ELEMENTE DE STRATEGIE COMUNITARA IN ORDINEA SI SIGURANTA CETATEANULUI EUROPEAN

ELEMENTE DE STRATEGIE COMUNITARA IN ORDINEA SI SIGURANTA CETATEANULUI EUROPEAN

"Secolul XXI a debutat abrupt si violent, printr-un cutremur politic de amploare planetara - atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 care au vizat obiective simbolice importante pentru lumea democratica si au ucis instantaneu, mii de civili inocenti. Aceste evenimente au fost urmate, rapid, de alte actiuni criminale, asemanatoare, in mai multe parti ale lumii, declansand un proces de transformare profunda a mediului de securitate si generand consecinte ce afecteaza, pe termen lung si in profunizme, comunitatea internationala. "

Ceea ce au fost considerate, pana acum scenarii imposibile si de groaza au devenit o realitate terifianta si un pericol clar si prezent. Ne confruntam cu noi amenintari, agresive si imprevizibile ca potential, putere de distrugere, resurse, retea de intindere mondiala, scopuri si tinte.

Noile provocari la adresa securitatii, generate de suprapunerea unor fenomene precum globalizarea si fragmentarea, se adauga unor forme clasice de riscuri si vulnerabilitati regionale. Se mentin focare de tensiune traditionale, dar modul lor de dezvoltare este influentat de riscuri neconventionale si transfrontaliere, precum crima organizata, coruptie, migratie ilegala, instabilitate economica si amenintarile la adresa mediului inconjurator.

Pe de alta parte protestul social, amplificat si de actuala criza economica mondiala, inregistreaza o mai mare amploare, cu importante consecinte asupra ordinii publice si a securitatii persoanelor si a bunurilor.

Pentru a putea reactiona in fata noilor forme de manifestare, a protestului public, statul trebuie sa fie ferm sa-si revizuiasca strategiile dar si tacticile de interventie a fortelor autorizate cu mentinerea ordinii publice, garantarea executarii drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetateanului.

Se remarca faptul ca in epoca contemporana atat cadrul juridic cat si fortele politienesti de interventie sunt depasite de multe ori de noile forme de protest social.

Tensiunile existente in cadrul societatilor s-a amplificat in ultima perioada si datorita noilor provocari cu care s-au confruntat, gestionarea perioadei lungi de criza economica, presiunea globalizarii, saracirea crescanda a populatiei, fapt ce poate duce la o radicalizare a confruntarilor interne.

Cresterea gradului de violenta este determinat si de folosirea unor arme albe sau chiar de foc in desfasurarea unor actiuni, dar mai ales de caracterul tot mai organizat al actiunilor de protest.

La toate acestea participa si exploatarea mediatica a protestului social care amplifica scandalul public in scopul cresterii audientei in randul maselor ingreunand si mai mult interventia fortelor de ordine. De aici rezulta importante reactii institutionale prin adaptarea modalitatilor de interventie a fortelor insarcinate cu mentinerea si asigurarea ordinii publice.

Evolutia formelor de protest social, ne determina sa apreciem ca prognozele sunt de natura sa ne ingrijoreze atat pe factorii de criza politica, statala, juridica pentru a putea identifica cele mai bune solutii de prevenire si combatere, dar si a specialistilor in domeniu. Ordinea si linistea publica, siguranta colectivitatilor trebuie sa ramana in continuare o sarcina majora a factorilor politici, a autoritatilor de stat.

Degradarea sociala constanta este o prognoza sigura a viitorului omenirii pe termen mediu si lung.

"ONU prevede ca Europa va primi in urmatorii 10 ani peste 26 de milioane de imigranti, mai ales musulmani."

Exodul populatiei din Lumea a 3-a prevesteste un cataclism fara margini, iar poluarea excesiva determinata de actiunile umane depaseste cu 30% capacitatile de absorbtie si de regenerare ale planetei.

Evident cea mai realista caracterizare a noului secol XXI ar putea fi: "Secolul XXI este o lume caracterizata de hegemonia americana si de o dezlantuire globala de antiamericanism, completate cu forme incipiente de echilibru soft; de un transfer al atentiei dinspre statele nationale catre actori non-statali si de alte forte transnationale; de dezintegrare a suveranitatii atat ca principiu normativ, cat si ca realitate empirica; in sfarsit de aparitia unui grup de state slabe si esuate, care constituie sursa celor mai multe probleme dintre problemele globale."[3]

Se impune cu asiduitate regandirea institutilor ordinii mondiale: Lumea de azi nu are suficiente institutii internationale care sa poata conferi legitimitate unor actiuni colective, iar crearea de noi institutii care sa echilibreze mai bine cerintele de legitimitate si eficacitate va reprezenta sarcina primordiala a viitoarei generatii.

Aspecte de interes din Strategia de securitate a UE

Strategia de Securitate a UE a fost adoptata de CE in decembrie 2003, iar ONU in 2006.

Aceasta a fost adoptata in conditiile in care mediul de securitate a suferit multe modificari, unele deja prezentate mai sus, la care se adauga o deschidere tot mai larga a frontierelor, o competitie crescanda pentru resursele naturale, de energie si in conditiile in care au avut marile evenimente, tragedii comise de fortele teroriste (11 septembrie 2001, SUA; 11 martie 2004, Madrid; 7 iulie 2005, Londra, etc.)

Strategia de securitate a UE a fost adoptata dupa ce SUA a adoptat Strategiea Nationala de Securitate din anul 2002, unde sunt mentionate "actiunile militare ", lucru criticat dur de catre: Franta, Germania, Suedia, Austria, Islanda.

In Strategia de Securitate a UE nu se face referire despre folosirea fortei sau actiunile preventive in cazul actiunilor teroriste de genul celor de mai sus.

Directiile de actiune de Strategie de Securitate a UE ar fi:

sa fie mai activa in urmarirea obiectivelor strategice;

mai coerenta in coordonarea instrumentelor si capacitatilor existente;

mai capabila in transformarea F.A. in unitati flexible, mobile si eficiente;

coerenta.

Conceptele cheie ale Strategiei UE sunt:

prevenirea conflictelor;

prevenirea agresiunii.

In Strategia de Securitate a UE terorismul reprezinta amenintarea cea mai grava pentru siguranta cetatenilor din Europa, pentru ordinea si linistea publica. De fapt nu exista o Strategie referitoare numai la ordinea publica asa cum vom analiza in continuare pe cea existenta in Romania.

Dupa adoptarea Strategiei de Securitate in UE s-au organizat si desfasurat mai multe Consilii JAI, Conferinte organizate de comisarii in domeniu cu teme referitoare la Strategia de Securiatate a UE (Bruxelles, Paris, Bruges, Roma).

UE pregateste o noua Strategie de Securitate care trebuie sa includa solutii la diversele amenintari si sa raspunda, mai bine la noua realitate, avandu-se in vedere ca:[5]

lumea s-a schimbat;

vechea strategie nu face referire la Rusia, nici la securitatea energetica a Europei, sau la schimbarea climei cu toate consecintele dezastruoase;

Franta doreste sa intre in NATO;

UE, nu mai vede politica externa si de securitate numai prin presiunea relatiilor cu SUA;

amenintarea la nivel de stat a Rusiei;

relatia NATO - UE;

expansiunea militara a SUA si concluzia ca Europa poate sa aiba grija singura de Bosnia si de Kosovo.

Totusi SUA si UE trebuie sa elaboreze impreuna Strategia de Securitate si lupta impotriva terorismului.

Noua Strategie de Securitate trebuie sa incurajeze NATO si UE sa actioneze impreuna cu organizatiile complementare si nu ca rivali. Cele doua organizatii trebuie sa lucreze impreuna in etapa planificarii operatiunilor, sa-si armonizeze procedurile.

Se impune cu acuitate o cultura strategica comuna in UE, iar politicienii sa abordeze foarte serios amenintarile la adresa ordinii publice, inclusiv terorismul.

In deschiderea Conferintei de la Paris cu tema: "Provocarile actiunilor de combatere a terorismului in Europa", Franco Frattimi aprecia ca se impun urmatoarele masuri:

Realizarea cadrului legislativ necesar;

Identificarea structurilor cu sarcini in domeniu;

Stabilirea mecanismului de lucru;

Alocarea de fonduri importante in domeniu.

Actualul comisar european responsabil cu combaterea terorismului Gilles de Kerchov aprecia ca trebuie actionat pe termen mediu si lung in urmatoarele directii impotriva terorismului:

cresterea investigatilor in domeniul prevenirii;

urmarirea cu atentie a zonelor de conflict regional;

respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a valorilor europene;

gasirea unui echilibru in raportul securitate si libertate;

fluidizarea schimbului de date si informatii prin eliminarea zidului intre politie, militari si structurile de informatii;

extinderea competentei structurilor europene abilitate: Europol, Eurojust, Frontex.

La Conferinta de la Bruxelles (2007), Franco Frattimi aprecia ca "numai impreuna vom rezolva problemele de securitate ale UE", "Solidaritatea fiind punctul cheie si cel mai important principiu al Strategiei de Securitate a UE

UE, spatiul de libertate, securiatate si justitie, presupune adoptarea de legi si legi-cadru pentru a se realiza apropierea dintre statele membre, dar si promovarea increderii reciproce pe baza recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti, dar mai ales cooperarea autoritatilor competente ale statelor membre: politie, serviciile de vama, alte servicii specializate in domeniile prevenirii si depistarii infractiunilor.[6]

Statele UE actioneaza impreuna in spirit de solidaritate in cazul in care un stat membru face obiectul unui atac terorist sau catastrofe naturale ori provocate de armele de distrugere in masa.

Sunt mobilizate toate instrumentele, inclusiv militare puse la dispozitie de statele membre pentru:

prevenirea amenintarii teroriste pe teritoriul statelor membre;

protejarea institutiilor democratice, ale populatiei civile fata de un eventual atac terorist;

acordarea de asistenta unui stat membru, la cererea autoritatilor politice (in caz de atac terorist)

(vezi art. 1-43 din Tratatul de instituire a unei noi constitutii pentru Europa)

Documentul de mai sus precizeaza in cap. IV, intitulat "Spatiul de libertate, securitate si justitie", UE are o politica comuna in domeniile: azilului, imigrarii si controlul frontierelor externe.

Strategia de securitate a Romaniei

Are ca scop "prevenirea si contracararea pericolelor generate de mediul international, cat si garantarea starii de securitate interna, in ansamblul sau, a sigurantei personale si securitatii comunitatiilor

Strategia vizeaza de asemenea securitatea energetica, alimentara, securitatea transporturilor, a infrastructurii, a sanatatii publice, sanitare, ecologica, culturala, financiara, informatica si informationala.

Asadar strategia de securiatate nationala integreaza activitatea de politica externa, diplomatica si de colaborare internationala, militara, a fortelor de ordine publica, a structurilor de informatii, a agentiilor guvernamentale cu responsabilitati in domeniu.

"Integrarea si armonizarea eforturilor vizeaza atat cadrul national, cat si dinamica relatiilor in spatiul comun de securitate si aparare european, precum si spatiul euroatlantic."

Important este de subliniat ca noua strategie de Securitate nationala (2007) a fost aprobata de factorii de decizie din Romania, dupa aderarea Romaniei la NATO si pregateste procesul de integrare a tarii noastre in Uniunea Europeana, fiind parte integranta a securitatii europene si euroatlantice.

Era nevoie de o noua strategie de securitate nationala pentru a asigura diminuarea substantiala a decalajelor fata de statele dezvoltate din spatiul comunitar, de a contracara amenintarile la adresa cetatenilor, comunitatiilor, natiunii si statului roman, pentru a gestiona activ procesele de integrare si cooperare.

Securitatea nationala se asigura prin eforturi proprii si prin cooperare cu aliatii, in conformitate cu prevederile programelor nationale, de strategie de securiatate a Uniunii Europene si ale conceptelor strategice ale Aliantei.

Lumea a intrat intr-o noua faza de evolutie, caracterizata de noi riscuri si amenintari, iar vechea ordine mondiala, bazata pe logica bipolara a disparut.

Mediul de securitate international este in continua schimbare iar in perspectiva urmatoriilor 10 - 15 ani, ordinea mondiala va arata sensibil diferit, de unde si necesitatea, eforturile comunitatii europene de constructie a unui nou echilibru international capabil sa asigure consolidarea libertatii si democratiei.

Noua arhitectura de securitate este .. de globalizare care trece peste noi, cu sau fara voia noastra. Important este sa fim actori si nu victime.

Riscurile si amenintarile la adresa Romaniei trebuie analizate din perspectiva situatiei noi in care se afla tara noastra, respectiv de stat membru al Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene.

"Principalele riscuri si amenintari de natura politica, economica, sociala si militara, capabile sa puna in pericol siguranta cetateanului si securitatea nationala a Romaniei, valorile si interesele sale ca stat membru al comunitatii europene si euroatalantice sunt:

terorismul international structurat in retele transfrontaliere;

traficul armelor de nimicire in masa;

conflictele regionale;

criminalitate transfrontaliera organizata;

guvernarea ineficienta."[10]

Cea mai grava amenintare o reprezinta terorismul international complet reorganizat, structurat mai ales pe orizontala, privatizat, un adevarat pol al ordinii mondiale.

Nu intamplator in Strategia europeana de securitate, combaterea acestui flagel ocupa cel mai important loc.

Terorismul international presupune si o criminalitate organizata transnationala, defapt principala sursa de venituri pentru acesta.

Se apreciaza ca mai mult de un trilion de dolari reprezinta crima organizata mondiala, iar lupta impotriva terorismului si crimei organizate este principiul si politica de baza a UE.[11]

Pentru prima oara in perioada postdecembrista a Romaniei moderne, este analizat in Strategia de securitate a tarii noastre si un risc nou "guvernarea ineficienta", ca efect al deficitului democratic si al coruptiei institutionale, ce se reflecta in manifestari de clientelism politic, ineficienta a administratei publice, tendinte autoritariste si lipsa de transparenta si responsabilitate publica care submineaza increderea cetatenilor in institutiile statului si poate constitui o amenintare grava la adresa statelor.

Strategia de securitate nationala a Romaniei analizeaza intr-un capitol separat (cap. VII), Securitatea interna, pe care o defineste ca fiind: "ansamblul activitatilor de protectie, paza si aparare a locuitorilor, comunitatilor umane, infrastructurii si proprietatii impotriva amenintarilor asimetrice de factura militara sau non-militara, precum si a celor generate de factorii geo-fizici, meteo-climatici ori alti factori naturali sau umani care pun in pericol viata, libertatile, bunurile si activitatile oamenilor si ale colectivitatilor, infrastructura si activitatile economico-sociale, precum si alte valori, la un nivel de intensitate si amploare mult diferit de starea obisnuita."

Securitatea interna se refera la siguranta cetateanului, dar si la securitatea publica, a frontierelor, a energiei, a transporturilor si a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, adica din punct de vedere structural la toate componentele de protectia securitatii cetatenilor, la perfectionarea mecanismelor de gestionare a crizelor de tot felul care pot afecta bunul mers al societatii.

Avandu-se in vedere siguranta cetatenilor, Guvernul Romaniei aproba in 17 martie 2005, prin Hotararea nr. 196, Strategia Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale. Acesta este un document de planificare pe termen mediu, elaborat de M.A.I. si in baza Strategiei de securitate nationala a Romaniei si defineste ordinea si siguranta publica si interesul national in domeniu, evalueaza actuala ordine publica si factorii de risc, formuleaza principiile si directiile prioritare de actiune, prevede resursele necesare pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii publice si stabileste responsabilitatea fortelor de ordine publica.

Strategia defineste ordinea publica ca fiind: "partea componenta a securitatii nationale si reprezinta starea de legalitate si echilibru si de pace, corespunzatoare unui nivel de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale, precum si functionarea structurilor specifice statului de drept."

Siguranta publica este definita ca fiind "sentimentul de liniste si incredere pe care il confera serviciul politienesc pentru aplicarea masurilor de mentinere a ordinii si linistii publice, a gradului de siguranta al persoanelor, colectivitatilor si bunurilor, precum si pentru realizarea parteneriatului societate civila - politie, in scopul solutionarii problemelor comunitatii, al apararii drepturilor, libertatilor si intereselor legale ale cetatenilor."

Elaborarea strategie a fost determinata de:

situatia generata de perioada de tranzitie;

profesionalizarea modului de operare a mediilor criminale si structurilor crimei organizate;

disfunctii in relatiile dintre institutiile statului cu atributie pe linia ordinii si linistii publice;

insuficientei resurselor alocate;

legislatia in curs de armonizare cu cea europeana;

perpetuarea coruptiei;

deficiente in finalitatea judiciara;

protectie sociala deficitara.

Riscuri si amenintari la adresa ordinii publice:

degenerarea unor tensiuni social - economice, interetnice;

somajul;

actiuni ostile;

actiuni specifice razboiului psihologic;

scaderea autoritatii unor institutii ale statului;

diminuarea increderii populatiei in capacitatea de actiune a fortelor de ordine;

producerea unor dezastre;

cresterea pericolului terorist;

amplificarea fenomenului migratiei ilegale.

Scopul strategiei MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale il reprezinta prevenirea si combaterea fenomenului infractional, garantarea si apararea drepturilor si libertatilor constitutionale, a sigurantei cetatenilor, a proprietatii publice si private, asigurarea climatului necesar functionarii institutiilor statului, in conformitate cu prevederile legii.

Principiile de realizare a ordinii si sigurantei publice

Principiul legalitatii;

Principiul teritorial si al mobilitatii fortelor;

Principiul prevenirii actiunilor de tulburare a ordinii publice;

Principiul operativitatii;

Principiul nediscriminarii;

Principiul evitarii surprinderii;

Principiul suficientei;

Principiul colaborarii permanente cu comunitatea;

Principiul inviolabilitatii persoanei;

Principiul interventiei specializate si cooperarii;

Principiul conducerii unitare.

Structura fortelor de ordine publica

Fortele de ordine publica se compun din:

a)     Fortele principale;

b)     Fortele de sprijin;

c)     Fortele complementare;

d)     Fortele de exceptie;

a)     Fortele principale ale MAI

Reprezinta componenta de baza si sunt constituite din structurile de politie si jandarmi.

b)     Fortele de sprijin

Sunt constituite din structuri ale Politiei de Frontiera, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Inspectoratul de Aviatie din MAI.

c)     Fortele complementare

Sunt constituite din structuri ale Ministerului Apararii, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, Ministerul Justitiei, Garda Financiara, Politia Comunitara, Garda de Mediu si alte categorii de forte stabilite prin lege.

d)     Fortele de exceptie

Reprezinta structurile specializate ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Ministerului Apararii si actioneaza numai in situatiile si conditiile prevazute de lege, pentru restabilirea ordinii constitutionale.

Atributiile fortelor de ordine publica sunt prevazute in legile de organizare si functionare ale institutiilor respective.

Strategia MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale trebuie sa fie adoptata la noul statut al Romaniei de memebru NATO si UE la Programul de guvernare pentru perioada 2009-2012.

De asemenea se impune cu necesitate redefinirea conceptelor de securitate, aparare si ordine publica, adoptarea pachetului de legi ale sigurantei nationale care sa respecte, sa urmareasca:

asigurarea securitatii cetateanului in noul stat de drept;

componentele sistemului de securitate al Romaniei actioneaza in folosul cetatenilor;

modificarile proiectului "Constitutiei Europene".

In acest context un rol determinant revine cooperarii politienesti internationale, dar mai ales in UE, pentru a se putea realiza schimbul de date si informatii in prevenirea si combaterea criminalitatii in general, a celei transfrontaliere in special, mai ales in conditiile desfintarii controalelor la frontierele interne.

Ministerul Administratiei si Internelor ca un contribuitor important la securitatea nationala trebuie sa fie in acelasi timp un garant al reprezentarii drepturilor si libertatiilor cetatenilor.

BIBLIOGRAFIE

Tratat de instituire a unei constitutii pentru Europa, Institutul European din Romania, 2005, Bucuresti;

Strategie M.A.I. de realizare a ordinii si sigurantei publice pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale. (Hotararea Guvernului nr. 196/17.04.2005);

Strategia de securitate nationala a Romaniei.

Romania Europeana, Romania Euroatlantica: pentru o viata mai buna intr o tara democratica, mai sigura si mai prospera. Bucuresti, 2007.

(Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii prin Hotararea nr. 62/17 aprilie 2006)

Profesionalizarea Romaniei.

Raport al Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) Bucuresti, 2008.

Sanse Romaniei - Oamenii 2009

Reprofesionalizarea Romaniei II

Raport al Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID) Bucuresti, martie 2009

Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei

Orizonturi, 2013 - 2020 - 2030

Strategie de securitate a UE, 2003

Destramarea natiunilor

Ordine si haos in sec. XXI

Robert Cooper, Editura Univers enciclopedic, 2007, Bucuresti (traducere)

B.I., MIRA - 7 decembrie 2007

Conferinte: Strategia de Securitate a UE, Bruxelles, 2007; Paris, 2008; Bruxelles 2009, etc.

Fata ascunsa a lumii occidentale.

Prod. si Tipografie, Thierry P. Milleman, Bucuresti, 2008

America la rascruce

Francis Fukuyama (traducere), Antet, 2006, Bucuresti