Implicatiile adoptarii politicii comerciale comunitare de catre Romania

Implicatiile adoptarii politicii comerciale comunitare de catre Romania

Cuvinte cheie

- politica comerciala externa;

- avantajele adoptarii acquis-ului comunitar;

- costurile adoptarii acquis-ului comunitar;

- Acordul European de Asociere la Uniunea Europeana.

REZUMAT

Politica comerciala externa a Romaniei are un caracter dinamic care corespunde

realitatilor nationale si internationale, aflate mereu in transformare. Aceasta are o importanta

deosebita prin functia sa de aparare, prin masuri si instrumente specifice la import care sa

contracareze agresivitatea concurentei straine, de natura sa ameninte sau sa falimenteze

productia interna. Directiile prioritare in politica comerciala externa a Romaniei au tinut cont, in

ultimii ani, de necesitatea adaptarii economiei romanesti la tendintele inregistrate in economia

mondiala sub impactul fenomenului de globalizare si dezvoltare a pietei unice europene, al

schimbarilor care se produc in sectoarele productive, de necesitatea protejarii intereselor

producatorilor romani de bunuri si servicii, a negocierii aderarii la Uniunea Europeana. Lucrarea

prezinta cateva schimbari importante in politica comerciala externa a tarii noastre care vor aparea

inevitabil in momentul adoptarii de catre Romania a politicilor comerciale ale Uniunii Europene.

Romania, ca membra a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), are o politica

comerciala compatibila cu cerintele acesteia. In primul rand, Romania a negociat plafoane

pentru taxele vamale reprezentand taxele vamale consolidate. La Runda Uruguay taxele vamale

consolidate negociate de Romania au avut un nivel foarte ridicat, insa taxele vamale aplicate au

avut un nivel mai scazut, iar tendinta ulterioara a fost descrescatoare. In al doilea rand,

Romania aplica regimul vamal al clauzei natiunii celei mai favorizate (CNF) tarilor membre ale

OMC, si acorda unor parteneri comerciali taxe vamale preferentiale in cadrul unor acorduri de

comert liber.

In afara de obligatia reducerii taxelor vamale convenita in acordurile comerciale,

Romania a continuat sa liberalizeze comertul prin acordurile semnate cu organismele

internationale, precum Fondul Monetar International si Banca Internationala pentru

Reconstructie si Dezvoltare, acorduri care includ prevederi in directia liberalizarii comertului pe

linia reducerii nivelului taxelor vamale, inclusiv eliminarea restrictiilor cantitative. In 1998

Romania a eliminat toate restrictiile cantitative la export si alte masuri avand efect echivalent cu

cel cantitativ (pentru importuri, acestea fusesera deja eliminate in 1992).

Extinderea Uniunii Europene inseamna, de asemenea, extinderea uniunii vamale

europene. Aceasta implica adoptarea de catre noii membri a Tarifului Vamal Comun al UE (taxe

vamale aplicate), ca si negocierea unei Liste de Angajamente OMC comune (taxe vamale

consolidate). Tarile candidate vor retrage listele individuale de angajamente si vor trebui sa

negocieze impreuna cu UE o noua lista valabila pentru toti membrii noii uniuni vamale.

Modificarile politicilor comerciale decurgand din largirea uniunii vamale vor influenta

fluxurile comerciale. Prin adoptarea Tarifului Vamal Comun, Romania va aplica taxe vamale

diferite la import si, in consecinta, se vor modifica si fluxurile comerciale. Un alt aspect al

modificarii politicii comerciale prin extinderea uniunii vamale este negocierea si adoptarea noii

liste de angajamente OMC, ceea ce ar putea duce la formularea de cereri pentru masuri

compensatorii din partea tarilor terte. Atat impactul asupra protectiei tarifare cat si asupra

comertului, ar trebui sa conduca la realizarea angajamentelor di Articolele XXIV si XXVIII ale

GATT, care stipuleaza preconditiile care trebuie indeplinite odata cu extinderea uniunii vamale,

si anume:

- uniunea vamala ar trebui sa aduca un nivel de protectie superior aceluia dinaintea

extinderii;

- uniunea vamala ar trebui sa nu aiba un efect negativ asupra exporturilor catre noile

tari membre.

Codul vamal al Romaniei a fost consolidat in intregime (toate liniile tarifare sunt incluse

in Lista de Angajamente OMC a Romaniei). Avand in vedere ca a doua perioada a ultimelor

negocieri GATT a coincis cu inceputul procesului de tranzitie a economiei, Romania, ca si alte

Tari Central si Est Europene, a putut profita de un statut particular, de tara in tranzitie, in

negocieri: taxele vamale consolidate nu au reflectat diferenta dintre preturile nationale si cele

internationale. Astfel, au putut fi negociate taxe consolidate destul de ridicate, lasandu-se marja

de manevra pentru productia interna. Romania a profitat de statutul de tara in curs de dezvoltare

si a negociat taxe consolidate chiar mai mari in comparatie cu alte Tari Central si Est Europene.

Cele mai ridicate plafoane tarifare au fost negociate pentru produsele agricole.

Prin aderarea la Uniunea Europeana, Romania va adopta Tariful Vamal Comun al

Uniunii. Modificarile taxelor vamale ale Romaniei vor avea doua aspecte: modificarea in valoare

a taxelor vamale si modificarea in regimul tarifar aplicat tarilor de origine a importurilor.

Romania va trebui sa se alinieze la Tariful Vamal Comun al UE prin negocierea tuturor

acordurilor comerciale preferentiale care sunt in vigoare pentru UE. Acordurile comerciale

actuale ale Romaniei vor fi anulate. Aceasta reprezinta un aspect major in schimbarile viitoare

ale politicii comerciale externe romanesti.

Prin adoptarea Tarifului Vamal Comun al Uniunii Europene, pot aparea urmatoarele

situatii:

- pentru tarile care acum beneficiaza de prevederile din cadrul CEFTA si Acordul

European toate taxele vamale vor fi eliminate (eliminarea tuturor barierelor intre

membrii uniunii vamale extinse);

- pentru tarile terte regimul vamal va ramane acelasi (Clauza Natiunii celei mai

Favorizate sau Sistemul Generalizat de Preferinte), dar nivelul taxelor vamale va fi

diferit;

- partenerii comerciali care beneficiaza de regim comercial preferential isi vor pierde

acest statut (se va aplica regimul de taxe CNF); altii se vor supune unui regim

comercial preferential diferit;

- partenerii comerciali vor trece de la regimul Clauzei Natiunii celei mai Favorizate la

regimul comercial preferential prin negocieri de acorduri comerciale similare cu cele

la care UE este deja semnatara.

In concluzie, adoptarea de catre Romania a politicilor comerciale ale UE pe plan

multilateral, interregional, regional si bilateral va aduce inevitabil schimbari importante in

politica comerciala externa a tarii noastre.

Printre aceste schimbari mentionam urmatoarele:

- renuntarea la statutul de tara in curs de dezvoltare si in consecinta, la avantajele de

care beneficiaza Romania in domeniul masurilor de politica comerciala, in virtutea

acestui statut; acest lucru implica si retragerea Romaniei din Grupul neoficial al

tarilor in curs de dezvoltare din OMC si din "Grupul celor 77" de tari in curs de

dezvoltare , care actioneaza in sistemul ONU;

- alinierea angajamentelor tarii noastre in OMC la cele ale UE in aceasta organizatie, in

domeniile care face obiectul politicilor comunitare, ceea ce implica, consolidarea, in

general, a taxelor vamale la un nivel sensibil mai redus decat nivelul consolidarilor

actuale ale taxelor vamale ale Romaniei, la OMC, in special in cazul produselor

industriale, armonizarea cu angajamentele UE in materie de comert cu servicii si

aderarea la Acordul OMC privind achizitiile publice;

- transformarea Romaniei din tara beneficiara a SGP in tara donatoare de SGP si

retragerea din Sistemul Global de Preferinte Comerciale (SGPC) intre tari in curs de

dezvoltare si din "Protocolul celor 16" tari in curs de dezvoltare;

- aderarea Romaniei la Spatiul Economic European (SEE), la care participa UE si

Islanda, Liechtenstein si Norvegia;

- participarea la acordurile preferentiale de parteneriat euro-mediteraneean si de

parteneriat intre UE si tarile Africii, Caraibelor si Pacificului (ACP);

- accesiunea Romaniei la acordurile de comert liber ale UE cu tarile din America

Latina, Golful Persic si alte tari cu care UE va incheia astfel de acorduri.

Aceste schimbari in politica comerciala a Romaniei vor determina atat avantaje, cat si

costuri pentru tara noastra.

In ceea ce priveste avantajele acestea se manifesta pe plan comercial si pe plan financiar.

Referitor la avantajele pe plan comercial, adoptarea acquis-ului comunitar se

materializeaza prin ameliorarea substantiala a accesului produselor si serviciilor romanesti pe

piata unica a UE si pe pietele tarilor terte, in contrapartida la masurile de liberalizare a importului

in Romania. In plus, in cadrul UE, Romania va putea sa-si promoveze mai eficient interesele in

negocierile comerciale internationale, avand in vedere ca UE este liderul comercial mondial, deci

cu mare forta de negociere.

Pe plan financiar, adoptarea acquis-ului comunitar implica beneficierea de subventii de la

bugetul comunitar, in faza de pre-aderare si dupa aderare, inclusiv de subventii la exportul de

produse agroalimentare.

In ceea ce priveste costurile pe plan comercial, asimilarea acquis-ului comunitar implica

cresterea considerabila a gradului de liberalizare a importurilor de bunuri si servicii atat pe baza

tratamentului clauzei natiunii celei mai favorizate, cat si pe o baza preferentiala, deci, diminuarea

corespunzatoare a protectiei productiei nationale fata de concurenta straina.

Costurile pe plan financiar decurg din necesitatea participarii Romaniei la ajutorul

financiar pentru dezvoltare al UE, prin Fondul European de Dezvoltare, instituit in cadrul UE-

ACP, la programul financiar MEDA, stabilit in contextul parteneriatului euro-mediteraneean, la

Fondul comun pentru finantarea produselor de baza etc.

Pentru a evidentia implicatiile adoptarii de catre Romania a politicii comerciale a Uniunii

Europene in structura comertului exterior romanesc vom prezenta, in continuare, impactul asupra

catorva sectoare economice importante.

Impactul aderarii la Uniunea Europeana asupra comertului Romaniei cu textile si

imbracaminte

In materie de taxe vamale la import, conform prevederilor Acordului European de

Asociere la Uniunea Europeana, Romania a redus treptat aceste taxe cu 80%, suprimandu-le

complet la 1 ianuarie 2002.

Potrivit principiului asimetriei, in favoarea tarii noastre, Uniunea Europeana a eliminat

inca de la 1 ianuarie 1997 taxele vamale la importul de textile si imbracaminte din Romania, iar

de la 1 ianuarie 1998, UE a suprimat si restrictiile cantitative la importul acestor articole

provenite din tara noastra.

De la 1 ianuarie 2002 functioneaza o zona de liber schimb intre Romania si Uniunea

Europeana privind textilele si imbracamintea.

Tariful Vamal Comun al UE corespunzator capitolelor referitoare la articolele textile si

de imbracaminte, care este sensibil mai redus decat actualul tarif vamal romanesc, va fi adoptat

de tara noastra in momentul aderarii la UE. Pana in acel moment este necesara apropierea

treptata a tarifului vamal al Romaniei de Tariful Vamal Comun al UE, spre a se evita socul

diminuarii dintr-o data taxelor vamale.

Faptul ca, Romania a incheiat acorduri de comert liber cu tari care nu sunt candidate la

aderarea la UE, dar cu care UE are astfel de acorduri, cum este cazul AELS/SEE si al Israelului,

faciliteaza adoptarea acquis-ului comunitar privind relatiile comerciale preferentiale cu tari terte.

Principalele avantaje ale adoptarii acquis-ului comunitar in sectorul textile-confectii

constau in:

- accesul nerestrictionat la piata unica a Uniunii Europene, care ocupa primul loc in

lume la importul de textile-confectii;

- accesul preferential pe pietele tarilor terte cu care UE are sau va incheia acorduri

comerciale preferentiale;

- promovarea mai eficienta, prin intermediul Uniunii Europene, a intereselor industriei

textile si de confectii din Romania, in cadrul negocierilor comerciale internationale;

- beneficierea de fondurile de pre-aderare ale UE, iar dupa aderare, de fondurile

structurale ale Comunitatii;

- atragerea, intr-o masura sporita, a investitiilor straine de capital in industria textila si

de confectii din Romania.

In ceea ce priveste costurile aderarii la UE pentru industria textila si de imbracaminte din

Romania acestea decurg din:

- alinierea la politica vamala a UE in domeniul textilelor si confectiilor, atat pe baza

clauzei natiunii celei mai favorizate, cat si a regimurilor preferentiale, care va

conduce la diminuarea sensibila a protectiei vamale a producatorilor romani de astfel

de produse, ceea ce ar putea afecta activitatea producatorilor mai putin eficienti;

- restructurarea si modernizarea industriei textile si de imbracaminte din Romania, spre

a putea face fata concurentei sporite. Aceasta va necesita costuri sporite care vor

putea fi acoperite partial prin asistenta financiara a UE;

- aplicarea reglementarilor UE privind achizitiile publice.

Impactul alinierii Romaniei la acquis-ul comunitar in industria mobilei, in special

asupra comertului cu mobila

Adoptarea acquis-ului comunitar in domeniul industriei mobilei si aderarea viitoare a tarii

noastre la Uniunea Europeana comporta multiple avantaje, dar si anumite costuri, deloc

neglijabile

Principalele beneficii ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in sectorul industriei

mobilei decurg din:

- accesul liber pe piata unica comunitara si accesul privilegiat la pietele tarilor terte, cu

care Comunitatea a incheiat sau va incheia acorduri comerciale preferentiale;

- cresterea competitivitatii industriei nationale a mobilei;

- obtinerea de la Uniunea Europeana de fonduri pentru adoptarea si aplicarea acquis-

ului comunitar in perioada de pre-aderare si de fonduri structurale, dupa aderare;

- sporirea gradului de atractivitate a industriei romanesti de mobilier pentru investitorii

straini;

- amplificarea cooperarii industriale cu Uniunea Europeana in sectorul mobilei;

- promovarea mai eficienta, prin intermediul Uniunii Europene, a intereselor romanesti

in acest sector in negocierile interguvernamentale.

Dintre costuri mentionam pe cele decurgand din:

- restructurarea si modernizarea acestei industrii;

- liberalizarea importului de mobila care concureaza puternic productia nationala de

mobila

- pierderea unor avantaje vamale preferentiale limitate;

- obligativitatea aplicarii standardelor europene privind calitatea, protectia sanatatii si

mediului;

- adoptarea reglementarilor comunitare privind achizitiile publice.

Beneficiile pentru industria romaneasca a mobilei, ca urmare a adoptarii acquis-ului

comunitar si a aderarii viitoare a tarii noastre la UE, sunt mai mari decat costurile decurgand din

aceste demersuri, cu atat mai mult cu cat costuri importante, cum sunt cele impuse de

restructurarea si modernizarea acestei industrii, precum si de liberalizarea importului de

mobilier ar trebui suportate.

Restructurarea si modernizarea industriei nationale a mobilei nu reprezinta numai o

cerinta a aderarii tarii la UE, ci si un imperativ al asigurarii competitivitatii acestei industrii, in

conditiile unei concurente tot mai dure atat pe piata interna, cat si pe cea externa.

De asemenea, liberalizarea importului de mobila, ca si a altor produse, corespunde unei

tendinte generale pe plan mondial, negociindu-se in cadrul OMC, pe baza de reciprocitate.

Implicatiile adoptarii de catre Romania a acquis-ului comunitar privind politicile

comunitare in domeniul produselor agroalimentare

Adoptarea acquis-ului comunitar in domeniul agriculturii presupune preluarea

reglementarilor UE privind politica sa agricola comuna, care presupune o piata interna unica a

tarilor membre privind produsele agroalimentare si o politica comerciala unica a acestora fata de

comertul cu aceste produse cu tarile terte.

Implementarea acestui acquis implica pentru tara noastra, in principal urmatoarele:

- suprimarea completa, pe baza de reciprocitate, din momentul aderarii Romaniei la

UE, a taxelor vamale la importul de produse agroalimentare;

- alinierea preturilor produselor agroalimentare romanesti la nivelul preturilor unice

garantate ale UE, gratie sistemului preturilor de interventie;

- adoptarea si aplicarea in sectorul agroalimentar a reglementarilor tehnice,

standardelor de produs, normelor sanitar-veterinare si fitosanitare ale UE;

- contribuirea la si beneficierea de bugetul comunitar pentru finantarea sectorului

agroalimentar;

- aplicarea tarifului vamal comun la importul de produse agroalimentare din terta tari;

- adoptarea acquis-ului privind dezvoltarea rurala.

Adoptarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricola Comuna (PAC) comporta

pentru Romania atat avantaje importante, cat si costuri. Printre avantaje mentionam:

- beneficierea de instrumentele de pre-aderare, finantate de UE pentru sprijinirea

alinierii la acquis-ul comunitar privind PAC, in special programele PHARE si

SAPARD (programul special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare

Rurala);

- obtinerea, dupa aderare, de resurse financiare nerambursabile de la Fondul European

de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) pentru furnizarea de ajutoare

producatorilor agricoli si

subventii la exportul in tarile terte de produse

agroalimentare (daca preturile interne sunt mai mari decat preturile mondiale),

precum si pentru finantarea reformelor de structura din sectorul agricol;

- accesul nerestrictionat al produselor agroalimentare romanesti la Piata interna unica a

UE;

- accesul preferential al acestor produse la pietele tarilor terte cu care UE are sau va

avea incheiate acorduri de tip preferential vizand si produsele agroalimentare;

- promovarea mai eficienta, ca membru UE, prin intermediul Comunitatii, a intereselor

Romaniei in negocierile internationale privind sectorul agroalimentar.

Printre costurile adoptarii PAC se numara urmatoarele:

- liberalizarea mai larga decat in prezent a regimului de import al produselor

agroalimentare, ca urmare a suprimarii complete a taxelor vamale la importul acestor

produse din UE si aplicarii politicii sale comerciale fata de tarile terte privind

produsele in cauza;

- participarea la finantarea PAC, prin contributii la bugetul comunitar;

- pierderea statutului de tara in curs de dezvoltare la OMC si ca beneficiara a SGP,

SGPC si "Protocolul celor 16";

- posibilitatea eventuala ca Romania sa fie obligata sa renunte la acordul de comert

liber cu Republica Moldova, inclusiv in sectorul agroalimentar, daca UE nu va

incheia un astfel de acord cu acest stat, pana la aderarea Romaniei sau daca nu se

convine pana atunci o derogare, in vederea mentinerii de catre tara noastra a acestui

acord

Beneficiile si costurile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in domeniul industriei de

masini si echipamente

Aderarea la UE ofera pentru industria masinilor si echipamentelor din tara noastra

urmatoarele avantaje principale:

- accesul liber la vasta piata a UE;

- accesul privilegiat la pietele tarilor cu care UE a incheiat acorduri comerciale de tip

preferential;

- importul din UE, fara taxe vamale, a bunurilor necesare pentru industria masinilor si

echipamentelor si importul acestor bunuri din tarile cu care UE are acorduri de tip

preferential, fara taxe vamale sau cu taxe vamale reduse;

- aflux sporit de investitii straine, datorita calitatii viitoare a Romaniei de membra a

UE;

- asistenta financiara nerambursabila din partea UE, de care ar putea beneficia si

industria autohtona de masini si echipamente;

- largirea cooperarii industriale cu firme din UE in sectorul de masini si echipamente;

- ameliorarea calitatii si sigurantei in utilizarea produselor industriei de masini si

echipamente, datorita aplicarii normelor UE;

- stimularea cresterii competitivitatii internationale a industriei romanesti de masini si

echipamente;

- promovarea mai eficienta, prin intermediul UE, a industriei romanesti de masini si

echipamente in cadrul negocierilor interguvernamentale, inclusiv in OMC.

Aderarea viitoare a Romaniei la UE presupune si unele costuri pentru industria de masini

si echipamente derivand din: restructurarea si modernizarea acestei industrii; liberalizarea

importului produselor sale; pierderea de catre tara noastra a unor avantaje preferentiale limitate;

obligativitatea asigurarii conformitatii cu reglementarile si standardele tehnice ale UE.