Evaluarea impactului introducerii sistemului "Impozitarea in statul mama"

Evaluarea impactului introducerii sistemului Impozitarea in statul mama"

A. IMM-uri care sunt deja implicate in activitati transfrontaliere

In cazul acestor companii care deja detin sedii in afara statului membru unde este localizata compania mama, este important sa se ofere beneficii suplimentare pe latura compensarii pierderilor si a reducerii costurilor de adaptare la cerintele diferitelor sisteme. Acest element este indispensabil, deoarece acesti agenti economici deja s-au confruntat cu dificultati de adaptare la mediul fiscal, astfel incat acordarea de facilitati exclusiv pentru cei nou-intrati ar putea produce distorsionari semnificative ale concurentei. In definitiv, acestia sunt promotorii unui trend viitor in afaceri si reprezinta o baza de date exceptionala pentru noii-veniti. Faptul de a suporta toate cheltuielile de "prospectie", si in plus la final de a fi singurii care nu profita de pe urma eliminarii barierelor fiscale reprezinta un dublu dezavantaj care trebui inlaturat. De exemplu, un operator economic care face cheltuieli cu publicitatea in vederea promovarii unui produs va fi nemultumit in situatia in care o alta intreprindere lanseaza un produs similar, care va avea o cerere formata ca urmare a cheltuielilor cu reclama efectuate de primul.

Implementarea sistemului Home State Taxation[1] ar permite, in situatia adoptarii la nivelul mai multor tari, tratarea pierderilor inregistrate de IMM-ul international in diferite state membre intr-un mod asemanator celui practicat la nivel intern pentru firmele apartinand aceluiasi grup.

In acest caz, sistemul ar fi eficient si:

nu ar provoca distorsiuni majore in raportarea impozitelor;

nu ar influenta alocarea resurselor catre investitii localizate in anumite zone, doar pe principiul unei fiscalitati mai relaxate.

Totusi nu trebuie omis ca exista state membre (printre care si Romania), care nu au implementat in legislatia lor nationala prevederi privind posibilitatea de compensare internationala a pierderilor. Astfel, primul pas pe care ar trebui sa-l intreprinda aceste tari ar fi de a incerca o adaptare in acest sens, deoarece singurele care au de pierdut sunt ele insele. De exemplu o persoana juridica slovaca care desfasoara activitati impozabile si in Polonia nu va putea reporta pierderile inregistrate in aceasta tara, astfel incat impozitul pe profit datorat in tara de resedinta va fi considerabil mai mare, intrucat baza impozabila este formata exclusiv din profitul impozabil inregistrat in Slovacia, fara ajustari datorate situatiei nefavorabile din tara vecina.

Estimarile econometrice considera ca prin acest sistem al Impozitarii in statul mama" s-ar obtine economii semnificative

suma totala compensata pentru IMM-urile cu activitati internationale - 3 miliarde euro

impozite reduse cu 860 de milioane de euro. In acest caz pot aparea pareri divergente, deoarece exista state care au avut de castigat din lipsa acestei compensari, in timp ce altele s-au situat pe pozitii antagonice, pierderile cauzate de inexistenta unui sistem unitar, determinandu-le sa incerce in permanenta prin transferul profiturilor sa localizeze baza impozabila in state cu fiscalitate mai redusa;

la nivelul IMM-urilor cu activitati tranfrontaliere, pierderile s-ar diminua cu 10% fata de valoarea inregistrata actualmente

30-40% dintre IMM-urile inregistrate la momentul actual vor beneficia de pe urma implementarii acestui sistem.

In plus, pe latura diminuarii costurilor cu adaptarea la diferitele sisteme fiscale ale statele unde IMM-urile s-au extins, Comisia Europeana a estimat la nivelul Uniunii Europene, pe termen lung, o crestere anuala a Produsului Intern Brut cu 140 milioane euro[2]. Acest lucru ar trebui sa reprezinte un imbold in plus pentru dezvoltarea acestui sistem complex.

B. IMM-uri care doresc sa se implice in activitati transfrontaliere

Tendinta generala in cazul extinderii in afara granitelor nationale este de infiintare a unei filiale intr-o tara limitrofa, la granita cu statul membru al societatii mama. In aceasta situatie se poate discuta si despre societatile care deja actioneaza pe pietele din anumite state membre si vor sa se extinda in continuare in si mai multe zone, ca urmare a inlaturarii obstacolelor mai sus mentionate. Odata cu inlaturarea acestor bariere legate de dimensiunea ridicata a costurilor de administrare si nefunctionalitatea sistemului de compensare transfrontaliera a pierderilor, sansele fiecarei companii de a rezista pe piata avuta in vedere cresc, deoarece aceste costuri artificiale vor fi inlaturate.

In plus, nu trebuie omisa evidenta conform careia, odata ce numarul de companii existente pe o piata creste, concurenta acerba determina o scadere a pretului de care vor beneficia consumatorii. Altfel spus, eliminarea acestor bariere determina cresterea competitiei pe piata statului gazda.

De asemenea, pe linie tehnologica, este evident faptul ca aceste tranzactii transfrontaliere, pentru a putea fi efectuate eficient, este necesar sa fie prelucrate   printr-un sistem informatic performant, care sa confere siguranta si rapiditate. In situatiile in care statul membru gazda nu dispune de un nivel ridicat de dotare tehnica a sistemului financiar, intreprinderile mici si mijlocii nu vor evita sa contribuie prin finantare directa sau accesarea unor fonduri europene, la dezvoltarea infrastructurii informatice. In definitiv, economiile relizate ca urmare a eliminarii costurilor administrative ar fi superioare, in marimi absolute, cheltuielilor ocazionate de aceste investitii de viitor.

Numeroase modificari se vor produce si in ceea ce priveste autoritatile nationale de administrare fiscala ale fiecarui stat membru in parte. Ca urmare a aplicarii acestui sistem, costurile acestor autoritati se vor situa pe o curba ascendenta, intrucat in vederea dimensionarii bazei impozabile care revine fiecarui stat membru implicat, vor fi necesare masuri pe linia:

controlului conjugat al mai multor autoritati;

administrarii comune a tuturor informatiilor referitoare la intregul proces de internationalizare a IMM-urilor;

coordonarii intre autoritatile din diferite state.

Toate aceste considerente pornesc de la premisa distorsiunilor majore care se pot produce la nivelul distributiei veniturilor intre diferitele state membre ca urmare a adoptarii unui sistem inovativ. Indiferent de cheia de alocare care se va alege pentru repartizarea acestor venituri (stat de plata, cifra de afaceri, active), cu siguranta vor exista modificari despre care este bine sa se stie de la bun inceput. In acest sens, doua aspecte merita sa fie in permanenta luate in considerare:

a)     veniturile fiscale ale statelor membre, care au drept sursa IMM-urile, se situeaza la un nivel modest[3], astfel incat, indiferent cat de mari ar fi modificarile survenite ca urmare a sistemului Home State Taxation, nu se poate spune ca acestea ar schimba din temelii cuantumul acestor incasari;

b)     chiar si in situatia unor evolutii semnificative, odata cu extindere IMM-urilor va avea loc o dezvoltare consistenta a mediului de afaceri, care va genera o crestere a a bazei impozabile si implicit va contrabalansa eventualele diminuari ale veniturilor fiscale din anumite state membre.

In plus, din punct de vedere social, cresterea activitatii va induce automat o evolutie pozitiva a ofertei pentru forta de munca, efectele imediate fiind scaderea somajului si, in consecinta, diminuarea cheltuielilor sociale. Astfel trebuie subliniat ca impactul unui nou sistem de percepere a impozitelor in cazul mediului de afaceri nu trebuie axat doar pe evaluarea posibilelor modificari la nivelul veniturilor, cat si pe analizarea evolutiilor inregistrate pe partea de cheltuieli. In definitiv, daca este sa evaluam o intreprindere, vom constata ca in situatia majorarii nivelului contributiilor platite si suportate de angajatori, agentul economic se confrunta cu dificultati suplimentare in vederea asigurarii unui climat de stabilitate, decat in cazurile cand are loc o relaxare fiscala. Ori este bine stiut ca imbunatatirea indicatorilor macroeconomici la nivelul unui stat membru se traduce de multe ori intr-o fiscalitate moderata, stabila, care favorizeaza investitiile viitoare in respectivul stat, ca urmare a existentei unui climat de afaceri sigur, propice dezvoltarii.

Daca din punct de vedere social beneficiile sunt evidente la nivelul intregului mediu de afaceri din statul gazda (desi este greu de evaluat cuantumul lor exact), discrepante se pot ivi in situatia in care comparatiile sunt intre diferitele regiuni ale tarii in cauza. Cauza, dupa cum am precizat anterior, este data de localizarea, cu predilectie, a activitatii IMM-urilor care tind spre internationalizare in zone de frontiera, si infiintarea de sedii in statul membru vecin, de asemenea cat mai aproape de granita de stat comuna. Totusi, daca este sa luam in considerare faptul ca aceste zone situate de o parte si alta a frontierei sunt deja "suprasolicitate", este posibil ca acest sistem de impozitare in statul membru de resedinta (tara mama, dupa cum m-am referit mai devreme), sa determine o localizare a noilor-veniti in zone mai indepartate.