Medvedev in China

Medvedev in China

In cadrul vizitei intreprinse in 27-28 septembrie la Beijing, presedintele rus Dmitri Medvedev si omologul sau Hu au semnat un pachet de documente de cooperare, printre care si o foaie de parcurs in domeniul energetic pentru urmatorii 20 de ani. Acesta este unul din principalele rezultate ale vizitei de stat in China a presedintelui Rusiei. Tot la Beijing, s-au semnat acorduri privind garantia exportului petrolului rusesc, conditiile de livrare a gazului si construirea in China a doua noi centrale nucleare.

Dmitri Medvedev si Hu Jintao au apasat simbolic pe butonul "resetarii' livrarilor de petrol din Siberia de Est in China. Liderii au pus in functiune conducta de petrol, a carei exploatare comerciala va incepe in ianuarie anul viitor. Conducta va face inutile livrarile actuale de petrol pe calea ferata si va asigura stabilitatea volumului de export: 15 milioane de tone pe an. De asemenea, va crea posibilitati tehnologice de crestere a livrarilor de doua ori, pana la 30 milioane de tone pe an. Tronsonul ce leaga Rusia de China este parte a conductei Siberia de Est - Oceanul Pacific si este construita pe baza contractului dintre Rosneft, Transneft si Corporatia Nationala Chineza a Petrolului, semnat in februarie 2009.

Una din principalele intrigi ale tratativelor de la Beijing a fost pretul la gaze. China nu vrea sa cumpere gaz la pretul mediu din Europa. Problema ramane deocamdata, insa partile au convenit ca la mijlocul anului viitor sa fie solutionata si sa se semneze contracte comerciale de livrare a gazelor rusesti, a declarat pentru jurnalisti vicepremierul rus, Igor Sechin.

"Caracterul atat de serios al tratativelor este legat de o serie de probleme. Sunt mentionate toate elementele cooperarii: infrastructura, trasee diferite, diverse zacaminte si sursele de livrare. Inclusiv problemele financiare. Daca se va ajunge la o intelegere in toate chestiunile, lucru de care noi nu ne indoim, atunci din 2015 va incepe livrea de gaze rusesti in China", a declarat vicepremierul rus.

In cadrul intalnirilor de la Beijing, concernul rus Gazprom si Corporatia de Stat Chineza de Gaze si Petrol au semnat un document referitor la conditiile livrarilor de gaze. Vor fi construite doua conducte de gaze cu capacitatea totala de 63 miliarde de metri cubi pe an. Acest volum este aproximativ egal cu cel al livrarilor de gaze preconizate prin South Stream din Rusia spre sudul Europei. S-a stabilit, de asemenea, si volumul minim de achizitionare a gazului.

Cei doi presedinti au mai semnat, la Beijing, o serie de documente printre care un protocol ce permite amendarea acordului dintre guvernele rus si chinez pe cooperare in domeniul petrolului semnat pe 21 aprilie 2009 si un memorandum de cooperare in lupta impotriva terorismului, separatismului si extremismului. Printre cele mai importante acorduri semnate se numara acela dintre Rosatom, compania de stat rusa pentru studii atomo-nucleare, si compania Chineza pentru Energie Nucleara, acord ce punele bazele unei cooperari strategice in domeniul folosirii energiei nucleare in scopuri pasnice.

Apropierea relatiilor dintre Rusia si China este un pas important pentru ambele tari, in special in contextul in care acestea s-au racit in ultimul an. Cooperarea energetica poate reprezenta un punct de pornire pentru dezvoltarea relatiilor pe viitor. Conducta care va livra petrol rusesc catre China face parte din conducta ESPO (East Siberian-Pacific Ocean) care va avea o capacitate de 300.000 de barili pe zi incepand cu ianuarie 2011.

Testarea conductei va incepe la sfarsitul lunii octombrie cand Rusia va pompa 600.000 de tone de petrol pe perioada lunilor noiembrie si decembrie. Conducta se va continua din China avand ca punct final coasta Pacificului, acesta reprezentand un proiect pe care Moscova il are de mult in vedere avand ca scop contrabalansarea surselor de import de petrol ale Chinei. Dezvoltarea vastelor campuri petrolifere din Siberia de-a lungul ultimului deceniu, finantate partial de China, au permis Moscovei sa creeze un centru in Asia care sa conecteze exporturile rusesti catre cei mai mari consumatori: SUA, China si Japonia.

In ceea ce priveste exportul de gaz, Moscova doreste sa-si ia un angajament major in ceea ce priveste exportul spre China. In momentul de fata, exporturile rusesti sunt la capacitate maxima datorita livrarilor catre Europa in lunile de iarna, anumite zone din Siberia fiind private de gaz mai multe ore pe zi in avantajul exporturilor externe.

Pretul gazelor este o alta problema ce a fost evitata in timpul vizitei presedintelui rus la Beijing. Acest lucru ar putea sa reprezinte o problema in viitor. Rusia doreste sa vanda gaz la preturile europene, lucru pe care Beijingul il va refuza cu siguranta. Mai mult, volumul de gaz pe care China il va solicita ar putea sa puna probleme Moscovei, in special in contextul in care China doreste sa-si diversifice sursele de import pentru a sustine cresterea industriala.

Fostul presedinte rus, Dmitri Medvedev, a fost de acord in 2006 sa inceapa construirea a doua conducte de gaz catre China care sa livreze 68 de miliarde de metrii cubi de gaz anual. Insa, din 2006 pana acum, China a cautat diversificarea resurselor de gaze naturale, astfel ca la cei 7.5 miliarde de metri cubi produsi anual pe piata interna se vor adauga alte 17mld mc proveniti dintr-o conducta ce trece prin Turkmenistan, Uzbekistan si Kazahstan, fiind chiar mai lunga decat ESPO. China este o tara in plina dezvoltare si tocmai de aceea are nevoie de orice fel de resurse, nedepinzand, spre deosebire de Europa, de resursele rusesti.