Legea electorala din martie 1926*

Legea electorala din martie 1926*

Înainte de a urmari firul evenimentelor petrecute ulterior demisiei guvernului, este necesara o analiza succinta a legilatiei electorale din Romania acelor ani.

Dupa Primul Razboi Mondial, in Romania existau trei legi cu privire la exercitarea dreptului la vot de catre cetateni, din 1917 votul fiind declarat universal prin adoptarea decretului de revizuire a Constititiei, promulgat de rege la 19 iunie 1917, dar acesta modificare era incompleta, ea urmand a se definitiva dupa razboi, lucru care s-a si intamplat, astfel ca la 16 noiembrie 1918 a fot publicat in Monitorul Oficial decretul de Lege electorala care se aplica in Vechiul Regat si Basarabia, in august 1919 a fost dat Decretul-lege electoral pentru Bucovina, care era diferit fata de precedentul, tot in august a fost data si Legea electorala pentru Transilvania, Banat, Crisana, Satmar si Marmures, acesta a fost data de Marele Sfat National din Transilvania sub indrumarea Consiliului Dirigent. Cele trei legi pe baza carora se desfasurau alegerile nu erau unitare, din aceasta cauza s-a dorit o lege care sa fie aplicata pe tot cuprinsul tarii.

Nici Constitutia din martie 1923 nu a rezovat aceasta problema legislativa. În ceea ce priveste Corpurile Legiuitoare, Constitutia preciza ca "Adunarea Deputatilor se compunea din deputati alesi de cetatenii romani majori, prin vot universal, egal, direct, obligatoriu si secret pe baza reprezentarii minoritare" , in ceea ce-i priveste pe senatori si acestia erau alesi pe aceeasi baza ca si deputatii, dar erau alesi senatori si de Camerele Speciale, consilierii comunali si judeteni, Constitutia introducand acum si o alta categorie de senatori, pe langa cei alesi, si anume senatorii de drept

În ceea ce priveste dreptul de vot al femeilor, Constitutia prevedea ca " legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina conditiunile sub cari femeile pot exercita drepturi politice" (art.6, alin.2) , astfel ca votul proclamat universal nu era intocmai universal deoarece femeilor nu li se recunostea dreptul de a vota.

În ceea ce priveste Legea electorala, Constitutia stipula ca aceasta va prezenta in amanuntime conditiile in ceea ce priveste sistemul electoral, pana atunci decretele legi electoarele raman in vigoare

Legea electorala votata la sfarsitul guvernarii liberale avea sa stabileaca normele dupa care va functiona sistemul electoral din Romania intregita. Legea electorala din martie 1926 instituia principiul primei majoritare, astfel, partidul care obtinea 40 % din voturi pe intreaga tara, primea jumatate din numarul de mandate, cealalta jumatate impartindu-se intre toate formatiunile politice care treceau de pregul electoral de 2%, incluzand si partidul majoritar, mandatele se repartizau acum in functie de procentajul obtinut, evident ca partidul majoritar obtinea si din aceata jumatate cele mai multe mandate. În cazul in care doua partide obtineau 40%, amandoua erau declarate majoritare . S-a convenit ca in cazul in care intr-o circumscriptie se prezenta doar o singura lista, ea sa nu mai fie declarata aleasa fara efectuarea alegerilor, ci alegerile sa se tina pentru a putea fi luate in calcul voturile obtinute, la totalul pe tara

Sa urmarim acum ce prevedea legea elactorala. La Cap.I, art. I din lege spunea ca " Adunarea Deputatilor se compune din deputati alesi de cetatenii romani majori, prin vot universal, egal, direct, obligatoriu si secret, pe baza reprezentarii minoritatii, prin scrutin de liste, pe circumscripti electorale. Fiecare judet constituind o circmscriptie electorala"

În ceea ce priveste compunerea Senatului, acesta era format din senatori alesi si de drept (art.3), senatorii alesi erau de patru feluri si anume: a) senatori alesi de cetatenii romani de peste 40 de ani, cu vot obligatoriu, egal , direct si secret, pe circumscriptii electorale, prin scrutin de lista; b) senatori alesi prin vot obligatoriu, egal, direct si secret de un colegiu compus din membrii alesi ai consilierilor comunali si judeteni, cate unul de fiecare judet; c) senatori alesi prin vot obligatoriu, egal, direct si secret de membrii Camerelor de comert, industrie, agricultura si munca, membrii acestor camere se intruneau pe colegii separate si alegeau din sanul lor cate un senator; d) senatori alesi de Universitati, cate unul de universitate, ales de profesorii onorari, titulari si agregati, precum si de conferentiarii definitivi intruniti pe colegii separate in fiecare Universitate

Senatorii de drept erau " Mostenitorul Tronului de la varsta de 18 ani impliniti (acesta nu avea insa drept de vot deliberativ decat de la varsta de 25 de ani); patriarhul si mitropolitii tarii, episcopii eparhoti ai Bisericii ortodoxe si greco-catolice, capii confesiunilor recunoscute de stat; presedintele Academiei Romane", "fostii presedinti de Consilii de Ministri care aveau o vechime de patru ani; fostii ministri care aveau o vechime de cel putin 6 ani intr-una sau mai multe guvernari; fosti presedinti ai Corpurilor legiuitoare care si-au exercitat aceasta demnitate cel putin in cursul a 8 sesiuni ordinare; fosti senatori si deputati alesi in cel putin 10 legislaturi, independent de durata lor; fosti prim-presedinti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie care au ocupat aceasta functie sau cea de presedinte la Casatie de cel putin 5 ani; generalii in rezerva si in retragere; fostii presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si Alba-Iulia si cel dintai presedinte de varsta a celei dintai Camere a tuturor romanilor" (art.7)

În ceea ce priveste modul de vot "Fiecare alegator isi exercita dreptul la vot cu cartea de alegator ce i se elibera in baza listelor electoarale"

Pentru a putea fi ales in Adunarea Deputatilor trebuia sa fi cetatean roman cu domiciliul in Romania, sa aiba exercitiul drepturilor civile si politice si sa ai varsta de peste 25 de ani impliniti, pentru Senat diferenta era aceea ca trebuia sa ai varsta de 40 de ani impliniti (art.25)

Legea prevedea si cine nu putea alege sau a fi ales, astfel in Cap. III se spunea ca nu pot fi alesi cei pusi sub interdictie sau consiliu judiciar, cei aflati in stare de faliment declarat si nereabilitati, cei condamnati pentru crime, anumite delicte prevazute in codul penal, condamnati pentru specula ilicita sau delicte electorale, condamnati pentru acte de tradare si spionaj, cei ce tineau case de prostitutie sau de noroc, atunci cand erau condamnati printr-o sentinta definitiva (art.27), nu puteau fi alesi sau alege militari in activitate

În ceea ce priveste modul de organizare si desfasurare a alegerilor, legea stabilea la Cap. V ca trebuie infiintate pe langa tribunalele judetene birouri electorale (Biroul electoral judetean), acestea aveau in atentie: supravegherea si controlul imprimarii cartilor de alegator, primirea declaratiilor de candidatura, imprimarea si distribuirea buletinelor de vot la sectiunile de votare, totalizarea rezultatelor de la toate sectiunile de votare si proclamarea rezultatului scrutinului, supravegherea si adoptarea masurilor de ordine necesare la localurile de vot si in zonele de votare (art.34) . Tot in Cap. V se prevedea ca fiecare circumscriptie electorala sa se imparta in sectiuni de votare corespunzatoare circumscriptiilor judecatoresti (art.37) . Pentru alegerea de senatori ai camerelor profesionale, tara se impartea in patru circumscriptii electoarale, cate una pentru fiecare profesie: agricultura, comert, industrie si munca, acestea se intruneau la: Iasi, Galati, Bucuresti si Cluj (art.38)

În ceea ce priveste procedura de depunere a candidaturilor, aceasta era reglementata in Cap. VI, unde se spunea ca declaratiile de candidatura erau luate in considerare daca erau propuse de cel putin 20 de alegatori din circumscriptie pentru Adunarea Deputatilor si de 10 alegatori din circumscriptie pentru Senat (art.45) . Legea prevedea ca un candidat nu isi putea depune candidatura in mai mult de patru circumscriptii (art.47)

Legea electorala prevedea formarea unei Comisi Centrale Electorale, care se compunea din cinci membri dupa cum urmeaza: un presedinte si un consilier de la inalta Curte de Casatie si Justitie, desemnati prin tragere la sorti in sedinta publica; un presedinte de la Consiliul Legislativ, desemnati prin tragere la sorti de prim-presedintele acestui Consiliu; doi presedinti ai Curti de Apel din Bucuresti, trasi la sorti in sedinta publica, de prim-presedintele Curtii de Apel. Aceasta comisie urma sa centralizeaze rezultatele electorale, sa repartizeze mandatele si sa proclame deputatii alesi si pe supleanti

În ceea ce priveste repartizarea mandatelor se prevedea ca atribuirea mandatelor sa nu se faca pe fiecare circumscriptie electoarala in parte, ci mai intai sa se totalizeze voturile pe intreaga tara si apoi mandatele sa se distribuie tot pe intreaga tara , insa acolo unde o lista obtinea majoritatea absoluta, acesata lista primea un numar de mandate proportional cu procentul obtinut in circumscripția respectiva . În ceea ce priveste repartizarea mandatelor de senator, procedeul era urmatorul "Reprezentarea minoritatii nu se aplica la alegerile pentru Senat. Aici, mandatele de senator se atribuiau pe baza majoritati relative listei care obtinea cele mai multe voturi. Daca erau liste cu voturi egale, se tragea la sorti lista care trebuia proclamata aleasa" . Deputatii si senatorii alesi in mai multe circumscriptii trebuiau sa-si anunte optiunea in 10 zile, altfel Adunarea din care facea parte stabilea ce mandat li se atribuia. Deputatii si senatorii care paraseau partidul pe lista caruia fusesera alesi, pierdeau locul in Parlament

Durata Parlamentului era si ea bine stabilita acum, dupa ce in ultimele luni se purtase un adevarat razboi pentru a stabili acest lucru, ea era de patru ani de la data convocarii Corpurilor Legiutoare

Legea electorala stabilea si numarul de deputati si senatori ce trebuiau alesi , astfel ca trebuiau alesi 387 de deputati, fiecare judet avand un numar de deputati in conformitate cu numarul populatiei care locuia in granitele lui. Senatorii alesi prin vot universal erau in numar de 113, la care se adaugau 71 de senatori alesi de consiliile comunale si judetene, 16 senatori alesi de de Camerele de comert, industrie, munca si agricultura, 4 senatori alesi de Universitati, mai erau si 26 de senatori de drept, in total numarul senatorilor se ridica la 230

Se stabilea in lege si modul in care se vota, aplicandu-se stampila care continea cuvantul "Votat" in interiorul patratului din buletinul de vot care cuprindea lista pe care alegatorul dorea sa o voteze, apoi buletinul era indoit in asa fel incat sa se respecte secretul votului (art.75)

La fel ca si Constitutia din 1923, Legea electorala prevedea obligativitatea votului prin articolele 1 si 4, alegatorii care nu votau si nu aveau un motiv intemeiat admis de judecator, erau amendati cu o amenda civila de 500 lei de catre presedintele sectiei de votare, amenda pentru alegatorii consiliilor comunale si judeteni precum si cei ai camerelor profesionale era de 10000 de lei

Legea stabilea ca fiecare partid trebuie sa-si aleaga un semn electoral din semnele geometrice pe care le va stabili ulterior Comisia Centrala Electorala, acest lucru a nemultumit foarte mult partidele din opzitie deoarece ele se identificau cu semnul electoral fiindca cea mai mare parte a electoratului nu stia carte. Partidul Taranesc prin vocea lui Eduard Mirto sustinea ca prin folosirea semnelor geometrice se incearca confuziunea

Desi au criticat cu vehementa Legea electorala votata in graba de guvernul liberal aflat pe picior de plecare, partidele din opzitie sperau ca pe baza acestei legi sa poata obtine majoritatea parlamentara odata ce vor fi chemate la guvernare. Alexandru Averescu, presedintele Partidului Poporului, s-a grabit sa aprobe legea electorala in speranta - care s-a dovedit intemeiata - ca el va fi cel chemat de Rege sa formeze viitorul guvern, si conform legii electorale ii va fi mai usor sa-si alcatuiasca un Parlement majoritar pe baza primei majoritare.

Desi votul era proclamat universal, legea electoarala nu prevedea ca acesta sa fie exercitat si de catre femei, acestea ramanand in afara procesului electoral si acum , astfel ca listele electoarale au cuprins doar un mic procent din numarul cetatenilor, aproximativ 18,5%-21.4%

Acesta Lege electorala va fi aplicata pentru prima data de guvernul Generalului Alexandru Averescu, care dupa cum v-om vedea va fi numit de catre regele Ferdinad sa-i succeada la guvern, atotputernicului I.I.C. Bratianu.