Influenta mediilor de informare

Influenta mediilor de informare

Informatia politica capata noi forme de utilizare cum sunt "personalizarea, dramatizarea, fragmentarea si nominalizarea" dupa categoriile formulate de Bennett. Dar prin aceste metode si prin aplicarea lor in media se prezinta o imagine incompleta a realitatii politice. "Cum informatia se scenarizeaza, se dramatizeaza, se transforma in spectacol, fictiunea transmite simboluri, valori, modele de comportament, scheme de perceptie care influenteaza modul de prezentare a realitatii politice" (Jacques Gerstlé, 2002, p. 52

Contextul comunicarii globale a creat un tip de media caracterizata prin "tabloidizare si, subsecvent, prin trivializarea politicii". Claudiu Saftoiu considera ca nevoia acuta de "a crea oportunitati pentru activism si implicare politica - schimburi de opinii, puncte de vedere, discursuri si interviuri cu alegatorii si intre alegatori - a dus in mod fatal la transmiterea unui mesaj politic lesne de inteles, dar lipsit de profunzime, pana la urma banal" (Claudiu Saftoiu, 2003, p. 8

Diversificarea ofertei mediatice a condus in mod evident la diversificarea modului de actiune a politicienilor care se vad nevoiti sa-si adapteze "din ce in ce mai des mesajele si sa-si cadenteze actiunile in functie de regulile info-tainement-ului" (idem, p.15

Ceea ce Touraine numeste desocializarea societatii industriale liberale corespunde procesului semnalat de Sennet, prin care camerele de luat vderi, reportofoanele etc ajung sa se concentreze exclusiv asupra "reprezentarilor personalizate, anecdotizate", in care "actorii sociali opteaza pentru frazele simple, seducatoare non problematice uzand de modelul sloganului publicitar sau al titlurilor paginii intai a ziarelor" (Daniel Roventa-Frumusani, 2004, p. 107 )

Noile constrangeri prezinta riscuri pentru actiunea politica si aceastea constau in (dupa Jacques Gerstlé, 2002, p. 49

viteza de circulatie a informatiei si caracterul ei efemer - conduce la o actiune politica pe termen scurt, care sa aiba efecte vizibile si cat mai rapide

exigentele comunicarii pentru evidentierea si legitimarea clasei politice - conduce la o subminare a modului de gestionare a actiunii politice cu un cractr mai putin spectaculos

nevoia de legitimare prin mass-media - sporeste dificlutatea politicului in luarea unor masuri impopulare.

Comunicarea in masa permite formarea unui proces de reciprocitate prin comunicarea intre consumatorii de media si facilitarea unui mesaj politic. In acest sens mediile de informare "influenteaza in mod decisiv puterea de penetrare, calitatea si coerenta mesajului politic" (Claudiu Saftoiu, 2003, p. 7