Desfasurarea alegerilor in jurul anului 1920

Desfasurarea alegerilor in jurul anului 1920

Înca din timpul campaniei electorale au fost alesi mebrii Comisiei Centrale Electorale, conform Legii electorale din martie 1926, astfel D. Tazlauanu, presedinte la Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost ales presedinte al comisiei, ceilalti membrii fiind: E. Mandiceschi, consilier la Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-presedintele comisiei a fost ales Gh. Perevhide, Presedintele Curtii de Apel Bucuresti, iar secretarul comisiei a devenit I. Teodorescu, directorul Institutului Statistic

Comisia Centrala Electorala a hotarat ca tipul de urne ce urma a fi folosit pentru alegerile legislative sa fie acelasi cu cel folosit la precedentele alegeri, urmand a fi informat Ministerul de Interne despre aceasta hotarare , deoarece el se ocupa de organizarea si desfasurarea alegerilor. Modaliatea de votare era stabilita de Legea elctorala si consta in aplicarea stampilei cu semnul "Votat", in interiorul chenarului care continea lista pe care alegatorul dorea sa o aleaga.

O alta hotarare importanta a Comisiei Centrale Electorale a fost cea legata de formarea sectiilor de votare, in acest sens, datorita lipse de magistrati, comisia a hotarat ca se vor forma atatea sectii cati magistrati sunt disponibili pentru a prezida votarea, astfel ca la unele sectii vor fi inscrisi peste 3000 de alegatori, ceea ce incalca prevederile Legii electoarale. Datorita faptului ca s-au format putine sectii de votare, au aparut contestatii care aduceau la cunostinta Comisiei Centrale Electorale ca unii alegatori din comune pentru a vota trebuie sa parcurga zeci de kilometri pana la sectia de vot

Asa cum se stabilise prin decret regal, alegerile urmau sa inceapa la 25 mai 1926, atunci cand erau alesi deputatii, aici fiind cea mai mare concurenta pentru partide, deoarece deputatii reprezentau marea majoritate a parlamentarilor, fiind alesi si prin colegiu universal in vreme ce senatorii alesi prin colegiu universal erau mult mai putini.

1. Alegerile pentru Adunarea Deputatilor

Cum era si firesc, in preziua si ziua alegerilor, indemnurile partidelor catre alegatori s-au inmultit. Se aducea la cunostiinta alegatorilor ca votul este obligatoriu, dar chiar daca nu ar fi cetatenii tot ar trebui sa mearga la vot pentru ca din timp in timp ei hotarasc cine sa guverneze tara, nevotand isi face rau siesi si celorlalti

Ziua in care cetatenii Romaniei trebuiau sa hotarasca soarta guvernarii sosise. În Bucuresti alegatorii erau grupati doi cate doi, la sectiile de votare formandu-se cozi interminabile , jandarmi au fost acuzati ca ii jigneau pe alegatori pentru ca acestia sa plece acasa, in vreme ce la sectia XIX de vot din Bucurest, a fost arestat un alegator care incerca sa uzeze de suveica, asupra lui gasindu-se un buletin de vot votat pe listele liberale, ascuns in palarie, s-au mai semnalat si alte nereguli de pilda carti false la unii alegatori

În cartierul Dudesti din Capitala, membri Ligii Aparari National Crestine in frunte cu C.Z. Codreanu au facut mai multe vizite la localul de vot din acest cartier unde au fost intampinati cu entuziasm de agentii guvernului, "cuzisti purtau la butoniera, alaturi de crucea incarligata si insigna averescana cu figura generalului Averescu" Cuzistii se pare ca au terorizat cartierul in ziua alegerilor, avand mai multe ciocniri cu evreii de aici, dar si cu alegatorii si delegatii taranisti, trei delegati ai taranistilor disparand chiar in timpul desfasurarii alegerilor, prefectura politiei comunicand ulterior ca acestia " au fost ridicati sprea a fi identificati"

În ziua de 25 mai, autobuzul nr. 3235 a fost incarcat cu 14 agenti electorali ai guvernului, si in plina zi acesta a facut de trei ori naveta intre prefectura politiei si localurile de vot mai apropiate, alti alegatori erau transportati cu masina intre sectiile de vot si sectiile de politie de unde primeau carti de alegatori false cu care votau la alte sectii, un astfel de agent a fost prins de delegatii opozitiei in vreme ce se pregatea sa voteze pentru a doua oara, acesta a fost dus la prefectura politiei, dar la scurt timp i s-a dat drumul pe usa din spate a cladirii

Ziua de 25 mai era descrisa de guvernanti astfel "Linistea si ordinea domnesc pretutindeni" deoarece guvernul luase toate masurile necesare ca fiecare cetatean sa aiba deplina libertate de a vota, garantandu-se in acelasi timp linistea si ordinea obstesca. Si in provincie alegerile au decurs conform spuselor guvernului in liniste la: Sinaia, Slatina, Giurgiu, Galati si Braila

În vreme ce taranistii si nationalii au semnalat neregulile comise in ziua alegerii in Capitala, liberalii au considerat ca alegerile din Capitala s-au desfasurat in liniste, ei afirmand insa ca in tara au fost semnalate unele incidente

În tara, neregulile semalate de candidati au fot numeroase. Candidatul opozitiei din judetul Balti a cerut lamuriri unui presedinte de sectie de votare din acest judet care intre orele 12 si 13 a intrerupt alegerile, fara a pune un afis cu acest anunt de intrerupere, cu o ora inainte asa cum era regula . Tot in judetul Balti se anunta ca locuitorii comunei Sturzeni au fost impiedicati de a vota, fiind opriti la marginea orasului Balti, in momentul reclamatiei ei fiind opriti de catre jandarmi in zona comunei Slobozia Balti, la trecerea in comuna lor . Semnatarul reclamatiei cere sa nu mai fie impiedicati locuitorii sa voteze si sa se ia masuri coercitive impotriva celor vinovati . Candidatul liberal din judetul Balti, Eftimie Popovici, reclama Comisiei Centrale Electorale ca delegatii liberali, Nestor Carconita, Dimitrie Bujor, Stefan Albu si Terenti Coroliuc, din comuna Slobozia Balti sunt arestati la domiciliu de la 4 dimineata cerandu-se eliberarea lor si pedepsirea celor vinovati de acest incident

La Bacau, candidatul Partidului National Liberal, Constantin Angelescu, a declarat ca toti delegatii si asistentii liberali au fost arestati, candidatii liberali neputand trece prin localitati decat daca aveau permis de trecere de la prefect, el nu a putut sa treaca pe la sectiile de votare, fiind oprit de jandarmi pentru ca nu avea permis de trecere, fruntasul liberal declara, ca dupa informatiile lui, in cele mai multe sectii de votare, votul s-a exercitat pe fata, de catre agentii guvernului, singurii care erau tolerati in sectiile de vot, in vreme ce toti fruntasii si partizanii liberalilor au fost impiedicati sa voteze.

În judetul Buzau, candidatul liberal de aici, Nestor, a fost arestat si batut chiar in dimineata zilei de 25 mai . Tot in acest judet, cetatenilor din comuna Sibiciu nu li s-a permis sa intre in zona de vot decat dupa inchiderea urnelor, cand nu au mai putut vota , acelasi lucru s-a petrecut si la sectia 7 de vot de la Mizil, acolo unde o banda de batausi dirijata de un candidat al guvernului selectiona alegatorii care intrau in sectia de vot astfel celor presupusi a fi simpatizanti ai opozitiei nepermitandu-li-se accesul in sectia de votare

Prefectura politiei din Cluj a dat o ordonanta in 24 mai, prin care stabilea ca votul de a doua zi se va desfasura in functie de nationalitati, dupa un orar bine stabilit, romanii erau obilgati sa se prezinte la vot intre orele 10-12, ungurii intre orele 13-17, evreii intre orele 17-19, iar dupa ora 19 vor vota celelalte nationalitati , acest orar intocmit de poilitie pentru votare avea menirea de a controla votul mult mai bine.

Judecatorul de la sectia V de vot din judetul Falciu, fiind in stare de ebrietate a adormit dupa pauza de masa chiar in sectia de votare, nefiind delegat un alt magistrat unul din reprezentantii Ligii Apararii National Crestine a indeplinit prerogativele acestuia intre orele 14 si 16,30, in urma acestui incident reprezentantii taranistilor au cerut anularea alegerilor deoarece, buletinele votate pe semnul electoral "cercul" erau aruncate fiind inlocuite cu buletine votate pentru guvern dinainte . În judetul Arges, judecatorii verificau buletinele de vot inainte ca acestea sa fie introduse in urna de vot, un taran din comuna Runcu declarand ca in aceasta comuna 150 de persoane au votat cu listele taraniste, dar la anuntarea rezulatelor, voturile pentru acestia au fost in numar de 85

Oficiosul liberal de la Iasi anunta ca in ziua alegerilor, din aeroplanele militare ale grupului de aviatie din Iasi au fost aruncate manifeste electorale ale guvernului, ele avand urmatorul continut: " Ele va vine pe calea vazduhului, vazduhul este nascocire Dumnezeiasca. Traiasca Generalul Averescu, si reuseasca chiar din prima zi, spre pizma vrajmasilor lui si ai neamului." La scurt timp dupa acest incident, Ministrul de Razboi, generalul Mircescu va spune ca avioanele care au imprastiat manifeste nu erau avioane militare, ci erau inchiriate, acestea fiind folosite la Iasi, Cernauti si Caracal

Guvernul a fost acuzat ca a raspandit in ziua alegerilor manifeste "emanand dela Partidul Taranesc" iar comitetul electoral al opozitiei unite aducea la cunostiinta alegatorilor ca s-au pregatit echipe guvernamentale compuse din soldati din armata activa care urmau sa fure cartile de alegatori urmand ca apoi sa si voteze cu ele , in vreme ce Ministerul de Justitie a dat o circulara prin care se cerea suspendarea procesului de votare in timpul pauzei de masa, opozitia considera ca prin aceasta se incerca fraudarea alegerilor deoarece conform legii presedintele sectiei de vot nu are voie sa paraseasca sectia in ziua alegerii . Acelasi comitet al opozitiei unite a anuntat ca guvernul se va folosi de 20000 de buletine de vot in judetul Ilfov, acestea fiind tiparite la redactia ziarului Partidului Poporului, "Îndreptarea", atragandu-li-se delegatiilor atentia sa fie precauti.

Cu toate acuzele opozitiei ca alegerile nu decurg conform legilor, guvernul continua sa sustina ca acestea decurg peste tot in conformitate cu legile tarii sa deoarece este "Înfrant, dezolat cartelul taranisto-national isi revarsa mania si furia asupra autoritatilor cari nu si-au facut decat datoria, indraznind sa le denunte ca autoare ale dezastrului lor"

La alegerile din 25 mai 1926, prezenta la vot nu a fost foarte mare de exemplu in judetul Mures, au fost inscrisi in listele electorale pentru Adunarea Deputatilor 61739 de alegatori si au votat 42375, din care 1492 de voturi au fost anulate , o situatie asemanatoare se intalneste si in celelalte judete ale tarii.

Dupa cum era de asteptat, acuzele aduse guvenului de catre opozitie pe toata durata campaniei electorale s-au amplificat in ziua alegerii din 25 mai, alegere in care isi pusesera sperante toate partidele care doreau sa preia puterea, deoarece acum se alegeau cei mai multi parlamentari, cine detinea majoritatea in Adunarea Deputatilor detinea majoritatea parlamentara deoarece senatorii alesi de colegiul unic erau putini, ceilalti fiind alesi in colegiile speciale s-au numiti.

2. Alegerile pentru Senat

Datorita faptului ca numarul senatorilor de drept a crescut odata cu adoptarea noii Legi electorale, interesul partidelor pentru Senat a scazut, batalia cea mare ducandu-se pentru alegerile de la Adunarea Deputatilor . Pentru Senat votau doar alegatorii de peste 40 de ani, ceea ce facea ca numarul votantilor sa fie mult mai mic decat la alegerile precedente.

La alegerile pentru Senat din 28 mai, mizandu-se pe dezintersul alegatorilor si al partidelor politice, in capitala au fost semnalate chiar in dimineata zilei de 28 mai "abuzuri si bruscari ceea ce la 25 mai n-au fost" . Agentii electorali, au fost acuzati ca le-au cerut alegatorilor cartile de alegatori, cerandu-le apoi sa plece acasa sau la servcii, in verme ce la o sectie din Bucuresti votarea a fost amanata pentru dupa-amiaza din pricina lipsei de votanti

Nereguli au fost semnalate si in tara, unde guvernul a fost acuzat ca a uzat de intreg aparatul administrativ, care si-a facut pe deplin datoria , datoria si-au facut-o chiar si mortii care au iesit din groapa pentru a vota listele guvernului, in locul viilor care erau contra acestuia . În judetul Cluj sate intregi nu au fost admise la vot, alegatorii fiind impiedicati de a intra in localurile de votare

În Ardeal, guvernul a folosit o stratagema pentru a induce in eroare pe alegatorii ce urnau sa voteze pentru Senat si anume cu o seara inainte de alegerile din 28 mai 1926 in satele ardelene s-au batut tobele, anuntandu-se ca alegerile s-au amanat, iar a doua zi jandarmi ii opreau pe alegatori de a merge la vot spunandu-le ca "Nu este votare" , in vreme ce partidele de opozitie ii indemnau pe alegatori sa mearga la vot deoarece alegeile se vor tine conform cu calendarul anuntat.

În judetul Buzau, in ziua alegerilor asistentii si delegatii opozitiei au fost arestati, in timp ce alegatorii au fost impiedicati sa voteze deoarece nu erau considerati a fi de partea guvernului.

Guvernul a cerut alegatorilor sa continue a le acorda sprijinul lor si pentru alegerile de senatori asa cum au facut la cele pentru deputati , totodata se arata ca alegrile au fost peste tot libere dovada fiind ca Blocul National-Taranesc a castigat in unele circumscriptii electorale un numar mai mare de mandate decat guvernul ceea ce rezulta ca alegerile nu au fost obstructionate in niciun fel de catre guvern

Deoarece nu erau foarte interesate de alegrile pentru Senat, partidele politice nu isi depuneau liste in multe judete ci doar acolo unde aveau sanse mai mari de reusita, de exemplu in judetul Mures pentru Senat au fost depuse doar trei liste si anume lista Partidului Poporului in frunte cu Dr. Ioan Harsia si contele Teleki Arthur, lista Partidului National Liberal ce avea in frunte pe Ioan Salajan si Ion M. Dimitrescu si lista Partidului National, ce reprezenta Blocul National-Taranesc, in frunte cu Ioan Vescan si Ioan Suciu , clelalte partide probabil ca nu au considerat ca au sanse de reusita in acest judet sau nu au putut sa-si depuna listele.

Ca si la alegerile pentru Adunarea Deputatilor si la Senat guvernul a fost acuzat ca a folosit administratia si agentii electorali pentru a influenta rezultatul votului, dar aceste acuze au avut un ton mai moderat datorita interesului mai scazut al partidelor pentru aceste alegeri ale senatorilor.

3. Alegerile pentru colegiile speciale

Desi alegerile colegiilor universale se terminasera, mai trebuiau alesi conform Legii electorale senatorii de catre camerele de comert, industrie si agricultura dar si de profesorii universitari, onorari, titulari, agregati si conferentiarii definitivi, aceste alegeri au fost stabilite pentru data de 30 mai 1926. Algerile se incheiau insa odata cu alegrea senatorilor de catre membri consiliilor comunale urbane si rurale impreuna cu consilierii judeteni ce erau stabilite a avea loc la 4 iunie 1926 si reluate la 23 iunie acolo unde era balotaj.

Si aceste alegeri erau importante deoarece, conform Legii electorale din martie 1926, dupa cum am mai specificat in urma acestor alegeri urmau a fi alesi 91 de senatori, 16 de catre camerele de comert si 4 de catre Universitati plus 71 de catre consilierii comunali si judeteni, ceea ce facea ca miza alegerilor de la ultimul colegiu special sa prezinte o miza deosebita atat pentru guvern care ar fi obtinut foarte usor un numar mare de senatori, dar si pentru opozitie si in special pentru Partidul National Liberal care dupa cum am vazut a organizat alegerile locale tocmai cu scopul de a beneficia de sprijinul consilierilor comunali si judeteni in alegerea lor de senatori. Datorita mizei ridicate si aceste alegeri au fost marcate de incidente importante dupa cum vom vedea.

Desi a planat incertitudinea in ceea ce priveste organizarea alegerilor pentru senatori ale camerelor de comert, industrie si agricultura, guvernul prin ministrul sau de razboi a dat un comunicat prin care anunta ca aceste alegeri se vor tine conform calendarului stabilit[41], lucru care s-a si intamplat, nesemnalandu-se nereguli la aceste alegeri datorita faptului ca acestea s-au desfasurat numai in orase, unde jandarmii nu au putut actiona in regula, prin urmare "guvernul nu iese numai infrant, dar complet inexiatent"

La alegerile colegiului universitar, desi, conform Legii electorale, conferentiarii definitivi aveau drept de vot, ei nu vor vota la aceste alegeri deoarece s-a invocat faptul ca listele elctorale au fost facute in ianuarie cand Legea electorala nu intrase in vigoare si conferentiarii nu erau pe aceste liste ce nu mai puteau fi schimbate . În urma acestei decizii, Universitatea din Iasi a trimis Comisiei Centrale Electotale o instiintare prin care i se aducea la cunostiița ca la aceste alegeri nu pot vota conferentiarii definitivi, C.C.E. a dat o hotarare prin care a reglementat acest diferent, ea lasand la latitudinea Universitatilor decizia cu privire le participarea conferentiarilor definitivi la alegerile de la 30 mai 1926

La 4 iunie 1926 au avut loc alegerile de senatori ale consilierilor comunali si judeteni, aceste alegeri nu au avut loc in toate judetele asa cum prevedea Legea electorala deoarece listele guvernului din judetele Buzau, Caliacra, Caras, Cetatea Alba, Ciuc, Durustor, Falciu, Ismail, Maramures, Mahedinti, Muscel, Nasaud, Neamt, Odorhei, Ramnicul Sarat, Roman, Romanati, Salaj, Soroca, Tecuci, Thighina, Trei Scaune, Vaslui si Vlasca au fost procalmate alese deoarece aici nu au mai fost depuse si alte liste

Alegerile nu au decurs fara ca opozitia sa acuze din nou guvernul ca se foloseste de anumite practici pentru a influenta votul, astfel ca opozitia reclama ca la aceste alegeri au fost schimbate sectiile de votare, nu au fost eliberate certificatele de alegator, jandarmii i-au oprit pe alegatori de la vot, in vreme ce autoritatile au anuntat ca alegerile s-au amanat sau ca la aceste alegeri nu trebuie sa voteze decat notarul satului

Desi aveau mari asteptari de la aceste alegeri, asteptari care au fost insa spulberate de dizolvarile masive facute de guvern, asupra consiliilor judetene si comunale alese in urma alegerilor locale din februarie 1926, liberalii au hotarat sa lase la latitudinea organizatiilor districtuale hotararea de a participa sau nu la aceste alegeri " intrucat s-a ajuns la convingerea ca in multe judete lupta e zadarnica fata de mijloacele intrebuintate de actualul guvern si numai in prea putine judete organizatiile sunt in masura de-a infrunta puterile nemasurate ale administratiei" . Comitetul executiv al Partidului National Liberal a hotarat deci sa se participe la alegeri acolo unde se va putea, incercand sa invinga acolo unde se va considera ca acest lucru este posibil, totodata se cerea organizatiilor locale ca acolo unde vor descoperi nereguli sa le semnaleze depunand contestatii . Liberalii considerau ca noile consilii nu sunt legal numite pentru ca cele alese nu au fost desfiintate, prin urmare alegerile acestora fiind ilegale , in consecinta o delegatie liberala formata din N.D. Chirculescu, G. Tatarascu, C. Nicolaescu si I. Niculescu-Dorobantu au protestat la ministrul de interne pentru dizolvarea consiliilor comunale alese in februarie

Nu numai liberalii s-au hotarat sa nu participe in unele judete la alegerile comunale si judetene, Blocul National-Taranesc si-a retras lsita de la Ilfov "ferind de noui maltratari pe alegatorii ilfoveni" , precum si de la Dambovita unde a dorit " a nu da inca un prilej ticalosilor de a lovi nerusinat pe conducatorii miscarii noastre" , prin aceste retrageri de la alegeri Blocul National Taranesc a dorint sa arate alegatorilor ca se gandeste la binele lor in vreme ce guvernul comite numeroase abuzuri.

Batausii nu au lipsit nici la aceste alegeri, semnalandu-se ca in ziua de 4 iunie, in judetul Valcea, bande de batausi conduse de pretorul plasii Dragasani, Traian Statescu, seful de sectie din Lungesti-Beica, Ilarie Parnuica si a sefului de post din Ramesti, Stancu Stefan, acestia au batut si inchis peste doua sute de sateni la sectia din Madulari-Beica

Incidentul de la Rusi. Probabil cel mai grav incident din timpul alegerilor a avut loc la 4 iunie 1926 in timpul desfasurarii alegerilor pentru Senat efectuate de consiliul judetean din Rusi, judetul Hunedoara, acest incident s-a soldat cu morti si raniti in randul alegatorilor.

Evenimentele de la Rusi au avut loc in timpul alegerii de la 4 iunie cu ocazia alegerilor judetene, incidentul a izbucnit odata cu atacarea cu pietre a jandarmilor de catre alegatori, care au reusit chiar sa-l dezarmeze pe seful jandarmilor. Jandarmii au ripostat tragand in multime, rezultand 2 morti si 10 raniti . Acest eveniment a trezit interesul gazetelor timpului care au intreprins la fata locului mai multe anchete proprii. Satenii din Rusi au spus ca li s-a comunicat ca nu se va mai tine votarea pe 4 iunie , acuzati ca aveau asupra lor arme, satenii au declarat: "Purtam bate, ca sa ne sprijinim in ele, ca tot omul care pleaca la drum" , iar sapele si coasele pe care le aveau asupra lor urmau sa le intrebuinteze la lucru in satele vecine, deoarece fiind saraci dupa votare urmau sa mearga la munca in satele vecine . Din cele spuse de tarani reiese ca erau pregatiti pentru o infruntare cu jandarmii, fiind probabil indemnati de discursul agresiv al opozitiei care a semnalat abuzurile savarsite de guvern pe tot parcursul alegerilor.

Guvernul a realizat si el o ancheta asupra incidentului de la Rusi, din care reiese ca neregulile de aici au fost facute de opozitie, aceasta nedepunand nici o plangere in urma acestui incident deoarece, in conceptia guvernului, ea era autoarea morala a acestui eveniment tragic . Opozitia a fost acuzata ca ar fi folosit carciumile pentru a distribui diferite materiale prin care incita la violenta, materiale care anuntau caderea guvernului si moartea Generalului Averescu. Ca urmare a acestor tehnici ale opozitiei in regiunea muntoasa Baia de Cris, Bira si Rusi " mari gloate de tarani, alegatori si nealegatori, in mare parte tineret inarmat cu seceri, coase, pusti de vanatoare etc" , au atacat armata care in cele din urma a deschis focul la picioare, incercand sa salveze viata taranilor, dar in acest moment ei s-au culcat la pamant si doi dintre acestia au fost raniti mortal in vreme ce mai multi au fost raniti , guvernul promitea ca cei vinovati vor fi pedepsiti . Cele doua victime de la Rusi au fost Moise Dodu si Anichid Timeja

Fiind intrebat despre acest eveniment de la Rusi, Ministrul de interne Octavian Goga avea sa spuna cu cinism ca " Alegerile s-au desfasurat intr-un spirit de surescitare a maselor, si eu nu puteam, ca ministru de interne, sa fac altfel pentru pastrarea ordinei si revenirea la liniste. Ordinul de tragere in comuna Rusi nu l-am dat eu, ci a pornit de la necesitatea mentinerii ordinii"

Din pacate lupta pentru obtinerea victoriei in alegeri nu a fost lipsita de sangele alegatorilor si nici chiar de viata acestora, dupa cum ne este relevat din acest incident regretabil pentru statul Roman care se dorea a fi unul democratic si liber.

Datorita balotajelor care au aparut in unele judete, sau pentru ca niciuna din listele participante la alegeri nu a obtinut majotitatea, alegerile membrilor consiliilor comunale si judetene s-au repetat chiar in preajma deschiderii noilor Corpuri Legiuitoare la 23 iunie.

Nici aceasta ultima zi de alegeri nu a fost lipsita de abuzurile guvernului. Desi se puteau inscrie listele de candidati pana la 22 iunie, guvernul a dat o ordonanta prin care termenul acesta era redus pana la data de 18 iunie , practicile din zilele precedente ale alegerilor nu au fost date uitarii astfel ca in ziua de 23 iunie unii alegatori nu au putut vota, candidati au fost imobilizati, satele au fost umplute cu jandarmi si soldati , toate acestea doar pentru victoria guvernului.

În judetul Storojinet, consilierii comunali au fost rugati sa treaca inainte de a vota pe la prefect, cei care au refuzat au fost considerati a fi impotriva candidatului guvernului . La Caliacra pretorii au fost acuzati ca au fost insarcinati cu sustinerea candidatilor guvernului. De teama batausilor unii alegatori s-au retras in paduri pentru a scapa de acestia, practica ce a fost aplicata pe toata durata alegerilor.

Si in Ardeal au fost semnalate nereguli, in judetul Bihor s-a semnalat ca 1800 de alegatori au fost impiedicati sa voteze luandu-li-se certificatele de alegatori , in vreme ce in judetul Cluj consilierii comunali au fost imbatati de oamenii guvernului si pusi de primari sa jure ca vor vota lista guvernului, numai in urma acestui juramant primind certificatele de vot

Zilele in care au avut loc alegeri s-au asemanat intr-o privinta, opozitia a acuzat guvernul de nereguli, iar guvernul a declarat ca opozitia este cea care instiga la violente in vreme ce alegerile organizate de el s-au desfasurat in ciuda unor incidente "marunte" in liniste. Desi votul era declarat universal si obliatoriu, dupa cum am vazut, multi alegatori au fost impiedicati de la vot deoarece se considera ca au o alta optiune electorala decat cea dorita de organizatorii alegerilor. Din pacate, alegerile au inregistrat morti si raniti ceea ce nu trebuia, deoarece ele presupuneau un razboi de idei ci nu unul in toata regula, cum din pacate s-a transformat.