Istoria recenta a uniunii europene: planuri si realizari din ultimii ani

ISTORIA RECENTA A UNIUNII EUROPENE: PLANURI SI REALIZARI DIN ULTIMII ANI

Uniunea Europeana de la Maastricht si pana in prezent isi continua consecvent calea spre integrare si aprofundare a succeselor obtinute. Anul 2001 marcheaza intrarea acestei structuri fara precedent in mileniul III printr-o viabilitate pe termen lung, prin continuarea promovarii valorilor democratice si a cooperarii la toate nivelurile. Constructia europeana continua sa inregistreze succese, dar si sa-si mareasca responsabilitatea fata de cetatenii actuali si fata de cei potentiali ai UE.

Uniunea Europeana la sfarsit de mileniu

Realizarile anului 1999

Pentru viitorul apropiat UE preconiza marirea numarului membrilor pana la 28, acest pas necesitand o incordare financiara, economica si sociala. Europa urmeaza sa se pregateasca pas cu pas pentru acest eveniment. Anul 1999 incepe cu deschiderea celei de a treia faze a UEM, in cadrul careia unsprezece din cincisprezece membri ai Comunitatii accepta euro in calitate de moneda comuna. La 24-25 martie 1999 sefii de state si de guverne ai Comunitatii, adunati la Berlin, decid modernizarea politicilor comunitare si pregatirea Comunitatii pentru extindere. La 1mai 1999 intra in vigoare Tratatul de la Amsterdam contra imigrarii clandestine si a protectiei contra crimei organizate. In acelasi an au loc alegerile pentru Parlamentul European si respectiv este desemnata noua Comisie Europeana, Presedinte al careia devine fostul Prim-ministru italian Romano Prodi. Indiferent de obstacole anul poate fi definit ca unul de succes pentru Comunitate.

Anul 2000 in agenda Uniunii Europene

Cel mai important punct al agendei a fost demararea reformelor propuse de Comisie si adoptate de Consiliul European pentru acest an. Reformele devenisera o necesitate, iar obiectivele principale erau:

Aspiratia spre crearea conditiilor egale de lucru si pentru ridicarea nivelului de viata a locuitorilor regiunilor defavorizate

Ameliorarea situatiei asupra mediului si grija pentru ceea ce vom transmite generatiilor urmatoare

Ameliorarea situatiei populatiei agricole si asigurarea unei game largi de produse alimentare de o calitate superioara, dar accesibile majoritatii populatiei

Gestionarea rezonabila si eficace a finantelor comunitare, asistata de un control riguros a situatiei bugetare unionale si la nivel national

Diminuarea saraciei in Est, pastrarea pacii si securitatii in regiune

Remodelarea UE pentru a putea asigura o extindere cat mai uniforma si fara urmari pentru populatia comunitara

Negocierea cu cei treisprezece candidati la aderare, acordarea de ajutor, inclusiv financiar, pentru ca acestea sa corespunda nivelului economic, politic si social din cadrul Comunitatii

Trei directii de activitate sunt declarate prioritare de catre UE in anul 2000.

Modernizarea PAC pentru a putea realiza cele propuse si pentru a diminua intrarea in Comunitate a altor parteneri agricoli. Se atrage atentie nivelului de trai a populatiei agrare, care ramane in urma fata de cel urban. Agricultura modernizata continua sa ramana o parte importanta a economiei comunitare, care insa isi modifica prioritatile si activeaza mult mai eficient.

Reducerea decalajului in dezvoltarea economica a regiunilor. Aceasta problema este una din cele mai vechi in Comunitate, dar dupa extindere, ea s-ar putea acutiza, anume din acest considerent i se acorda o atentie deosebita acum. Politica Comisiei in domeniul repartizarii fondurilor structurale urmeaza sa fie tot mai prudenta, acordand ajutoare acelor regiuni, care au cea mai mare necesitate si care le gestioneaza in mod corect.

Respectarea angajamentelor luate anterior si incadrarea in bugetul trasat pentru anii 2000-2006. Bugetul ia in consideratie extinderea si trecerea la UEM.

Cadrul financiar 2000-2006

Bugetul pentru aceasta perioada este planificat de comun acord cu statele membre, Comisia si Parlamentul European, urmand sa garanteze:

disciplina bugetara la nivel comunitar

finantarea in cadrul fixat a extinderii

controlul eficient al cheltuielilor Marilor politici comunitare (PAC, RS, PR s.a.)

controlul contributiei fiecarui stat membru la bugetul comunitar

Prioritatile finantarii au fost fixate in felul urmator: PAC pana in 2002, cand cheltuielile eliberate acestei politici se vor reduce; se maresc fondurile structurale cu 8%, concentrandu-se totodata asupra regiunilor cu o necesitate ridicata; o alta prioritate este extinderea cu sase membri in 2002 si pregatirea celorlalti candidati.

Bugetul general se constituie din diferite surse, numite "surse proprii": taxele vamale, defalcarile agricole si alte impozite la care sunt supuse statele membre. Sefii de state insista asupra unei reforme bugetare pentru o echilibrare mai reusita a contributiei aduse de fiecare stat la formarea bugetului comunitar. Ei propun in acest scop reducerea TVA-ului varsat de fiecare stat membru, largirea drepturilor de incasare a taxelor vamale etc., dar se lovesc de opozitia Comisiei.

Acordul interinstitutional a fost semnat in 1999 de catre Parlamentul European, Consiliu si Comisie, conform caruia Institutiile comunitare se angajeaza sa respecte plafonul instituit pentru cheltuieli, sa coopereze reciproc cat mai efectiv si sa asigure un control sever procedurilor bugetare.

Cheltuielile planificate pentru 2000-2006. Stabilirea plafonului cheltuielilor necesita lungi coordonari si negocieri intre statele membre pe de o parte si institutiile comunitare pe de alta parte, fiind aprobat anual de catre Consiliul de Ministri si Parlamentul European. Planificarea prezentata mai jos este facuta in euro la nivelul preturilor 1999, dupa: Agenda 2000, Renforcement et elargissement de l'Union europeenne, Communautes europeennes, Bruxelles, 2000, p. (vezi sf. temei)

Perspectiva extinderilor la inceput de mileniu

Desi discutiile asupra unei viitoare extinderi mai continua, Consiliul European de la Berlin din 1999 a tinut sa sublinieze, ca extinderea ramane o prioritate istorica. Cu fiecare tara candidat la aderare se negociaza in parte si se alege un ritm optim de pregatire a acesteia si de acomodare la criteriile europene. Extinderea s-a decis in scopul edificarii unei constructii europene mai durabile, mai largi si mai stabile. Fiecare din cele cincisprezece tari candidate la aderare isi edifica o economie de piata, adera la valorile democratice si isi rezolva conflictele de ordin intern sau extern. Avantajele Comunitatii in cazul unei noi extinderi ar fi :

Intarirea pozitiei Europei in lume

Cooperarea devine mai vasta si mai efectiva

Rezolvarea problemelor e facilitata (mediu, lupta cu crima organizata etc.)

Extinderea Pietei interne

Avantajele pentru tarile aderente ar fi:

aderarea la o Comunitate cu democratie pluralista

aderarea la o zona cu posibilitati sociale ridicate

largi posibilitati de dezvoltare economica

Cu fiecare stat candidat UE incheie un acord adoptat la necesitatile si specificul acestei tari, mentionand in acord si ajutorul acordat. In anul 2000 suma banilor alocati pentru pregatirea candidatilor a fost dublata si a atins cifra de 3mlrd 120 mln euro. Finantarea se face prin intermediul programului PHARE, ISPA (finantarea in domeniul transporturilor si a mediului), SAPARD (modernizarea agriculturii si dezvoltarea rurala), iar dupa aderare sunt finantate din alte fonduri. Cel mai amplu program de pregatire a tarilor - PHARE, la insistenta Comisiei, si-a trasat in 2000 doua directii principale de activitate:

Schimbarile institutionale, prin adaptarea institutiilor, administratiilor, organelor publice in concordanta cu cele europene. Aceasta permite o aplicare corecta a deciziilor si cultivarea unui respect deosebit pentru dreptul comunitar. Prioritatea data include nu numai schimbarea structurii, ci si resursele umane, capacitatile de gestiune.

Atragerea investitiilor constituie cea de a doua directie prioritara, axata pe atragerea a cat mai multe investitii, nu doar din cadrul comunitar, cu scopul adaptarii intreprinderilor si infrastructurii la normele europene. In mod deosebit au fost sustinute proiectele din domeniul energeticii, securitatii transporturilor, mediului, imbunatatirii conditiilor de munca etc.

Agenda 2000 mentiona ca au demarat negocierile cu Cipru, Estonia, Ungaria, Polonia, Cehia si Slovenia, iar in 2001 acestea au fost extinse. Ritmul de pregatire a acestor tari pentru aderare sunt diferite, astfel la sfarsitul lunii iulie 2001 Slovenia avea inchise 22 capitole la negocieri, Bulgaria 11 capitole, iar Romania - 8, cu promisiunea ca pana la sfarsitul anului mai inchide 10 capitole. Acest ritm este cu atat mai important, cu cat Consiliul European din 2001 urmeaza sa decida noii membri ai Comunitatii.

Anul
Agricultura
Fond.structur  si de coeziune
Politiei interne
Actiuni externe
Administrare
Rezerve
Ajutor tarilor candidate pentru preaderare
Totalul creditelor de angajar
Credite pentru tarile nou aderate	-	-
Plafonul total al creditelor de plata
Plafonul creditelor de platain % din PIB Statelor membre	1,13	1,12	1,18	1,19	1,15	1,13	1,13