Interpretarea tratatelor internationale
Observatii preliminare. Interpretarea este o operatiune implicita aplicarii oricaror norme juridice - fie de drept intern, fie de drept international. In dreptul intern, interpretarea priveste , pe de o parte, aplicarea actelor normative la diverse situatii particulare, iar pe de alta parte, aplicarea clauzelor contractelor in raporturile dintre parti.
In dreptul international, procesul interpretarii este mult mai complex, datorita numarului si diversitatii participantilor la relatiile conventionale, in principal state suverane si egale din punct de vedere juridic, urmarind scopuri si interese specifice. in general, orice tratat, fiind un document negociat, reprezinta un compromis intre pretentiile diferite si adesea contradictorii ale partilor. in anumite cazuri, in cursul negocierilor, partile nu obtin satisfacerea deplina a intereselor urmarite, fiind obligate la concesii. in consecinta, tratatul poate contine formulari generale, insuficient precizate sau ambigue.
Interpretarea unui tratat este operatiunea prin care se determina sensul exact al unui cuvant sau al unei expresii, se lamuresc exprimarile ambigue sau obscure ale unei dispozitii. Prin interpretare se incearca sa se regaseasca "vointa comuna' a partilor contractante, in momentul redactarii textului. Urmarindu-se lamurirea textului tratatului, deslusirea sensului adevarat al normei, interpretarea are deci drept scop aplicarea corecta a tratatelor si respectarea acestora in spiritul si litera lor. Ea nu poate conduce la revizuirea tratatelor.
Problema interpretarii tratatelor se regaseste in doctrina inca de la fondatorii dreptului international. Grotius si succesorii sai au recurs sistematic, in interpretarea tratatelor, la reguli deduse din dreptul roman al obligatiilor. in decursul timpului, in pofida diversitatii situatiilor concrete, in practica conventionala a statelor s-au format o serie de reguli cutumiare privind, pe de o parte, autoritatea competenta pentru interpretarea tratatelor si, pe de alta parte, reguli si mijloace de interpretare. Pe acestea din urma Conventia de la Viena le sintetizeaza in articolele 31-33.
Problema autoritatii competente pentru interpretarea tratatelor se pune in mod diferit pe plan international si pe plan intern. Pe plan international, sarcina interpretarii revine, in primul rand, statelor parti la tratat, si, in mod exceptional, unei instante arbitrare sau judiciare. Organizatiile internationale sunt, de asemenea , abilitate sa interpreteze anumite categorii de tratate. Pe plan intern, interpretarea tratatelor revine autoritatilor guvernamentale competente in domeniul relatiilor externe, de regula ministerelor de externe ale statelor parti.
Interpretarea tratatelor de catre parti, denumita si interpretare autentica se poate realiza prin includerea unor clauze interpretative in textul tratatelor, prin acte aditionale sau scrisori de interpretare, ca si prin acorduri separate de interpretare.
Pentru a preveni eventuale neintelegeri in cursul aplicarii, multe tratate, atat bilaterale cat si multilaterale, cuprind, in primele articole, clauze interpretative, prin care se defineste sensul unor termeni, frecvent utilizati in textul tratatului.
Prin art. 2 al Conventiei de la Viena privind dreptul tratatelor sunt definiti termeni sau expresii, cum ar fi: depline puteri, rezerve, stat contractant, parte, stat tert etc. Prin art. 1 al Conventiei asupra dreptului marii din 1982, se stabileste sensul unor termeni, cum ar fi: zona, activitati in zona, Autoritatea, dumping, poluarea mediului marin etc. Clauze interpretative cuprind, de asemenea, acordurile de imprumut si garantie, incheiate de Banca Mondiala (BIRD) cu tarile membre, acordurile bilaterale de comert si navigatie, ca si cele de promovare si garantare reciproca a investitiilor.
Cu prilejul adoptarii unor tratate multilaterale, statele negociatoare pot conveni si prin instrumente separate asupra interpretarii unor clauze ale tratatului.
In cadrul Conferintei de la San Francisco, din 1945, pentru elaborarea Cartei ONU, statele participante au convenit asupra unui text referitor la posibilitatea de retragere din organizatie, in conditiile in care Carta nu contine prevederi iri acest sens. in aceleasi imprejurari , in numele guvernelor celor patru puteri garante ale Conferintei - SUA, Marea Britanie, URSS, China - printr-o Declaratie comuna a acestor state, s-au adus precizari referitoare la procedura de vot in Consiliul de Securitate.
Acorduri interpretative pot interveni si posterior incheierii tratatelor. in general, ca o consecinta a egalitatii suverane a statelor, fiecare stat parte la un tratat interpreteaza independent clauzele acestuia, in cursul aplicarii lui. in cazurile in care interpretarile date de parti nu coincid, intre acestea pot interveni acorduri interpretative, prin care se inlatura divergentele si se asigura o aplicare uniforma a tratatului.
Interpretarea jurisdictionala. Daca partile nu se pot pune de acord asupra interpretarii tratatului, ele pot supune diferendul arbitrajului international sau Curtii Internationale de Justitie. Interpretarea data de un tribunal arbitrai sau de Curtea Internationala de Justitie - interpretare neauten¬tica - are forta obligatorie numai pentru partile in litigiu si priveste numai speta supusa jurisdictiei.
Art.36 al statului Curtii Internationale de Justitie, indica expres competenta Curtii pentru 'diferendele de ordin juridic avand ca obiect: a) interpretarea unui tratat';
Organizatiile internationale au competenta de a interpreta dispozitiile actelor lor constitutive , a tratatelor la care organizatia este parte ca si, eventual, a unor tratate in legatura cu care se pot pronunta, in temeiul atributiilor lor specifice.
Curtea Internationala de Justitie, in unele din avizele sale consultative, s-a sprijinit pe interpretarile date Cartei ONU de Adunarea Generala si Consiliul de Securitate (avizele privind Admiterea de noi membri in ONU din 1950, ICJ Reports, 1950, p. 8-9; Anumite cheltuieli ale Natiunilor Unite, ICJ Reports, 1962, p. 159-161; Consecintele juridice pentru state ale prezentei continue a Africii de Sud in Namibia (Africa de Sud -Vest), prin incalcarea rezolutiei 276(1970) a Consiliului de Securitate, ICJ Reports, 1971, p. 22). Organizatiile financiare internationale - FMI si BIRD - incredinteaza interpretarea tratatelor directorilor executivi si, in apel, Consiliului Guvernatorilor.
Reguli si mijloace de interpretare. Cu toata diversitatea situatiilor concrete in care s-a recurs la interpretarea clauzelor unor tratate, in decursul timpului s-au putut desprinde o serie de reguli de interpretare, deduse din aplicarea principiilor logicii. Unele din aceste reguli, cu o aplicabilitate generala, au fost retinute de Conventia de la Viena din 1969, articolul 31, care in aliniatul 1 stabileste:
Un tratat trebuie sa fie interpretat cu buna credinta potrivit sensului obisnuit ce urmeaza a fi atribuit termenilor tratatului in contextul lor si in lumina obiectului si scopului sau'.
Buna credinta, ca regula de interpretare a tratatelor, decurge din principiul general al bunei credinte in dreptul international. Ea presupune, in esenta, interpretarea rationala a termenilor tratatului, cu respectarea atat n normelor de drept aplicabile in materie, cat si a vointei partilor la momentul incheierii tratatului.
O interpretare rationala presupune si luarea in considerare a termenilor tratatului potrivit sensului lor obisnuit . in principiu, trebuie deci sa HC retina semnificatia uzuala a cuvintelor, in afara situatiilor in care acestim sunt utilizate intr-un sens tehnic sau specific determinant, asa cum precizenzfl aliniatul 4 al articolului 31 al Conventiei de la Viena.
Curtea Internationala de Justitie, in avizul consultativ privind Competenta Adunarii Generale pentru admiterea unui stat in ONU, a aratat ca: 'prima datorie a tribunalului chemat sa aplice dispozitiile unui tratat este do n se stradui sa le atribuie un efect in sensul lor natural si obisnuit in contextul in care intervin' (ICJ Reports, 1950, p. 8).
Obiectul oricarei interpretari este textul tratatului, care reflecta cel mul bine intentiile partilor contractante. Textul tratatului cuprinde si preambulul acestuia, ca si eventualele anexe. Cu toate acestea , dupa cum precizeaza art. 31, alimiatul 2 al Conventiei de la Viena, textul nu poate fi disociat de context, in acest sens sunt luate in considerare alte acorduri, intervenite intre toate partile la tratat ori intre unele din acestea, cu prilejul incheierii tratatului sau avand legatura cu tratatul. De asemenea, se va tine seama de eventualele acorduri intervenite ulterior intre parti, cu privire la interpretarea tratatului sau la aplicarea dispozitiilor sale, ca si de alte reguli pertinente de drept international, aplicabile relatiilor dintre parti.
Interpretarea tratatului in lumina obiectului si scopului sau presupune luarea in considerare a finalitatii sale. Pe cale de interpretare nu se poate ajunge astfel la negarea sau deturnarea scopurilor pentru care a fost incheiat tratatul.
In conditiile in care aplicarea regulilor generale de interpretare, prevazute de articolul 31 al Conventiei de la Viena (buna credinta, sensul obisnuit al termenilor, textul si contextul tratatului si obiectul si scopul acestuia) nu au produs rezultatele scontate, se poate face apel la mijloace complementare de interpretare, cum ar fi 'lucrarile pregatitoare si imprejurarile in care a fost incheiat tratatul' (art. 32 al conventiei). in categoria 'lucrarilor pregatitoare' sunt luate in considerare proiectele de text prezentate de parti in cursul negocierilor, interventiile orale sau scrise ale participantilor, diverse amendamente propuse si respinse etc. Luarea in considerare in procesul de interpretare, a 'imprejurarilor in care a fost incheiat tratatul', prezinta serioase dificultati. Daca uneori aceste imprejurari au fost luate in considerare de Curtea Internationala de Justitie , in alte imprejurari, aceeasi instanta a considerat ca 'orice instrument international trebuie sa fie interpretat si aplicat in cadrul ansamblului sistemului juridic in vigoare in momentul in care interpretarea a avut loc'41.
Tratatele internationale sunt autentificate intr-una sau mai multe limbi, in acest din urma caz, textul are aceeasi valoare in fiecare din aceste limbi, in afara cazurilor in care tratatul nu prevede ori partile nu convin pe iilta cale ca unul dintre texte are precadere (art. 33, aliniatul 1 al Conventiei do la Viena). In practica, compararea textelor poate duce la aparitia unor wonsuri diferite ale termenilor echivalenti din diverse limbi, ceea ce ridica probleme de interpretare. In acest proces se va tine seama, pe de o parte, de sensul termenilor in limba in care s-a negociat si redactat textul tratatului si, pe de alta parte, de intelesul care raspunde cel mai bine obiectului si scopului tratatului.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |