Identificarea si analizarea unei probleme de politica publica

Identificarea si analizarea unei probleme de politica publica

In tara noastra problemele de politica publica sunt numeroase, ca de altfel in orice stat. Printre acestea se numara: pensiile mici, problema copiilor institutionalizati, problemele majore din sistemul medical, din sistemul educational, lipsa electricitatii in unele sate izolate din munti, etc. La toate aceste probleme publice Parlamentu l si Guvernul tarii trebuie sa ia o serie de masuri legislative pentru a se crea un medi propice rezolvarii acestora intr-un timp cat mai scurt si intr-un mod cat mai profesional.

In lucrarea de fata problema de politica publica este aceea a lipsei locurilor de parcare din Municipiul Cluj-Napoca, sau altfe spus numarul mic al locurilor de parcare comparativ cu numarul masinilor care sunt in oras.

Aceasta problema a lipsei locurilor de parcare este bine cunoscuta de catre toti cetatenii acestui oras. Sunt afectati in mod direct toti posesorii de autovehicule care participa zilnic la trafic in oras, dar nu numai ei, ci inntr-o foarte mare masura si pietonii, care nu mai sunt in siguranta nici pe trotuar, deoarece trotuarul a devenit in mare masura loc de parcare. Se paoate face o analiza a acestor fapte deoarece la orele amiezei in oras principalele trotuare sunt blocare de catre masini.

Daca este sa facem o apreciere a numarului de cetateni afectati de acesta problema trebuie sa spunem ca am putea identifica aproape toata populatia Clujului. Pentru ca aceast tema sa fie una cat de bine documentata precizez ca la rencensamantul din 2002, populatia orasului numara 300,000 de locuitori, iar din datele Institutului National de Statistica, la 1 ianuarie 2008, populatia Clujului era de 309,300 locuitori, fiind al treilea oras ca marime dupa Bucuresti si Timisoara. .

Din datele referitoare la populatia orasului puteam spune ca un numar de aproximativ 200,000 de locuitori sunt afectati de lipsa locurilor de parcare. Acesta afectare poate fi in mod direct, adica sunt afectatia proprietarii autovehiculelor, dar si in mod indirect, cum sunt pietonii, copii, sau alti cetateni care sunt in trecere prin oras.

Aceasta problema nu este intalnita numai in orasul nostru, ci sunt numeroase alte orase din tara unde numarul locurilor de parcare este o necesitatea. Pentru a face o comparatie cu alte orase in acesta problema, vom analiza in cateva randuri situatia in comparatie cu alt oras cum ar fi Timisoara .

Intr-un articol din ziarul Adevarul din data de 4 mai 2009, problema aceasta a locurilor de parcare a fost dezbatuta de catre persoanel autorizate si care au puterea de decizie.

Decizia arhitectului sef al primariei municipiului Timisoara preciza ca sunt gasite anumite rezolvari ale acestei probleme, "demolarea garajelor pentru a se face astfel mai mult loc pentru parcari", aceasta solutie va fi inclusa in Planul Urbanistic General in anul 2012. Este important de specificat faptul ca in ultimii ani "numarul masinilor a crescut de 10 ori, fata de numarul masinilor de acum 12 ori" este declaratia arhitectului sef al primariei Timisoarei, citat de ziarul Adevarul. Pe langa aceasta masura propusa de catre arhitec, s-a mai pus pe masa de lucru o alta posibila rezolvare cum ar fi acea a constuirii "parcarilor in zonele aglomerate din centrul orasului, iar primul pas in acest sens este parcarea subterana din Piata 700". Problema acesta este una cat se poate de complexa si de o mare importanta pentru cetatii tarii.

In sensul de a influenta deciziile municipalitatii s-a incercat formularea unei petitii online, de catre mai multi cetateni din capitala care sunt impotriva ridicarii abuzive a autovehiculelor parcare neregulamentar. Sunt o serie de comentarii pe acesta parte deoarece cetatenii sunt extrem de nemultumiti de faptul ca masinile le sunt luate din locul unde au fost parcate pe motiv ca sunt parcate neregulamentar; in schimb cetatenii contraataca spunand ca locurile de parcare sunt inexistente iar municipalitatea nu este indreptatita sa dea amenzi pentru acest lucru, atata timp cat nu pun la dispozitia lor, locuri de parcare.

In ceea ce priveste situatia din Cluj-Napoca sunt numeroase articole din presa locala care au abordat aceasta problema. Intr-un articol din citynews, din 28 iulie 2008 sunt precizate o serie de astfel de reclamatii din partea cetatenilor adresate municipalitatilor. Sunt probleme care tin de marcajele care trebui facute la parcarile din fata blocurilor din cartiere, nemultimiri de modul in care s-au dar unele parcari de catre primarie, etc.

Intr-un alt articol din Ziua de Cluj se prezinta nemultimirea cetatenilor fata de implementarea noului proiect al parking-ului peste paraul Calvaria in Cartierul Manastur. 20 de clujeni sunt amportiva acestui proiect deoarece acel teren este revendicat de catre ei de ani de zile. "Aproximativ 300 din cei 800 mp destinati parkingului Calvaria sunt revendicati de peste 20 de clujeni, care cer oprirea proiectului pana la clarificarea situatiei juridice a terenurilor. Ei au inaintat in acest sens un memoriu Consiliului Local, la inceputul anului, aratand, totodata, ca albia paraului apartine viitorilor prezumtivi proprietari, conform Legii apelor. "Consideram ca Primaria Cluj si viceprimarul Adrian Popa au adoptat o politica de forta intrand abuziv pe acest teren si organizand licitatii pentru efectuarea de lucrari", subliniaza cei 20 de semnatari ai memoriului".

Datorita acestei situatii, municipalitatea a decis sa comunice cu fiecare cetatea in parte pentru a se lua cea mai buna decizie pentru ambele parti. .

II. Analiza actorilor implicati in rezolvarea problemei de politica publica

Pentru a putea face o analiza a actorilor implricati in rezolvarea problemei de politica publica trebuie sa facem referire si la cadrul legislativ care reglementeaza aceasta problempa.

Cat priveste accesarea fondurilor PHARE, pe care Romania nu a reusit inca sa le absoarba in procesul de pre-aderare, una dintre directiile vizate este transportul regional. Proiectele vor urmari imbunatatirea sau construirea de noi drumuri de centura si sosele ocolitoare care asigura legatura intre drumurile nationale. Proiectele de infrastructura propuse pot primi fiecare pana la 5 milioane Euro, la care se adauga co-finantarea nationala de 33%. Finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din valoarea totala eligibila a proiectului, diferenta fiind acoperita de beneficiarii proiectelor din resurse proprii sau provenind din donatii si furnizata in numerar.[7]

De asemenea, trebuie sa urmareasca cresterea calitatii drumurilor judetene si a masurilor de siguranta a traficului in vederea cresterii ratei de folosire a acestora. Criteriile specifice de elibilitate impun ca proiectele de drumuri de centura si soselele ocolitoare trebuie sa demonstreze ca sunt incluse in Planul Urbanistic General (PUG) al orasului, in Planul Judetean de Amenajare a Teritoriului (PATJ) sau in Strategia pentru reabilitarea drumurilor nationale aplicabila in intervalul 2001 - 2015