PARLAMENTARISMUL

PARLAMENTARISMUL

I. Parlamentarismul - continut si evolutie

II. Parlamentul; semnificatie, principii, functii, tendinte

III. Principiile parlamentarismului; sisteme electorale

III. Majoritate si opozitie; opozitia parlamentara si extraparlamentara

I. Parlamentarismul - continut si evolutie

1.1. Sensurile si esenta parlamentarismului

Principiu de organizare a vietii politice moderne si de e exercitare a regimului reprezentativ.

Modalitate de exercitare a regimului reprezentativ

conceptie politica (poporul isi exercita guvernarea prin reprezentanti trimisi

in parlament)

Sensurile regim politic (sistem echilibrat; guvernarea presupune echilibrul si

colaborarea puterilor

forma de guvernamant (guvernul raspunde in fata parlamentului, care

dispune de mijloace de revocare; situatie in care

seful statului este ales de parlament

Esenta = limitarea puterii executive de catre cea legislativa

Parlamentarism =/= parlament - deosebirea dintre principiu si institutie

1.2. Originea parlamentelor

a aparut in Anglia - sec. XIII;

Magna Charta Libertatum (63 art.) - 1215, document impus regelui Ioan Fara de Tara

stipula:

alimitarea autoritatii si puterii regale (recunoasterea drepturilor nobilimii, ale bisericii -

art.1 si ale oraselor - art. 7);

atrecerea autoritatii regale sub controlul nobilimii (cel mai important a fost pct.14 care

consfintea infiintarea Marelui Consilu al Regatului format din arhiepescopi, episcopi,

conti, baroni, largit in 1265 cu reprezentanti ai oraselor si cavalerii din comitate, forma

embrionara a celor doua camere: Camera Comunelor si Camera Lorzilor, care din

1295 a devenit institutia parlamentara de azi)

agarantii privind viata, libertatea si proprietatea cetatenilor (nici un om liber nu putea sa

fie prins, inchis, sau lipsit de drepturile sale decat in temeiul unei judecati, in baza

unei legi existente: art. 36,38,39, 40)

in 1311 baronii, cavalerii si orasenii au impus lui Eduard al II-lea recunoasterea unei Ordonante care preciza: numirea demnitarilor, declararea razboiului si plecarea regelui din regat sa se faca doar cu consimtamantul baronilor din parlament.

are denumiri diverse: camera Comunelor si Camera Lorzilor (Regatul Unit al M. Britanii si Irlandei de Nord), Congres (SUA), Dieta (Japonia), Seim (Polonia), Bundestag si Bundestrat (Germania), Adunarea Nationala si Senat (Franta), Camera Deputatilor si Senat (Romania), Camera Poporului si Consiliul Statelor (India) etc.

Sistemul parlamentar s-a generalizat in sec. XIX, sub influenta a doi factori:

a) organizarea sociala, economica si cultura politica a fiecarei societati;

b) formele legale si institutiile existente in momentul respectiv in fiecare societate.

II. Parlamentul

sediul suveranitatii (puterea suverana a poporului se 

manifesta prin legislativ care controleaza

functionarii executivului)

Semnificatia parl organ de reprezentare (poporul ca masa este incapabil sa

l legifereze; guvernarea si legiferarea

se exercita de guvernanti alesi)

Mandatul poate fi: deplin (reprezentativ) sau imperativ

in tarile foste socialiste; Constitutia Romaniei il interzice.

cadrul civilizat si legal de confruntare a partidelor si

fortelor politice

p. monocameralismului/ bicameralismului

Ex. din 27 state UE, 14 sunt unicamerale: Bulgaria,

Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Cehia,

Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia, Suedia, Malta,

Luxemburg) si 13 bicamerale: M. Britanie, Irlanda,

Spania, Franta, Belgia, Romania, Austria, Luxemburg,

Italia,Germania, Belgia, Olanda, Slovenia.

Bicameralismul (mai raspandit) a fost impus de:

anecesitatea diminuarii dominatiei

majoritatii, temperarea exceselor puterii;

aexistenta statelor federale 

Sistemul bicameral romanesc a fost impus de:

atraditia interbelica;

atemperarea exceselor puterii;

aprodusul legislativ dezirabil.

p. deliberarii (toate hotararile sunt dezbatute in

Principiile funct.  camere)

parlamentelor p. majoritatii (impus de imperativul eficientei;

legitimeaza guvernarea; majoritatea

decide; minoritatea se supune deciziei

majoritatii; de regula doar majoritatile

conduc; numai guvernele majoritare

sunt longevive, cele minoritare sunt

episodice si pe termen scurt)

p. autonomiei regulamentare (asigura suprematia

institutiei in stabilirea

regulilor sale de

organizare si

functionare; statute

proprii,

neierarhizabile)

p. transparentei (caracter public - art. 68.

f. de reprezentare - parlamentarii sunt interfata dintre putere

si cetateni

f. legislativa - unica autoritate legislativa

f. de coordonare si conducere a politicii interne si externe

a statului

Ex.: adoptarea programului de guvernare, a bugetului, a

declaratiei de razboi si mobilizare, emiterea de moneda,

ratificarea acordurilor internationale, autorizarea

participarii trupelor proprii la actiuni NATO, ONU,

OSCE si UE

Functiile parl. f. de alegere, numire sau revocare a unor autoritati ale

statului

Ex.: investirea presedintelui, a cabinetului si a premierului, ,

suspendarea presedintelui si demiterea Guvernului, avizul

favorabi/ nefavorabil, aprobarea/respingerea nominalizarilor

membrilor guvernului, ambasadorilor, a sefilor institutiilor

subordonate: BNR,SRTV, Curtea de Conturi, Avocatul

Poporului, sefii SRI, SIE, ANI etc.

f. de informare si exprimare organizata a opiniilor politice

ale societatii (dezbateri parlamentare, adoptarea unor

declaratii politice, motiuni simple si de cenzura,

comisii de specialitate sau de ancheta)

f. de control (interpelari, intrebari, anchete si comisii

parlamentare, audieri in comisii, bilanturile

guvernarii, controlul parlamentar, aprobarea sau

neaprobarea rapoartelor de activitate ale institutiilor

subordonate parlamentului: SRTV, Curtea de

Conturi, Avocatul Poporului, CSAT, ANI, SRI, SIE,

mesaje prezidentiale etc.;

E x.: Canada, M. Britanie, Danemarca - executivul isi

prezinta raportul de activitate prin Mesajul Tronului,

rostit de suveran; Israel - fiecare ministru prezinta

un raport anual asupra activitatii departamentului pe

care il conduc)

f. de ordine interna (parlamentarii sunt organizati pe birouri,

comisii, grupuri parlamentare; comisiile

sunt: permanente, speciale, de ancheta, de

mediere)

Nota: Constitutia din 2003

Art 61

1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.

2.4. Tendinte in evolutia sistemelor parlamentare

recursul la sufragiul universal in alegerea sefilor de stat si sporirea prerogativelor

prezidentiale (vezi Rusia, Romania, Polonia, Cehia, Rhodezia);

practica referendumurilor

instituirea unor organisme noi de supervizare a activitatii legislativului (Curtea Constitutionala - Romania, Curtea Suprema de Justitie - SUA etc.)

Precizare: se contureaza tendinta de crestere a rolului executivului in detrimentul

legislativului (vezi sistemul Ordonatelor de Urgenta)

Legea referendumului 3/2000

Art. 2.

(1) Referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la:

a) revizuirea Constitutiei;

b) demiterea Presedintelui Romaniei;

c) probleme de interes national.

(2) In conditiile prezentei legi se poate organiza si desfasura si referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitatile administrativ-teritoriale.

(3) In cadrul referendumului populatia poate fi consultata cu privire la una sau la mai multe probleme, precum si cu privire la o problema de interes national si o problema de interes local, pe buletine de vot separate.

Art. 12.

(1) Sunt considerate probleme de interes national in sensul art. 11: A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietatii publice si private;

b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;

c) organizarea generala a invatamantului;

d) structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale;

e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani;

f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice;

g) regimul general al cultelor.

(2) Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin 'DA' sau 'NU' asupra problemei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor (50 +1) din totalul voturilor celor inscrisi pe listele electorale exprimate la nivelul tarii.

De comentat textele:

A.Comte (in 'Sistemul politic pozitiv'): 'Parlamentul este un regim de intriga si corputie unde

tirania este peste tot si responsabilitatea nicaieri.

Camil Petrescu - 'Paradoxul statului parlamentar' (un raport de proportionalitate inversa dintre autoritate si responsabilitate)

'Cu cat autoritatea si puterea cresc, cu atat responsabilitatea este mai mica si cu cat autoritatea este mai redusa, cu atat raspunderea este mai mare.'