Impactul asupra comertului european si global

Impactul asupra comertului european si global

Deoarece comertul a impulsionat evolutia pietelor globale, cererea de forta de munca este tot mai influentata de fortele competitive globale. Salariile din sectorul produselor tranzactionabile tind sa fie luate ca indicatori de referinta pentru restul economiei. Concurenta internationala prin comert, in special din partea tarilor in curs de dezvoltare, este considerata de multe ori un factor de reducere a salariilor si a standardelor sociale si ambientale spre valoarea celui mai mic numitor comun [10]. O concluzie mai putin dramatica reiese din teoria standard a comertului care preconizeaza ca salariile din tarile intre care au loc schimburi comerciale vor deveni convergente, ele crescand in tarile abundente in forta de munca, in care initial sunt scazute, si scazand in statele deficitare in forta de munca, unde initial sunt ridicate.

Comertul este determinat de:

diferente tehnologice,

economiile de scara

diferentele in rezervele relative de factori de productie.

In perioada clasica a Etalonului-Aur s-a remarcat o convergenta pe plan international in privinta salariilor. Aceasta situatie s-a datorat specializarii sporite, tarile efectuand schimburi de marfuri diferite, produse cu tehnologii destul de asemanatoare. Natura comertului din perioada postbelica a modificat aceste tendinte. In cea mai mare parte a perioadei, tarile dezvoltate au tranzactionat marfuri similare si, ca atare, nivelurile productivitatii lor au devenit convergente. astfel, desi s-a inregistrat o convergenta remarcabila a nivelurilor salariale intre tarile dezvoltate, aceasta s-a datorat mai curand convergentei ratelor productivitatii decat comertului.

In tarile care au reusit sa-si pastreze avantaje economice specifice, s-au platit salarii mai maro. acolo unde acestea sunt folosite pentru sprijinirea bunurilor netranzactionabile sau sunt impozitate in vederea finantarii serviciilor publice, ele pot determina astfel mentinerea unor niveluri comparabile ale salariilor in intreaga economie. Efecte similare pot avea loc si in cadrul comertului intraramura determinat de economiile de scara. In conditii plauzibile, atat capitalul cat si forta de munca au de castigat de pe urma sporirii comertului intraramura.

Desi acesta presupune ca impactul comertului asupra fortei de munca este unul benefic, sporirea presiunilor concurentiale poate afecta negativ salariile si costurile aferente celorlalte componente (altele decat forta de munca). Efectele cele mai radicale ale comertului asupra fortei de munca deriva in principal din faptul ca in prezent tehnologiile industriale s-au raspandit la nivel international, iar avantajul comparativ este determinat in buna masura de rezervele relative de factori de productie. Daca avantajele specifice sunt erodate, iar efectele de scara nu predomina, se naruie baza care permitea mentinerea unor salarii mari si ne putem astepta la o convergenta a lor. acest fapt este valabil pentru comertul intre tarile dezvoltate, dar si pentru cel intre tari dezvoltate si tari in curs de dezvoltare. In cazul in care tarile au acces la tehnologii similare, comertul intre ramuri poate fi analizat si in functie de diferentele relative in rezervele de forta de munca calificata. Datele perioadei postbelice releva in buna masura acest fapt: acolo unde comertul intraramura intensificat a determinat o crestere a veniturilor aferente fortei de munca si capitalului, cel intre ramuri a determinat o sporire a veniturilor lucratorilor necalificati, reducandu-le pe cele ale altora. deoarece tarile in curs de dezvoltare au sporit exporturile de produse ce presupun un nivel redus de calificare a fortei de munca, iar cele dezvoltate au devenit tot mai specializate in producerea de bunuri ce necesita forta de lucru superior calificata, s-a produs astfel o convergenta pe plan international a salariilor aferente grupurilor de lucratori care se situeaza la acelasi nivel de calificare. Declinul industriilor care necesita mana de lucru slab calificata in cadrul tarilor dezvoltate a diminuat drastic nevoia de lucratori slab calificati, ceea ce a dus la scaderea salariilor si la cresterea somajului; conform estimarilor lui Wood (1995), cererea de forta de munca slab calificata a scazut cu peste 20% comparativ cu situatia ipotetica a inexistentei comertului intre ramuri.

Cercetarile recente releva faptul ca avantajul comparativ al economiilor dezvoltate deriva atat din relativa lor abundenta in forta de munca superior calificata, cat si din avantajul lor tehnologic - desi convergenta generala a nivelurilor productivitatii intre aceste economii ascunde diferente persistente intre ramuri.

Incepand din anii 80 au crescut inegalitatile salariale in cadrul economiilor dezvoltate; salariile lucratorilor cu pregatire si calificare superioare au cunoscut o crestere relativa, in timp ce perspectiva ocuparii unui loc de munca de catre lucratorii slab calificati, in special in sectorul productiei, s-a diminuat semnificativ. Cauzele acestor schimbari reprezinta un subiect de intensa controversa, mai ales cu referire la cat de mult se datoreaza aceasta tendinta desfasurarii de activitati comerciale cu state in curs de dezvoltare (cu salarii scazute) si cat de mult schimbarilor tehnologice. Cercetarile efectuate de Wood releva faptul ca aceste schimbari se datoreaza comertului. din alte studii reiese ca si comertul, si inovatiile tehnologice au contribuit in proportii aproximativ egale la aceste mutatii. Oricum ar fi, practicile comerciale contemporane au intr-adevar consecinte importante asupra fortei de munca a statelor dezvoltate.

Fig. 4.1 balanta comerciala (milioane de euro). pentru perioada august 2006 - februarie 2007.

Fig. 4.2 Rata somajului (CIA world factbook, 30 martie 2006).

Entuziasmul recent fata de politicile vizand capitalul uman - educatie si pregatire profesionala, reflecta nu numai un interes academic sau politic fata de potentialul acestor masuri de a contracara unele consecinte adverse pe care le presupune comertul liber global, dar si un aparent declin al altor optiuni politice.

Bibliografie

Jinga I., Popescu A., Dictionar de termeni comunitari, disponibil on-line la data de 20.02.2007, la adresa: https://www.mie.ro/index.php?p=477

Manolache O., Drept comunitar. Cele patru libertati fundamentale. Politici comunitare, Ed. all Beck, 1999

Mazilu D., Integrarea Europeana. Drept comunitar si institutii europene, Ed. Lumina Lex, 2001

Onesta G., https://www.formula-as.ro/reviste_675__44__in-direct-de-la-bruxelles.html

Pelkmans J., Integrare europeana. Metode si analiza economica, Institutul European din Romania, 2003

Schumann W., Uniunea Europeana, disponibil on-line la data de 2.07.2007, la adresa: https://www.dadalos-europe.org/rom/

Voicu M., Popoaca M., Dreptul muncii. Tratat de jurisprudenta romana si europeana, vol. I, Ed. Lumina Lex, 2001.

Voicu M., Popoaca M., Dreptul muncii. Conventii internationale, vol. II, Ed. Lumina Lex, 2001.

Professionnalisation durable. Projet de diplome commun. Responsable de l'hebergement. Referentiel commun, disponibil on-line la adresa, la data de 4.05.2007:https://www.trainingvillage.gr/etv/Projects_networks/CCprojects/dipl_resp_heber_volet_commun_FR.pdf

Held D., McGrew A., Goldblatt D., Perraton J., Transformari globale. politica, economie si cultura, Ed. Polirom, 2004

Conseil de l'Union Europeenne, Emploi, politique sociale, sante et consummateurs, Raport conjoint sur l'emploi 2006-2007

Traité d'Amsterdam modifiant le Traité sur L'Union Européenne, Journal officiel n C 340 du 10 Novembre 1997, disponibil on-line la 5.05.2007, la adresa: https://eur-lex.europa.eu/fr/treaties/dat/11997E/htm/11997E.html#0173010078

****** Règlement (CEE) nr. 1612/68 du Conseil, du 15 octobre 1968, relatif à la libre circulation des travailleurs à l'intérieur de la Communauté, JO L 257 du 19.10.1968, p. 2-12 , disponibil on-line la 8.05.2007, la adresa: https://eur-lex.europa.eu/Result.do?arg0=1612&arg1=&arg2=&titre=titre&chlang=fr&RechType=RECH_mot&idRoot=1&refinecode=LEG*T1%3DV111%3BT2%3DV1%3BT3%3DV1&Submit=Rechercher

Règlement (CEE) nr. 312/76 du Conseil, du 9 février 1976, modifiant les dispositions relatives aux droits syndicaux des travailleurs figurant dans le règlement (CEE) nr. 1612/68 relatif à la libre circulation des travailleurs à l'intérieur de la Communauté, JO L 39 du 14.2.1976, p. 2-2, disponibil on-line la 5.05.2007, la adresa: https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31976R0312:FR:HTML

Règlement (CEE) n° 2434/92 du Conseil, du 27 juillet 1992, modifiant la deuxième partie du règlement (CEE) n° 1612/68 relatif à la libre circulation des travailleurs à l'intérieur de la Communauté,  JO L 245 du 26.8.1992, p. 1-2, disponibil on-line la date de 5.05.2007, la adresa: https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31992R2434:FR:HTML

Règlement (CE) n o 635/2006 de la Commission du 25 avril 2006 abrogeant le règlement (CEE) n o 1251/70 relatif au droit des travailleurs de demeurer sur le territoire d'un État membre après y avoir occupé un emploi (Texte présentant de l'intérêt pour l'EEE),  JO L 112 du 26.4.2006, p. 9-9, disponibil on-line la data de 5.05.2007, la adesa: https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:112:0009:01:FR:HTML

****** Directive 2004/38/CE du Parlement européen et du Conseil du 29 avril 2004 relative au droit des citoyens de l'Union et des membres de leurs familles de circuler et de séjourner librement sur le territoire des États membres, modifiant le règlement (CEE) nr. 1612/68 et abrogeant les directives 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE et 93/96/CEE (Texte présentant de l'intérêt pour l'EEE), disponibiul on-line la data de 6.07.2007, la dresa: https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:158:0077:0123:FR:PDF

Tinca O., Drept comunitar material. Ed. Lumina Lex, 2003

Eurostat, disponibil on-line la adresa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/