Exercitarea functiei de control parlamentar prin Avocatul Poporului

Exercitarea functiei de control parlamentar prin Avocatul Poporului

Una din cele mai vechi institutii prin care Parlamentul controleaza activitatea administratiei publice o constituie Ombudsmanul, aparut in 1766 in Suedia, ca imputernicit al puterii legislative pentru a cerceta plangerile supusilor Regelui impotriva actelor ilegale ale administratiei regale.

Aceasta institutie s-a extins cu repeziciune, fiind intalnita astazi in peste 60 de state,sub diferite denumiri, precum: comisarul parlamentar, aparatorul poporului, aparatorul public, mediatorul public, avocatul poporului, procurorul parlamentar.

Ombudsmanul [1] este o persoana ( sau mai multe persoane) independenta, numita de catre Parlament pentru a supraveghea administratia. Institutia cunoaste doua forme de manifestare: Ombudsmanul cu competenta generala, care primeste toate plangerile cetatenilor privind excesele si abuzurile administratiei, avand si competenta de a face anchete si de a interveni pe langa Guvern, si Ombudsmanul cu competenta speciala, ce controleaza numai anumite servicii publice.

Constitutia Romaniei din anul 1991 a introdus, pentru prima data in istoria tarii, institutia Ombudsmanului sub denumirea de Avocat al Poporului, institutie preluata si in Constitutia din 2003.

Astfel, potrivit art. 58 din Constitutie , Avocatul Poporului este numit, pe o durata de 5 ani, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor. In dezvoltarea textelor constitutionale a fost adoptata Legea nr. 15/2004, pentru organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului.

Textul legii fundamentale se refera la o functie de avocat al poporului, consacrandu-se pe plan constitutional unicitatea acestei functii. Legea organica pastreaza intacte dispozitiile constitutionale, dar admite ca Avocatul Poporului este asistat in exercitarea atributiilor pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului, in reglementarea legala a tarii noastre, apare ca o institutie prin intermediului careia Parlamentul controleaza si asigura respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile lor cu autoritatile publice.

Din modul in care este reglementat rolul institutiei Avocatul Poporului in primul articol al legii, se poate desprinde ideea ca sfera de competenta a institutiei priveste, pe de o parte, numai cetatenii romani, iar, pe de alta parte, raporturile acestora cu toate autoritatile publice. Insa, daca se coroboreaza prevederile art. 1 al legii cu celelalte prevederi legale, se constata ca sfera de competenta a acestei institutii are alte determinari. Astfel, din cuprinsul legii se desprinde ideea ca activitatea Avocatului Poporului nu se limiteaza la apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor romani si nici nu are in vedere toate autoritatile publice, ci doar pe cele ale administratiei publice.

Art. 13 al Legii nr. 15/2004 prevede ca Avocatul Poporului primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice. Cererile, conform art. 14 al legii prevede ca cererile pot fi adresate de orice persoana fizica, fara deosebire de cetatenie, varsta, sex, apartenenta politica sau convingeri religioase.

Asadar, din cele de mai sus, rezulta ca Avocatului Poporului i se poate adresa orice persoana fizica, ale carei drepturi sau libertati cetatenesti au fost incalcate de autoritatile administratiei publice.

Legea instituie si o exceptie, astfel nu pot face obiectul activitatii institutiei Avocatului Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti. Astfel, din cele prezentate rezulta ca puterea legiuitoare, puterea executiva si puterea judecatoreasca sunt exceptate de le controlul exercitat de Avocatul Poporului, activitatea acestuia conturandu-se in sfera de activitate a autoritatilor publice.

Daca in trecut, reglementarea institutiei Avocatului Poporului se abatea, intr-o anumita masura, de la prevederile constitutionale din 199l, in sfera subiectilor de drept care pot depune cereri ce intra in competenta Avocatului Poporului[2], in prezent, Constitutia din 2003 largeste sfera subiectilor care pot depune cereri la "persoanele fizice". Astfel,potrivit art.59 alin.1 , legiuitorul ocroteste prin lege organica nu numai cetatenii, ci si alte persoane ale caror drepturi cetatenesti au fost incalcate de autoritatile administratiei publice.

Avocatul Poporului, la primirea cererilor, va dispune examinarea acestora de catre personalul de specialitate si, daca se va constata o incalcare a drepturilor cetatenesti ale unei persoane prin acte sau fapte administrative ale autoritatilor administratiei publice, va sesiza autoritatea administratiei publice asupra ilegalitatii acestora.

Sesizarea autoritatilor administratiei publice se face prin intermediul recomandarilor, acte juridice specifice institutiei Avocatul Poporului, prin care aceasta aduce la cunostinta organului emitent ilegalitatile comise, leziunile provocate petitionarului si cererea de eliminare a ilegalitatilor constatate.. Cererea Avocatului Poporului, adresata autoritatii publice, va viza reformarea sau revocarea actului administrativ si repararea pagubelor produse, precum si repunerea persoanei lezate in drepturile cetatenesti in situatia anterioara.

In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare solutionarii cererii.

In situatia in care autoritatile publice sesizate de Avocatul Poporului dau curs favorabil recomandarilor acestuia, prevederile legii sunt indeplinite si cazurile respective sunt clasate.

Atunci cand autoritatile administratiei publice locale sau functionarul public al acestor autoritati nu dau curs favorabil recomandarilor Avocatului Poporului, acesta se adreseaza prefectului care, in termen de 45 de zile, este obligat sa ia masurile necesare pentru restabilirea legalitatii.

In cazul in care autoritatile administratiei publice centrale sau prefectul nu au luat masurile necesare pentru inlaturarea ilegalitatilor, Avocatul Poporului este indreptatit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal ale administratiei publice centrale si al prefectilor.

Daca Guvernul nu adopta masurile privitoare la ilegalitatea actelor sau a faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului, in termen de 20 zile, acest fapt este adus la cunostinta Parlamentului.

Avocatul Poporului este dator sa comunice persoanei care i-a adresat cererea rezultatele activitatii sale. Comunicarea este confidentiala si poate fi data publicitatii numai cu consimtamantul persoanei sau persoanelor interesate.

In final, activitatea Avocatului Poporului este prezentata celor doua Camere ale Parlamentului prin intermediul unor rapoarte anuale sau la intervale de timp mai scurte, daca ele solicita acest lucru. In rapoartele prezentate Parlamentului pot fi facute recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Exercitarea controlului parlamentar asupra administratiei publice prin intermediul Avocatului Poporului presupune asigurarea unei autentice independente a acestei institutii. Tocmai de aceea, legea sa de organizare si functionare prevede ca Avocatul Poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ si nimeni nu poate obliga Avocatul Poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale.

In acelasi cadru de ocrotire a activitatii institutiei, Avocatul Poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimat sau pentru actele pe care le indeplinesc, cu respectarea legii, in exercitarea atributiilor legale. Pentru a se evita orice actiuni judiciare abuzive, indreptate impotriva Avocatului Poporului si a adjunctilor sai, ei sunt protejati de imunitatea parlamentara. De aceea, pe durata exercitarii mandatului, ei nu por fi retinuti, perchezitionati, arestati sau trimisi in judecata penala sau contraventionala fara incuviintarea Senatului, cu exceptia cazurilor de flagrant delict.

In fine, protectia Avocatului Poporului si a adjunctilor sai merge pana acolo incat le este interzis sa fie membrii ai vreunui partid politic si sa indeplineasca o alta functie publica si privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.