Politica de mediu in contextul integrarii europene a romaniei

POLITICA DE MEDIU IN CONTEXTUL INTEGRARII EUROPENE A ROMANIEI

Raport sectorial de activitate pentru anul de guvernare 2005

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, avand rol trans-sectorial in dezvoltarea economica si sociala a Romaniei, si-a desfasurat activitatea avand urmatoarele obiective principale :

.  Realizarea tuturor angajamentelor luate de Romania in cadrul Capitolul 22 in vederea integrarii in Uniunea Europeana si in special realizarea masurilor de implementare.

.  Cresterea eficientei in ceea ce priveste monitorizarea, anuntarea si diminuarea riscurilor asociate cu evenimente extreme de schimbari climatice manifestate in mod deosebit in acest an.

.  Analizarea si crearea de instrumente institutionale care sa contribuie la folosirea si protejarea resurselor mediului inconjurator, pe baza principiilor dezvoltarii durabile cu facilitarea masurilor de reducere a poluarii in economia romana.

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), in strategia proprie de implementare a Programului de Guvernare, a promovat conceptul dezvoltarii durabile conform caruia protectia mediului trebuie armonizata cu dezvoltarea economica si sociala.

Asistenta tehnica externa, atrasa prin fonduri europene nerambursabile, a fost dedicata cresterii gradului de expertiza profesionala a autoritatilor de mediu, dar si expertilor si specialistilor prezenti in mediul de afaceri specific protectiei mediului.

Restructurarea sistemului institutional de mediu din Romania a constituit o prioritate pentru MMGA, deoarece este evidenta necesitatea construirii unor structuri administrative capabile sa implementeze politica de mediu intr-un concept nou si unitar.

In scopul coordonarii eficiente a activitatii autoritatilor de mediu la nivel regional si local, in cadrul agentiilor pentru protectia mediului regionale, s-au creat structuri distincte care vor avea rolul de organisme intermediare in gestionarea fondurilor comunitare structurale dupa data aderarii Romaniei la UE.

In calitate de minister integrator pentru Capitolul 22 - Protectia Mediului, MMGA a reactivat Comitetul Interministerial cu obiectivul clar de integrare a politicilor de mediu in politicile sectoriale ale altor ministere.

MMGA este participant activ la elaborarea si fundamentarea Planului National de Dezvoltare, dar si a planurilor regionale de dezvoltare prin promovarea politicilor de mediu si inserarea cerintelor corespunzatoare in aceste documente.

Procesul de intarire institutionala in domeniul mediului a fost abordat pe doua paliere: cresterea numarului de personal angajat in sistemul autoritatilor de mediu la nivel central, regional si local si cresterea competentei profesionale a personalului conform conceptului pregatirii continue.

Obiectivul cresterii gradului de confort al populatiei in zonele urbane si rurale se realizeaza prin implicarea autoritatilor de mediu in procesul de elaborare a tuturor Planurilor Urbanistice la nivelul localitatilor, dar si prin sustinerea elaborarii Strategiilor de dezvoltare durabila in acord cu Agenda Locala 21. In toate cazurile, autoritatile de mediu au fost implicate in fundamentarea capitolului de mediu component al Strategiei de dezvoltare durabila si Planurilor de actiune corespunzatoare.

Proiectele de infrastructura de mediu propuse si finantate din fonduri europene din programe ISPA, SAMTID, SAPARD au fost permanent asistate de MMGA sau autoritatile din subordinea sa.

Principalele directii de actiune urmate pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Programul de Guvernare au fost reprezentate de:

.  Intarirea rolului Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, prin intensificarea integrarii politicii de mediu in celelalte politici si strategii sectoriale

.  Intarirea capacitatii institutionale in domeniul protectiei mediului prin trecerea in subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) a Agentiilor regionale (ARPM) si locale (APM).

.  Intarirea capacitatii de control in domeniul protectiei mediului prin preluarea Garzii Nationale de Mediu in structura ministerului si indreptarea erorii facute prin scoaterea activitatii de control din activitatile ministerului, actiune criticata de Comisia Europena.

.  Delimitarea clara a responsabilitatilor institutiilor/compartimentelor functionale in procesul de transpunere, implementare si control al aplicarii legislatiei de mediu

.  Selectia, angajarea si instruirea a peste 500 de functionari publici in domeniul protectiei mediului.

.  Angajarea a peste 100 de functionari publici pentru absorbtia viitoarelor fonduri de coeziune si structurale in domeniul protectiei mediului, la nivel national si regional

.  Analiza performantelor managementului in cadrul MMGA si a institutiilor aflate in subordonare, in coordonare si sub autoritate si, daca a fost cazul, corectarea managementului defectuos inregistrat in perioada anterioara (schimbarea conducerii ANPM si ARBDD si a unor APM, ARPM).

.  Completarea si modificarea legislatiei de mediu (peste 40 de acte, dintre care Legea Mediului si Legea Apelor) pentru a raspunde cerintelor UE.

.  Implementarea Programul de stimulare a innoirii Parcului national auto (au fost casate 13.057 autoturisme uzate in schimbul achizitionarii autoturismelor noi de la producatori sau importatori validati), care a avut alaturi de impactul de mediu si un impact social deosebit.

.  Investitii in asigurarea unui sistem de monitorizare a calitatii factorilor de mediu conform cerintelor europene. (r eabilitarea si echiparea Retelei Nationale de monitorizare a calitatii aerului, conform standardelor UE, in aglomerarile Cluj-Napoca, Craiova si Iasi).

.  Imbunatatirea nemijlocita a conditiilor de viata a locuitorilor Romaniei prin:

.  Contractarea/implementarea unor proiecte de alimentare cu apa, reabilitarea sistemelor de canalizare si punere in functiune a statiilor de epurare finantate din fonduri ISPA pentru municipiile Bacau, Brasov, Bucuresti, Piatra Neamt, Sibiu si Satu Mare;

.  Pregatirea unui portofoliu de proiecte pentru modernizarea si constructia sistemelor de alimentare cu apa, a statiilor de tratare, sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare pentru localitatile urbane eligibile a fi finantate din fondurile ISPA si SAMTID si a celor rurale din SAPARD;

.  Sprijin acordat municipalitatilor Bucuresti si Arad pentru proiectele de reabilitare a retelei de canalizare, in valoare de 130 milioane dolari;

.  Desfasurarea unor actiuni concrete pentru reducerea depozitelor necontrolate de deseuri menajere si industriale cu repercursiune directa asupra starii de sanatate a populatiei;

.  Instituirea Regimului de Supraveghere Speciala la unii agenti poluatori majori, care prin depasirea sistematica a normelor de emisie afecteaza sanatatea locuitorilor din zona.

.  Constientizarea tuturor factorilor implicati in indeplinirea angajamentelor asumate in negocierea cap.22-Mediu prin desfasurarea unor ample campanii de informare.

.  Crearea cadrului pentru solutionarea aspectelor legate de problemele de proprietate in sistemul mediului si apelor prin infiintarea Comisiei pentru solutionarea notificarilor depuse in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificata si completata.

.  Imbunatatirea conditiilor de mediu si de dezvoltare a activitatilor turistice pe plajele litoralului romanesc si realizarea unui cadru transparent pentru alocarea plajelor in vederea desfasurarii activitatilor turistice.

.  Protejarea cetatenilor impotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic si refacerea zonelor calamitate in urma inundatiilor din perioada mai-septembrie 2005:

.  Elaborarea unei Strategii de aparare impotriva inundatiilor la nivel national, corelata cu planurile de amenajare a teritoriului;

.  Elaborarea noului Regulament privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale prin Ordin comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministerului Administratiei si Internelor si implementarea acestui Regulament la nivelul A.N. 'Apele Romane' si a directiilor sale bazinale;

.  Elaborarea Manualului prefectului si a Manualului primarului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii;

.  In scopul inlaturarii efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in perioada aprilie - septembrie 2005 au fost aprobate prin Hotarari de Guvern atat lucrari de punere in siguranta a zonelor afectate, precum si de refacere de lucrari hidrotehnice distruse, in valoare de 105.764.000 RON (1.057.640 milioane ROL) finantate astfel: 77.764.000 RON din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, 28.000.000 RON din Fondul pentru mediu. Pentru asigurarea surselor financiare necesare inlaturarea efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in bazinele hidrografice ale raurilor Timis, Bega si Barzava, judetele Timis si Caras Severin, in perioada aprilie - mai 2005 a fost obtinut un credit extern de 8,8 mil EURO de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE);

.  Repartitia in profil teritorial a resurselor financiare prevazute pentru lucrarile de gospodarire a apelor si protectia mediului avandu-se in vedere gravitatea pagubelor produse de calamitatile naturale in decursul anilor;

.  Imbunatatirea prognozelor meteorologice, in special in perioadele in care au fost precipitatii excedentare, prin emiterea in timp si de calitate a atentionarilor si avertizarilor meteorologice;

.  Demararea de controale pentru identificarea si stoparea exploatarilor ilegale de nisipuri si pietrisuri din albiile cursurilor de apa;

.  Acordarea unei atentii prioritare educarii ecologice a populatiei prin conceperea si implementarea unui plan national de actiuni pentru sensibilizarea si constientizarea publicului fata de problematica protectiei mediului;

.  Implementarea cerintelor Conventiei de la Aarhus cu privire la accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu prin organizarea de intruniri cu reprezentantii ONG-urilor active din domeniul protectiei mediului.

Principalele actiuni desfasurate pentru atingerea obiectivelor stabilite prin programul de guvernare au fost:

1. Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale.

.  Patru intalniri ale Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale (8 aprilie, 17 iunie, 26 iulie, 14 octombrie) unde a fost analizat stadiul angajamentelor care revin in responsabilitatea tuturor ministerelor in aceste sectoare in conformitate cu rezultatele negocierii Capitolului 22-Mediu si s-au stabilit prioritatile pentru perioada urmatoare.

2. Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile.

.  Elaborarea si transmiterea la Agentia Europeana de Mediu a Raportului national privind starea mediului in Romania in anul 2003 si in anul 2004 ;

.  Evaluarea preliminara a calitatii aerului pentru 4 regiuni si elaborarea listelor cu arealurile unde concentratiile unuia sau mai multor poluanti au depasit valorile pentru Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov; informarea populatiei privind calitatea aerului se realizeaza in Bucuresti prin 6 panouri de afisaj ;

.  Elaborarea Strategiei Nationale si a Planului National de Actiune in domeniul schimbarilor climatice , infiintarea Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera si elaborarea inventarului preliminar al instalatiilor ce intra sub incidenta Directivei 2003/87 privind comercializarea emisiilor de carbon.

3. Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului.

.  Asigurarea resurselor umane si financiare la nivelul autoritatilor centrale, regionale si locale de mediu, conform obligatiilor asumate in cadrul negocierilor cu CE a Capitolului 22 - Mediu (pana la sfarsitul anului 2006, numarul de posturi suplimentare care trebuie sa asigure intarirea capacitatii institutionale in domeniul protectiei mediului este de 1660, din care 736 in 2004, 561 in 2005 si 363 in 2006);

.  Subordonarea directa a APM si ARPM Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM);

.  Subordonarea directa a Garzii Nationale de Mediu Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea si functionarea GNM;

.  Asigurarea instruirii a personalului autoritatilor centrale, regionale si locale si a operatorilor din diferite ramuri de activitate prin organizarea de seminarii TAIEX;

.  Utilizarea transparenta a fondurilor de preaderare acordate de UE prin programele PHARE si ISPA concomitent cu accelerarea ritmului de absorbtie a acestor fonduri:

.  Cresterea numarului de personal in cadrul Autoritatii de Management a Fondurilor Structurale si de Coeziune din cadrul MMGA (100 de posturi prevazute a fi ocupate pana la sfarsitul anului 2005) si crearea structurilor intermediare la nivel regional, pentru POS- Mediu (56 de posturi prevazute a fi ocupate pana la sfarsitul anului 2005) ;

.  Pregatirea documentelor strategice pentru absorbtia fondurilor structurale si de coeziune in domeniul infrastructurii de mediu in perioada 2007-2013 (Planul National de Dezvoltare si Programul Operational Mediu) si pregatirea a circa 50 proiecte majore privind infrastructura de mediu pentru perioada 2007-2008 ( 2,5 Meuro).

Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale

• In domeniul calitatii aerului

.  Au fost dotate cu echipamente pentru monitorizarea calitatii aerului 3 aglomerari specifice: Craiova, Cluj, Iasi, precum si Laboratorul national de referinta;

.  5 APM (Olt, Craiova, Giurgiu, Alexandria si Calarasi) au fost dotate cu analizoare in vederea determinarii concentratiilor la emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, compusi organici volatili, hidrocarburi aromatice policiclice, dioxine, furani, metale grele, precum si cu prelevatoare de pulberi;

.  A fost pregatita inceperea procedurii de achizitionare a echipamentelor specifice pentru 34 APM -imprumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (8 mil Euro) - cofinantare de la bugetul de stat (8 mil. Euro).

[inceputul raportului]

• In domeniul controlului poluarii industriale

.  S-au reinventariat activitatile/instalatiile aflate sub incidenta Directivei 96/61/CE privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii (IPPC), Directivei Seveso II si Directivei privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultate din utilizarea solventilor in vederea autorizarii/reautorizarii;

.  S-a reactualizat Registrul National de Poluanti Emisi;

.  S-au desfasurat controale comune GNM/ARPM/APM privind stadiul realizarii investitiilor angajate de Romania prin Planurile de Implementare pentru Cap. 22- Mediu pentru perioada 2004-2005;

.  S-a infiintat Centrul IPPC si s-au constituit Grupuri Tehnice de lucru pentru dezvoltarea si reactualizarea Ghidurilor privind cele mai bune tehnici disponibile pentru diferite activitati industriale (OM 249/26.03.2005);

.  In vederea accelerarii procedurii de autorizare integrata a instalatiilor specifice, pe baza calendarului stabilit de comun acord cu agentii economici direct implicati, ARPM-urile au organizat intalniri de lucru cu APM, reprezentantii patronatelor, agentilor economici, autoritatilor locale, in scopul clarificarii procedurilor necesare si al elaborarii documentatiei tehnice specifice pentru obtinerea acestei autorizatii integrate;

.  In perioada 03.11.2005-12.11.2005 ANPM a organizat 'Caravana IPPC', avand ca scop clarificarea unor aspecte ale procedurii de autorizare integrata prin desfasurarea unor intalniri intre reprezentantii ARPM, APM, GNM, Apele Romane, agentii economici care detin instalatii IPPC, firme de consultanta, institute de cercetari, experti atestati;

.  A fost aprobat Programul National de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi de la instalatiile mari de ardere;

.  Au fost aprobate 4 ghiduri metodologice pentru implementarea legislatiei privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultate din utilizarea solventilor;

.  A fost infiintat Secretariatul de Risc pentru Controlul Activitatilor care prezinta pericole de accidente in care sunt implicate substante periculoase care intra sub incidenta Directivei SEVESO II si a fost aprobata prin Ordin de ministru Strategia de implementare a Directivei 96/82/CE privind prevenirea producerii de accidente majore care implica substante periculoase pentru perioada 205-2006 .

.  In domeniul managementului resurselor de apa :

.  Achizitia echipamentelor si asistenta tehnica pentru implementarea Directivei Cadru a Apei in bazine pilot - PHARE 2001 ;

.  Transmiterea la CE a 4 proiecte ISPA de investitii in sectorul de apa si apa uzata (in judetele Galati, Caras Severin, Hunedoara si Suceava) - perioada de realizare: 2006 - 2009 ;

.  Continuarea derularii proiectelor de infrastructura de apa in mediul rural finantate de Banca Mondiala - 16 comune din judetul Tulcea, 9 comune din judetul Calarasi, 4 comune din Dolj si 5 comune din judetul Salaj ;

.  Sunt in faza avansata de pregatire 5 proiecte pentru judetele Maramures (7 localitati), Suceava (7 localitati), Mures (6 localitati), Arad (7 localitati) si Prahova (13 localitati) - programul SAMTID;

.  Au fost pregatite 10 proiecte care se vor derula pana in 2007- proiect FOPIP de asistenta tehnica;

.  S-au intocmit programe de lucrari de investitii pentru asigurarea cerintelor de apa la sursa a zonelor deficitare, pentru a fi finantate prin Banca Mondiala si Banca Europeana de Investitii;

.  S-au realizat sau modernizat sistemele de epurare din 25 de aglomerari umane (lucrari de reabilitare, modernizare si de constructii noi la un numar de 227 retele de canalizare si 108 statii de epurare);

.  ANAR are in curs de finalizare o serie de lucrari privind alimentari cu apa si agrement;

.  S-au identificat zonele din lunca inundabila a Dunarii care pot fi renaturate prin inundare controlata in vederea implementarii Coridorului Verde al Dunarii inferioare.

.  In domeniul implementarii programului national de management al deseurilor si substantelor chimice, prin dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in localitatile urbane si rurale s-au realizat urmatorele:

.  A continuat transpunerea reglementarilor comunitare privind deseurile si au fost modificate actele normative existente astfel incat acestea sa includa si angajamentele asumate de Romania in negocieri;

.  S-au dat in functiune 3 depozite de deseuri municipale conforme (Slobozia, Oradea, Craiova);

.  In 5 judete (Neamt, Valcea, Dambovita, Teleorman, Galati) sunt in curs de implementare proiecte integrate de management al deseurilor cofinantate prin Programul ISPA, pentru alte 6 judete (Bistrita, Giurgiu, Maramures, Harghita, Covasna, Vrancea) s-a primit aprobare de pregatire a aplicatiei finantate din fonduri ISPA pentru proiecte de sisteme integrate de gestiune a deseurilor, iar pentru 6 judete (Bacau, Arges, Iasi, SatuMare, Cluj, Timisoara) s-au transmis spre aprobare de finantare proiecte de sisteme integrate de gestiune a deseurilor

.  Au fost inventariate de catre ANPM un numar de 25 proiecte de colectare selectiva in orasele: Suceava, Vaslui, Constanta, Buzau, Ploiesti, Slobozia, Slatina, Brasov, Mures, Sighetu Marmatiei, Bucuresti in sectoarele 1, 4, 6.

.  Infiintarea unor puncte de colectare a deeurilor din echipamente electrice si electronice. (pana in prezent s-au stabilit 39 de amplasamente in 34 de judete, 37 de amplasamente in 21de orase, 4 amplasamente in Bucuresti)

.  Finantarea din Fondul pentru Mediu a unor proiecte prioritare pentru protectia mediului:

.  Neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase de acetoncianhidrina la Falticeni

.  Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii (a fost colectata si reciclata o cantitate de 8.814.856 kg deseu PET)

.  Programul de stimulare a innoirii Parcului national auto (in perioada 1.03.-1.09.2005 au fost casate 13.057 autoturisme uzate in schimbul achizitionarii autoturismelor noi de la producatori sau importatori validati)

.  Este in curs de avizare hotararea de guvern pentru finantarea de la Fondul de Mediu a 2 proiecte de echipamente de neutralizate prin sterilizare termica a deseurilor periculoase medicale si a 4 proiecte de investitii pentru incineratoare de deseuri periculoase cu o capacitate minima de 10.000 tone/an (2 pentru extinderea capacitatii incineratoare existente);

.  Se realizeaza instalatii de tratare a deseurilor conforme cu normele europene si nationale (este in procedura de autorizare S.C. Ecological Center S.A. Navodari - capacitate de 150.000 - 200.000 t deseuri tratate/an, a intrat in functiune sterilizatorul termic pentru deseuri periculoase medicale STERICARE (comuna Jilava), este in probele tehnologice incineratorul de deseuri de 9,8 t/zi - 2040 t/an - S.C. Pro Air Clean S.A. Timisoara, este in curs de realizare incineratorul de deseuri periculoase de 10.000 t/an de la Craiova;

.  Au fost identificati la nivel local cat si regional, agentii economici care au obligatia valorificarii si reciclarii deseurilor/deseurilor din ambalaje;

.  A fost transpusa si implementata legislatia privind evaluarea si controlul riscului chimicalelor periculoase pentru sanatatea umana si mediu;

.  A fost implementat Planul National de Management al Halonilor si s-a asigurat cadrul legislativ privind transportul peste frontiera a organismelor modificate genetic, urmarirea si etichetarea acestora si a produselor alimentare si furajelor produse din organisme modificate genetic;

.  S-au mediatizat proiectele prioritare pentru transportul deseurilor, depozitarea si incinerarea deseurilor, deseuri din echipamente electrice si electronice

[inceputul raportului]

Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii.

In domeniul extinterii retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale :

.  S-a pregatit documentatia pentru declararea de noi arii protejate si cresterea procentului suprafetei ariilor naturale protejate raportat la suprafata tarii de la circa 7,2 % la cca 8,5%;

.  S-au realizat termenii de referinta pentru proiectul de asistenta tehnica Phare National privind constituirea retelei de arii naturale protejate de interes european Natura 2000, aprobat in valoare de 1,5 mil Euro;

.  Au fost delimitate peste 800 de arii naturale protejate ca suport pentru desemnarea Retelei ecologice NATURA 2000;

.  Au fost completate 93 de fise standard NATURA 2000 pentru ariile speciale de protectie avifaunistica si 257 de fise standard NATURA 2000 pentru situri de interes comunitar;

.  S-a transmis catre Comisia Europeana un numar de 24 proiecte LIFE-Natura, din care 6 au primit finantare, suma alocata pentru acestea fiind de 2,9 milioane Euro;

.  S-au inceput doua proiecte Phare de Twining privind Natura 2000 in regiunile Vest (Timisoara) si Centru (Sibiu) -1.250.000 EURO fiecare;

.  S-au pregatit 5 documentatii referitoare la propunerile pentru declarare de noi Zone umede de importanta internationala conform Conventiei de la Ramsar, in scopul recunoasterii la nivel mondial;

.  S-au stabilit procedurile de incredintare a administrarii si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate;

.  S-a realizat Planul de management al carnivorelor mari in concordanta cu normele europene in domeniu.

.  In vederea reabilitarii infrastructurii costiere a litoralului romanesc:

.  S-a elaborat programul de stopare a fenomenului de eroziune costiera, finantat de Banca Mondiala;

.  Au fost demarate activitatile pentru elaborarea unei strategii privind managementul zonei costiere;

.  S-a realizat inventarierea constructiilor definitive si provizorii amplasate pe zona costiera a litoralului Marii Negre;

.  Este in curs de promovare un proiect finantat de Banca Mondiala privind protectia tarmului romanesc al Marii Negre.

.  Pentru redimensionarea economica si ecologica a Deltei Dunarii

.  S-a realizat refacerea retelei de canale in mai multe complexe acvatice, in vederea imbunatatirii circulatiei apei (lucrari de reprofilare canale principale si secundare existente, inchideri de garle si canale pescaresti existente, calibrari de mal in vederea combaterii eroziunii, lucrari de refacere a fondului forestier natural);

.  Este in curs de realizare Suportul pentru dezvoltarea durabila in RBDD (Master Plan), (lucrari de studii si proiecte pilot pentru promovarea energiilor neconventionale in RBDD, lucrari de reconstructie ecologica in complexele Dunavat-Dranov, Gorgova-Uzlina, Somova-Parches, Sinoe-Istria-Nuntasi);

.  S-au realizat demersuri pentru sustinerea intereselor Romaniei privind diminuarea impactul posibil in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii datorita construirii canalului de navigatie de catre Ucraina pe bratul Bastroe;

.  S-au luat masuri pentru eliminarea situatiilor conflictuale privind valorificarea resurselor piscicole (renegocierea contractelor de concesionare privind valorificarea resurselor piscicole din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii in scopul valorificarii durabile a acestora si a refacerii stocurilor de peste).

.  Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale.

.  Pentru respectarea obligatiilor rezultate din aplicarea Conventiei Espoo -evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului in context transfrontiera, au fost notificate statele potential afectate de proiectul Rosia Montana (Ungaria, Serbia, si Muntenegru, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina si Slovacia). Ungaria a confirmat participarea la procedura si a transmis o propunere preliminara privind cerintele de continut pentru Raportul la studiul de evaluare a impactului.

[inceputul raportului]

7. Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si meteorologice periculoase

.  A fost elaborat proiectul de strategie pentru apararea impotriva inundatiilor;

.  A fost elaborat Programul de realizare a Planului national pentru prevenirea si combaterea inundatiilor si a finantarii acestuia;

.  Este in derulare modernizarea sistemului informational hidrometeorlogic pentru avertizarea alarmarea populatiei - 580 statii hidrologice automate -(Proiectul DESWAT);

.  Este in curs de aprobare un proiect de Hotarare de Guvern privind realizarea unui Sistem informational-decizional integrat, la nivelul intregii tari, pentru prevenirea si reducerea efectelor dezastrelor naturale ( WATMAN );

.  S-au elaborat si publicat pe site-ul MMGA Manualul prefectului si Manualul primarului pentru managementul situatiilor de urgenta in caz de inundatii;

.  S-a incheiat contractul de finantare nerambursabila de la Fondul de Mediu si s-a demarat finantarea in valoare de 28.000.000 RON cu Administratia Nationala Apele Romane conform H.G. nr. 828/2005 pentru aprobarea lucrarilor de inlaturare a efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in luna iulie 2005.

[inceputul raportului]

8. Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu.

.  A fost implementata Directiva nr. 85/337/EC amendata prin Directiva 97/11/EC si a Directivei 2001/42/EEC - participarea publicului la luarea deciziilor privind realizarea anumitor proiecte, planuri si programe cu potential impact semnificativ asupra mediului;

.  S-au pregatit campanii si materiale informative , s-au infiintat puncte de informare in cadrul birourilor de relatii cu publicul din fiecare APM/ARPM;

.  Au fost realizate campanii publicitare in presa locala din fiecare judet;

.  S-a publicat pe pagina web a fiecarui APM a legislatiei privind procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului(EIM);

.  S-a publicat pe pagina web a ANPM a ghidului 'Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului' si a Ghidului pentru aplicarea procedurii EIM;

.  Este in pregatire publicarea pe site-ul ANPM a manualului privind accesul publicului la informatia privind mediul adresat autoritatilor, ghidului pentru cetateni privind dreptul acestora la informatia de mediu si manualului pentru implementarea HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

.  S-au organizat intruniri cu reprezentantii ONG -urilor active din domeniul protectiei mediului si popularizarea actiunilor referitoare la participarea publicului la luarea deciziilor in cadrul procedurii EIM;

.  S-au organizat, la nivelul fiecarui judet, seminarii si campanii de informare, pe tema colectarii selective a deseurilor, pentru constientizarea populatiei;

.  S-au organizat seminarii pentru comunicarea responsabilitatilor in domeniul ambalajelor sectorului industrial;

.  Se desfasoara proiectul pilot 'Crisuri curate' - campanie educationala privind protectia si gospodarirea apelor initiata de MMGA, Directia Apelor Crisuri, Comisia Internationala pentru Protectia fluviului Dunarea (ICPDR) pentru constientizarea si participarea copiilor si adultilor  la activitatile de protectie si conservare a calitatii apelor (cerinta a Directivei Cadru privind Apa, aflata in curs de implementare in Romania).

.  Pentru mediatizarea unor probleme punctuale de protectia mediului: organisme modificate genetic (GMO - Genetically Modified Organisms), poluanti organici persistenti (POPs - Persistent Organic Pollutants), bifenili policlorurati (PCBs), schimbari climatice s-au organizat seminarii, s-au publicat diverse articole de specialitate in ziare si reviste de specialitate, se initiaza realizarea de videoclipuri, s-au realizat intalniri si actiuni in scoli, s-au publicat materiale publicitare care s-au distribuit la toti factorii implicati.

 

Globalizarea problemelor de mediu cere tarilor un efort mai mare - tehnic, economic, social, etic - precum si o politica de mediu consecventa, care sa constituie o adevarata cale de actiune pentru abordarea aspectelor complexe ce vor sta in fata noastra in viitor. Reforma institutionala si administrativa a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului s-a dorit a fi o racordare la circuitul international, la preocuparile Statelor Membre UE, pentru care gestiunea integrata a mediului si a resurselor naturale reprezinta o prioritate in elaborarea politicilor. Acest proces este necesar si reprezinta o etapa superioara in coordonarea activitatilor de mediu si gestionarea durabila a resurselor naturale ale Romaniei.

In contextul inceperii negocierilor pentru aderare in domeniul mediului, conservarea calitatii factorilor de mediu capata o dimensiune fundamentala, ca parte integranta a fiecarei strategii sectoriale de dezvoltare, fiind in acelasi timp o prioritate in cadrul programului national de adoptare a Acquis-ului comunitar.

Lucrarea de fata se doreste o prezentare a evolutiei starii factorilor de mediu in Romania in cursul anului 2000. Informatia este structurata pe mai multe capitole, in concordanta cu recomandarile Agentiei Europene de Mediu, fiind abordate toate elementele ce definesc factorii de mediu in Romania.

POLITICA DE MEDIU

Comisia Europeana recomanda tarilor UE sa sporeasca utilizarea biocombustibililor

10 Februarie 2006

O strategie adoptata miercuri de Comisia Europeana propune masuri de promovare a utilizarii si productiei de biocombustibili pentru a reduce emisiile cu efect de sera si dependenta de importurile de petrol si gaze naturale, precum si pentru a crea noi locuri de munca.

In urma cresterii preturilor la petrol si a recentei controverse legate de importurile rusesti de gaze naturale, Comisia Europeana (CE) a adoptat miercuri (8 februarie) o strategie care vizeaza sporirea productiei de biocombustibili din materii prime agricole.

Principalele obiective prezentate in document sunt promovarea biocombustibililor in cadrul blocului si in tarile in curs de dezvoltare, pregatirea pentru utilizarea biocombustibililor la scara mare si sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare unde productia de biocombustibili ar putea stimula o crestere economica durabila.

Potrivit CE, sporirea utilizarii de biocombustibili va contribui la reducerea dependentei celor 25 de natiuni ale blocului de importurile de combustibili fosili din Rusia si Orientul Mijlociu. Printre celelalte beneficii estimate se numara reducerea emisiilor care creeaza efectul de sera, noile oportunitati oferite fermierilor si posibilitatile economice din cateva tari aflate in curs de dezvoltare.

'Nu a existat niciodata un moment mai bun pentru sustinerea cazului biocombustibililor', a declarat Comisarul UE pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Mariann Fischer Boel. 'Pretul petrolului brut continua sa fie ridicat. Ne confruntam cu obiective stringente conform Protocolului de la Kyoto. Iar recenta controversa asupra importurilor de gaze rusesti a accentuat importanta sporirii autonomiei energetice a Europei'.

Biocombustibilii, si anume bioetanolul si biodieselul, sunt combustibili de transport produsi pe baza biomasei -- o sursa regenerabila. Biocombustibilii sunt un substituent direct al combustibililor fosili din transporturi si pot fi integrati rapid in sistemele de furnizare a combustibililor. Pana la 10% din petrol poate fi realizat din etanol fara a fi necesara modificarea motoarelor vehiculelor.

Potrivit documentului de miercuri, transportul din UE este responsabil pentru aproximativ 21% din totalul emisiilor cu efect de sera care contribuie la incalzirea globala, iar procentajul este in crestere.

Directiva Biocombustibililor din 2003 a UE a stabilit obiective indicative, neobligatorii, pentru statele membre, si anume numara atingerea unei cote de piata de 2% pentru biocombustibili in 2005 si de 5,75% in 2010.

'De fapt, in aceasta faza suntem departe de obiectivele stabilite', a declarat Fischer Boel. 'Realitatea este ca in prezent nu putem oferi decat 1,4%', a adaugat ea, exprimandu-si de asemenea scepticismul fata de faptul ca guvernele UE vor lua masuri pentru indeplinirea acestor obiective daca acestea nu le vor fi impuse. Autoritatile de la Bruxelles vor examina aceasta chestiune in cursul acestui an, cand vor evalua performanta modesta a Directivei Biocombustibililor, a adaugat comisarul.

Productia UE de biocombustibili s-a ridicat la 2,4 milioane de tone in 2004, si anume 0,5 milioane tone de bioetanol si 1,9 milioane tone de biodiesel. Aceste cifre sunt reprezinta aproximativ 0,8% din consumul de benzina si diesel din UE.

In acelasi timp, potrivit surselor, UE este cel mai mare importator de energie din lume, inregistrand aproximativ 17% din consumul global de energie.

Strategia UE pentru Biocombustibili adoptata miercuri se bazeaza pe planul de actiuni privind biomasa din decembrie si a fost elaborata pe sapte axe politice: stimularea cererii de biocombustibili, obtinerea beneficiilor ecologice, dezvoltarea productiei si distributiei de biocombustibili, extinderea aprovizionarii cu materii prime, sporirea oportunitatilor comerciale, sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare si sprijinirea cercetarii si dezvoltarii.

'Trebuie sa stimulam cererea de biocombustibili', a declarat Fischer Boel. 'Sunt o persoana nerabdatoare si as dori sa vad ca lucrurile se misca mai rapid'.

Potrivit Comisarului UE pentru Dezvoltare Louis Michel, cresterea utilizarii de biocombustibili ar crea de asemenea potentiale oportunitati pentru natiunile in curs de dezvoltare, in special pentru cele afectate de reforma industriei zaharului din UE. 'Multe tari in curs de dezvoltare sunt bine plasate din punct de vedere natural pentru productia de materii prime pentru biocombustibili', a declarat el. 'Extinderea pietei UE de biocombustibili le va oferi acestora noi posibilitati de export'.

Sursa: Southeast European Times.

Insemnari marginale la dosarul mediu din acquis-ul comunitar

1. Un dosar verde penru o ecomomie gri
Pe parcursul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana s-a spus in diverse imprejurari ca dosarul de mediu a fost unul dintre cele mai dificile. Principala scuza a negociatorilor romani a reprezentat-o, dupa cate se pare, neputinta economiei noastre de a se restructura relativ repede conform criteriilor extrem de dure ce sunt fixate prin diverse reglementari, directive si decizii obligatorii pentru statele membre. Impresia generala a fost aceea ca Romania adera cu entuziasm la obiectivele Uniunii, dar nu isi poate asuma responsabilitatea suportarii costurilor atingerii acestor obiective. De aici au rezultat numeroase amanari si decalari. Asa se face ca in timp ce la scara europeana dosarul protectiei mediului este in plina expansiune in raport cu dimensiunea aplicarii prevederilor pe care le contine, noi continuam sa gospodarim o economie care produce un Produs Intern Brut negru, cum zic ecologistii, spre deosebire de PIB-ul nu doar mult mai mare, ci si din ce in ce mai verde al statelor occidentale. Simplificand, vom spune ca un PIB verde este acela care internalizeaza si efortul economic al protectiei mediului. Mai mult, chiar si dupa ce dosarul aderarii a fost inchis si ne aflam in asteptarea clauzei de salvgardare, Guvernul de la Bucuresti a produs emotii Delegatiei Comisiei Europene, emitand in plina vara un act normativ prin care lasa deschisa posibilitatea firmelor care au cumparat fabrici de la stat sa nu mai faca investitii de mediu. Pe langa caracterul vicios pentru mediu al acestui act normativ, continutul sau este in contradictie si cu cerinta de a dezvolta un mediu de afaceri concurential. Indiferent de soarta acestei "ordonante toxice", asa cum a numit-o presa, aceasta intamplare tradeaza in primul rand o mentalitate deloc europeana si comunitara. Preocuparea pentru mediu continua sa nu aiba o buna vizibilitate pentru clasa noastra politica. Drept urmare, desi dosarul pentru mediu a fost negociat pana la capat, exista riscul ca reflexele sa ne tradeze cel putin pe termen scurt, pana la o presupusa si mult dorita europenizare a politicienilor nostri, si sa ne puna deseori in situatia specific provinciala de a da explicatii pentru faptul ca una semnam si alta facem.

2. De la ideea dezvoltarii durabile la acquis-ul comunitar
Spre sfarsitul deceniului al saselea al secolului trecut au aparut cateva lucrari cu titluri alarmiste precum Limitele cresterii sau Omenirea la raspantie, unele dintre ele ca rapoarte ale Clubului de la Roma, care denuntau modelul occidental de crestere economica si atrageau atentia asupra problemelor grave de mediu care se manifestau deja si afectau calitatea vietii locuitorilor. Guvernele occidentale au reactionat rapid, in conditiile in care presiunea societatii civile a fost foarte puternica, astfel incat la inceputul deceniului al saptelea au inceput sa fie adoptate politici sectoriale de protectie a mediului integrate unei noi viziuni asupra dezvoltarii economice. Din punct de vedere institutional si legislativ a fost parcurs drumul de la un climat legislativ permisiv si ultraconsumatorist, favorabil pentru "cresterea economica", la o legiferare precauta, integratoare si punitiva, specifica "dezvoltarii durabile". La numai un an dupa Reuniunea de la Rio din 1992 a sefilor de state si de guverne ai statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, cand dezvoltarea durabila a fost definita drept satisfacere a nevoilor prezentului fara a prejudicia capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, in Tratatul asupra Uniunii Europene se vorbeste deja despre relatia dintre economie si mediu si despre o politica de mediu unitara, integrata in armonios ansamblul celorlalte politici comunitare. In scopul punerii in practica a dispozitiilor derivate din Tratatul de la Amsterdam a fost elaborat "Al cincilea Program de Actiune al Comunitatii privind mediul", subintitulat "Catre o dezvoltare durabila", pentru perioada 1992-2000. Noutatea pe care a adus-o acest program, comparativ cu alte programe adoptate incepand din 1972, a reprezentat-o o noua abordare a problemelor mediului prin intampinarea pe orizontala a tuturor cauzelor de poluare, de la industrie si pana la turism, precum si prin armonizarea politicilor sectoriale ale Uniunii in raport cu cerintele protectiei mediului. In anul 2001, la Consiliul European de la Göteborg a fost adoptata strategia de dezvoltare durabila prin care s-a inchis cercul economie-societate-mediu. Dupa un an, la Laeken au fost adoptati principalii indicatori de mediu, iar la Barcelona a fost adoptat planul de actiune de promovare a tehnologiilor de mediu. Sa nu uitam ca principalul obiectiv al strategiei de la Lisabona este transformarea Uniunii Europene, pana in anul 2010, in cea mai competitiva economie din lume bazata pe cunoastere.

Cum se realizeaza in prezent politica de protectie a mediului la nivelul Uniunii Europene?
La nivel european functioneaza Agentia Europeana de Mediu, care are drept scop monitorizarea starii mediului si identificarea tendintelor de evolutie la nivel global. Pe de alta parte, fiecare stat european este obligat sa efectueze inspectii de mediu pe baza unor criterii minime obligatorii si sa faca publice rezultatele acestora.

Principalul instrument financiar de implementare a politicilor de mediu il reprezinta programul LIFE, cu componentele Life-Natura, care are ca obiective majore conservarea habitatelor si a speciilor pe cale de disparitie, Life-Mediu, care vizeaza promovarea unor noi metode si tehnici precum reducerea impactului activitatilor economice asupra mediului si Life-Terte state, care sustine dezvoltarea capacitatilor institutionale pentru aplicarea unor politici de protectie a mediului in tari de la Marea Mediterana si Marea Baltica, altele decat tarile Europei de est aflate in proces de aderare la UE. Dintre instrumentele tehnice de aplicare a politicilor de mediu mentionam: sistemul de management si audit al mediului (EMAS), ecoprofitul, ecoeficienta, ecoetichetarea si standardele ISO 14000.
Politicile de mediu tin seama la nivel european de doua principii de baza:
- principiul raspunderii pentru poluarea mediului - penalizarea financiara a persoanelor fizice si juridice care aduc prejudicii mediului. Aplicare, ar trebui sa duca la cresterea preocuparii agentilor economici pentru investitii in protectia mediului. Din pacate, in Romania amenzile sunt uneori folosite ca instrument politic in lupta cu adversarul politic, patron sau primar. Garda de mediu dispune de o vedere selectiva.
- principiul precautiei- luarea unor masuri de prevenire a poluarii mediului inclusiv prin stoparea unor actiuni in cazul in care nu dispunem anticipat de o evaluare a riscului.

Aceste doua principii specifice politicilor de mediu sunt potentate de principiul subsidiaritatii care consta in descentralizarea decizionala, astfel incat decizia sa fie luata la un nivel optim la ierarhiei decizionale, acolo unde exista maximum de competenta, implicare si feed-back. Ca urmare, cel putin in domeniul protectiei mediului autoritatile locale, organizatiile non-guvernamentale si grupurile de experti ar trebui sa aiba un cuvant greu de spus. In acest sens, Conventia de la Aarhus este un bun exemplu de legislatie europeana favorabila subsidiaritatii.

In prezent este operational "Al saselea program de Actiune privind mediul", intitulat "Mediu 2010 - Viitorul nostru, Optiunea noastra", care stabileste patru mari domenii prioritare:
a) Schimbari climatice
Obiectivul principal este reducerea efectului de sera astfel incat sa nu se ajunga la modificari ireversibile ale climei. Cercetatorii apreciaza ca temperatura Terrei a crescut in secolul trecut cu 0,6°C ca urmare a activitatilor umane ce produc emisii de bioxid de carbon (gaze cu efect de sera, in general). In conditiile in care in acest secol vor continua actualele tendinte de dezvoltare economica si urbana pe baza arderii combustibililor fosili si a despaduririlor in vederea extinderii infrastructurilor economice si a spatiului de locuire, se estimeaza ca temperatura terestra va creste cu cel putin 1,5°C, ceea ce va

determina cresterea nivelului apelor marilor si oceanelor de la cativa centimetri pana la aproape un metru. Efectul imediat al acestei incalziri globale este deja resimtit de locuitorii planetei: asistam la o crestere a intensitatii si a frecventei manifestarilor meteorologice cu caracter extrem (ploi torentiale diluviene, uragane devastatoare), precum si la o eroziune puternica in zonele de coasta (fenomen sesizabil cu ochiul liber si pe litoralul romanesc) si la inundarea acestora. Uniunea Europeana a adoptat diverse reglementari interne, dar se afla si in fruntea comunitatii internationale, in primul rand a grupului tarilor industrializate, pentru atingerea obiectivului stabilit prin Tratatul de la Kyoto (1997) de reducere a emisiilor gazelor cu efect de sera cu 8% pana in intervalul 2008-2012 comparativ cu nivelul de referinta din anul 1990. Astfel, la nivelul Uniunii s-a reusit stabilizarea emisiilor in anul 2000 la nivelul anului 1990 si s-a inregistrat, in primii ani ai acestui secol, o tendinta de scadere cu putin peste 2%. Principalele mecanisme de succes sunt doua directive: Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii care orienteaza spre alegerea celei mai bune tehnologii posibile in diversele activitati industriale, de transport si din sectorul energetic, precum si Directiva privind schema de negociere a emisiilor cu efect de sera prin care se stabilesc principii comerciale de transfer a obligatiei de reducere a emisiilor de la o tara la alta, ceea ce are drept consecinta deplasarea unor capitaluri substantiale spre tarile putin dezvoltate ale Uniunii. Acestora li se adauga din februarie 2004, Decizia privind monitorizarea la nivel comunitar a emisiilor gazelor ce produc efect de sera.

b) Natura si biodiversitate
Obiectivele principale sunt stoparea procesului de disparitie a speciilor de plante, pasari si mamifere, conservarea biodiversitatii la nivelul actual prin protejarea diverselor areale, precum si restaurarea unor sisteme naturale acolo unde acest lucru mai este posibil. Pentru atingerea acestor directive au fost depuse mari efortguri de innoire legislativa care vizeaza conservarea habitatelor naturale, protejarea anumitor specii de pasari, a cetaceelor si a delfinilor, limitarea comertului cu pasari sau animale salbatice. Aceste masuri sunt dublate de participarea statelor europene la diverse conventii internationale, cum ar fi Conventia de la Berna privind conservarea florei si faunei salbatice si a habitatelor naturale sau Conventia de la Bonn privind conservarea speciilor de pasari migratoare. O alta actiune prioritara vizeaza dezvoltarea durabila a silviculturii prin monitorizarea ecosistemelor forestiere si acordarea de asistenta in scopul conservarii padurilor. De asemenea, s-au facut pasi inainte in directia coordonarii actiunilor la nivel european in caz de dezastre naturale sau provocate ca urmare a unor accidente tehnologice. Are deja celebritate asa-numita Directiva Seveso privind prevenirea accidentelor majore produse in industrie.

c) Mediul si sanatatea
Se stie ca poluarea influenteaza negativ starea de sanatate. Ca urmare, a fost formulat obiectivul asigurarii unei asemenea calitati a mediului care sa nu influenteze in directia raului patologic sanatatea populatiei. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt intreprinse actiuni complexe de monitorizare a factorilor de mediu, inclusiv dezvoltarea unui sistem de evaluare si management al riscului. Actiuni specifice sunt intreprinse in legatura cu

reglementarea transportului produselor chimice astfel incat sa se asigure protectia sanatatii si a mediului. Concurenta din industria chimica a functionat ca un factor de presiune, dar institutiile europene au impus masuri stricte atat de clasificare, ambalare si etichetare a substantelor periculoase, cat si de limitare sau interzicere a folosirii anumitor substante periculoase cu efect cancerigen. De asemenea, statele europene sau angajat, incepand din 2001, sa limiteze sau sa interzica productia si folosirea a 12 poluanti care se acumuleaza si persista in organismele vii. O alta tema controversata o reprezinta folosirea organismelor modificate genetic si a ingredientelor alimentare (asa-numitele E-uri). Controversa a fost mutata in laboratoare si tinde sa capete si un continut comercial de vreme ce marii producatori agricoli si din industria alimentara finanteaza cercetarile stiintifice propriu-zise.

O alta componenta a politicilor de mediu o reprezinta prevenirea poluarii aerului, apei si a solului. Problema calitatii aerului este o preocupare a Uniunii Europene inca din anii '70, cand s-au luat primele masuri de reducere a concentratiei de dioxid de sulf sau benzen pe fondul cresterii aproape exponentiale a traficului rutier, a transporturilor in general. In anul 2000 a fost adoptat documentul "Aer curat pentru Europa. Catre o strategie tematica privind calitatea aerului", prin care au fost stabilite urmatoarele obiective:
- dezvoltarea cercetarilor stiintifice privind efectele poluarii atmosferice, inclusiv identificarea si inventarierea emisiilor periculoase;
- acomodarea legislatiei in scopul eficientizarii ei;
- dezvoltarea unei strategii integrate care sa tina seama de relatiile cu alte domenii;
- diseminarea publica a informatiilor.

In privinta transporturilor este in curs de implementare o strategie care are drept obiective reducerea emisiilor si a consumului de combustibil, precum si promovarea vehiculelor nepoluante. Binecunoscutele norme Euro pentru motoarele cu combustie interna isi dovedesc deja eficienta.
O tema obsedanta a institutiilor europene o reprezinta prevenirea poluarii apei. Intr-un timp relativ scurt, cu mari eforturi financiare, s-a reusit sa se asigure accesul la apa curata pentru marea majoritate a populatiei din Uniunea Europeana. De asemenea, au fost construite retele de alimentare cu apa si de canalizare in mediul rural, iar in din ce in ce mai multe localitati functioneaza statii de epurare care au adaugat treptei mecanice si treapta biologica. Transformarea Tamisei dintr-un fluviu mort intr-unul in care inoata iarasi pestii este una dintre performantele exemplare. Au fost introduse diverse standarde de calitate a apei, de la apa potabila si pana la apele uzate. In prezent este functionala o strategie de management durabil si global al apelor.
In fine, din anul 2004 a fost pusa in opera o strategie de protectie a solului impotriva poluarii si a eroziunii.

d. Managementul resurselor naturale si al deseurilor
Obiectivele majore corespunzatoare acestui domeniu sunt limitarea folosirii resurselor regenerabile la capacitatea lor de regenerare, cresterea eficientei utilizarii resurselor neregenerabile si reducerea deseurilor. Ca mijloace de actiune sunt folosite inclusiv parghii financiare, cum ar fi impozitarea folosirii resurselor, introducerea unor taxe de mediu pentru activitatile poluante, reducerea si eliminarea subventiilor pentru tehnologiile mari consumatoare de resurse.
S-au facut mari eforturi financiare in privinta managementului deseurilor. Tendinta actuala de crestere a cantitatii de deseuri produse in statele Uniunii Europene se va mentine in continuare in conditiile cresterii consumului, estimandu-se o crestere de circa 45 la suta pentru perioada 2000-2020, dar se apreciaza ca procentul de deseu din produsul initial se va reduce la doar 20 la suta. Au fost constatate trei strategii complementare:
- reducerea si chiar eliminarea producerii deseurilor la sursa prin imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie, promovarea unor produse ecologice si prin folosirea redusa a ambalajelor;
- reciclarea si refolosirea deseurilor, transformarea deseurilor in resurse (ambalaje, sticle PET, bateriile si acumulatorii auto, deseurile electrice si electronice);
- reducerea poluarii generate de depozitarea deseurilor in gropi de gunoi sau de incinerarea acestora.

De asemenea, lucrurile au ajuns departe in privinta colectarii si depozitarii deseurilor specifice, cum ar fi, de exemplu, deseurile spitalicesti sau deseurile periculoase, intre care mentionam substantele si deseurile radioactive. Romania, desi nu este inca membra a Uniunii Europene, "a contribuit", prin accidentul de la Baia Mare din anul 2000, la grabirea institutiilor europene in adoptarea unui document privind operarea in siguranta a activitatilor miniere. In acest context, intrebarea daca la viitoarea exploatare aurifera de la Rosia Montana va fi folosita cea mai buna tehnologie disponibila tinde sa devina nu doar una legitima din perspectiva protectiei mediului, ci si una corecta politic.

Romania a inceput foarte tarziu, abia in martie 2002, negocierile privind Capitolul 22 - Protectia mediului din acquis-ul comunitar. Aceasta intarziere s-a reflectat intr-o inertie crescuta a institutiilor statului la nivel central si local, precum si a mediului economic, in asimilarea practicilor specifice unei politici de protectie a mediului. Cu toate ca efortul de armonizare legislativa a anihilat intre timp decalajul legislativ, organizatiile nonguvernamentale de mediu isi exprima rezervele fata de capacitatea administrativa a autoritatilor de a actiona conform acquis-ului comunitar. Intre altele, nu este inca transparenta activitatea de gestionare a Fondului de Mediu, iar efortul de conformare la normele europene de mediu se desfasoara haotic, dupa principiul "scapa cine poate". La un seminar organizat de ziarul Adevarul s-a anuntat ca dintr-un numar total de 716 firme care genereaza o poluare multipla, a apei sau a solului, doar 13 au obtinut pana in octombrie 2005 autorizatia integrata de mediu pentru a putea intra pe piata europeana.

Ce vor face in continuare autoritatile romane, daca luam in consideratie faptul ca unele dintre statele recent intrate in Uniunea Europeana au platit o amenda de 300 000 euro pe zi pentru neconformare? Sau vor fi inchise toate aceste intreprinderi poluatoare? Lucrurile sunt cu atat mai complicate cu cat unii agenti economici nu stiu nici ca instalatiile lor intra sub incidenta Directivei privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii si nici ca au sansa solicitarii unor decalari fata de momentul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Aceasta stare de fapt explica motivele pentru care intr-un raport realizat de organizatia Euractiv, privind indeplinirea conditiilor de aderare, Romania a primit pentru capitolul mediu cea mai mica nota comparativ cu celalalte capitole, doar 4,6 pe o scara de la 1 la 10, chiar mai putin decat lupta impotriva coruptiei, care a fost catalogata cu 4,9 puncte.

Protectia mediului, amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala

A. Protectia mediului

Programul National de Actiune pentru Protectia Mediului este conceput ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare. Potrivit evaluarilor Comisiei Europene, Romaniei i-ar fi necesare cheltuieli anuale pentru protectia mediului de circa 60 - 70 dolari SUA pe locuitor.

Programele de actiune pe termen mediu prevad:

a. Protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);

b. Aplicareafermaalegislatieide mediu (Legea nr. 137/1995); adoptarea unui sistem de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;

c. Stimularea productiei eco-eficiente si a consumului durabil;

d. Descentralizarea sistemului institutional;

e. Introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

In perioada 2000-2004, Romania va urmari alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene. In acest scop, se va actiona pentru:

a. Evaluarea Capitalului Natural al Romaniei in acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei Nationale de Arii Protejate;

b. Initierea masurilor de refacere a Capitalului Natural in zonele deteriorate;

c. Dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summit-ului de la Rio de Janeiro (1992);

d. Asigurarea integritatii fondului forestier national in conditiile schimbarii formei de proprietate si de management, fiind necesare, in acest sens, reglementari legale severe

care sa impiedice reducerea suprafetei actuale a padurilor, precum si intregirea fondului pana la nivelul de 27,3% din teritoriul tarii, la orizontul anilor 2004

e. Realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de combatere a eroziunii solurilor;

f. Realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor;

g. Construirea instrumentelor financiare necesare referitoare la mediu, pentru preluarea graduala a acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul exploatarii apei, protectiei mediului in industrie, agricultura, protectia solului si terenurilor degradate, protectia organica si certificarea produselor organice;

h. Consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare realizarii unui parteneriat intre institutiile de mediu din Romania si cele ale Uniunii Europene,

asigurandu-se astfel suportul administrativ necesar valorificarii oportunitatilor si avantajelor majore care se ofera de Uniunea Europeana prin strategiile si instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre in procesul de pregatire pentru aderare;

i. Constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul realizarii obiectivelor prioritare din Planul national de actiuni pentru protectia mediului si din Planul national de aderare la Uniunea Europeana;

j. Formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a tarii.

Accentul politicii de mediu se va deplasa dinspre masurile si actiunile curative inspre cele preventive. Din aceasta perspectiva, se vor urmari:

a. Dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al mediului, sistemului informational de mediu, sistemului de raportare a evolutiei starii mediului, ca instrumente esentiale de fundamentare a deciziilor de protectie a mediului, de evaluare a indeplinirii tintelor politicii nationale de mediu si de informare a publicului;

b. Productia eco-eficienta si consumul durabil vor reprezenta elementele fundamentale ale strategiei preventive integrate de protectie a mediului pe termen lung. De asemenea, sevaurmaripromovareastandardelor ISO 14000 si EMAS in scopul realizarii unor procese, produse si servicii eco-eficiente, cu riscuri minime asupra oamenilor si asupra Capitalului Natural. Promovarea standardelor ISO 14000 indeosebi in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta o urgenta;

c. Descentralizarea sistemului institutional se va realiza prin aplicarea consecventaa principiuluiautonomiei administrative si a principiului 'poluatorul plateste'. Se vor stabili competente de protectie a mediului la nivelul comunitatilor locale, reprezentate de autoritatile locale, si se vor incuraja politicile preventive de protectie a mediului la nivelul agentilor economici, cu efecte in reducerea cheltuielilor bugetare;

d. Politica de mediu pe termen lung prevede cresterea graduala a ponderii instrumentelor economice in detrimentul instrumentelor de comanda si control. In acest sens, se va avea in vedere restructurarea subventiilor bugetare, prin reducerea sprijinului acordat activitatilor cu impact negativ asupra mediului si stimularea activitatilor care reduc evacuarile de poluanti in mediu sau contribuie la reconstructia si conservarea ecologica, introducerea unor taxe pe emisiile de poluanti in mediu, promovarea unor acte negociabile de reglementare;

e. Romania va sprijini aplicarea instrumentelor economice la nivel international (taxele internationale sau taxele nationale armonizate, cotele parti negociabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, implementarea in asociere, conform Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice, mecanismul de dezvoltare 'curata', conform Protocoluluide la Kyoto).

B. Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala

Strategia pe termen mediu confera o importanta majora Planului de Amenajare a Teritoriului National adoptat de Parlamentul Romaniei, in respectul valorilor dezvoltarii durabile si standardelor Uniunii Europene. Acest plan va fi promovat prin programe guvernamentale, inclusiv credite externe, in vederea dezvoltarii echilibrate a retelei de localitati, a infrastructurii, sistemelor de locuire in cadrul urban si rural, gestionarii responsabile a terenurilor si a patrimoniului national si construit

Obiectivele politicii de dezvoltare regionala sunt: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltarii echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate; preintampinarea producerii de noi dezechilibre; corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale; stimularea cooperarii interregionale interne si internationale care contribuie la progresul economic si social; dezvoltarea in continuare a relatiilor speciale, privilegiate ale Romaniei cu Republica Moldova, consolidarea spatiului cultural si spiritual comun in concordanta cu normele si valorile integrarii intr-o Europa unita.

Principiile strategice ale dezvoltarii regionale vizeaza:

La nivel national :

a. Promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice permanente;

b. Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;

c. Cresterea capacitatii regiunilor (din punct de vedere institutional, financiar, decizional) la sustinerea propriului proces de dezvoltare;

d. Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;

e. Crearea sanselor egale in ce priveste accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua.

La nivel regional:

a. Reducerea disparitatilor dintre regiuni, judete, mediu urban, mediu rural, zone centrale, zone periferice etc;

b. Preintampinarea aparitiei unor zone- problema;

c. Coordonarea initiativelor de dezvoltare regionala cu prioritatile nationale si orientarile Uniunii Europene;

d. Promovarea unor politici diferentiate conform unor particularitati zonale (zone monofunctionale, predominant agricole, miniere, aglomerari urbane, zone naturale si construite protejate, zone de granita, zone cu probleme de mediu ).

Comisia de fundamentare a Strategiei a ajuns la concluzia ca obiectivele acesteia sunt nu numai dezirabile, ci si realiste. Romania dispune de importante resurse naturale si un capital uman apt de performanta, de capacitati productive potential competitive, de o pozitie geografica de intersectie a fluxurilor internationale de comert. Toate aceste

avantaje comparative ofera numeroase oportunitati atractive pentru capitalul occidental. Disponibilitatea Uniunii Europene, a altor organisme internationale de a sprijini tara noastra in demersul sau istoric de integrare a fost de asemenea formulata neechivoc. Decisive sunt acum depasirea starii de economie slab structurata institutional, articularea functionala a noilor mecanisme, promovarea de politici clare si coerente, care sa reorienteze energiile societatii spre obiectivele autentice ale prosperitatii personale si generale.

BIBLIOGRAFIE
3. Raport privind stadiul acceptarii si punerii in aplicare a acordurilor multilaterale de mediu in Romania , realizat de Dana Carmen Marinescu, in cadrul proiectului REReP

4. "Protectia mediului inconjurator", supervizare E.  S. Tanasescu, A. Ciobanu-Dordea brosura realizata de Centrul de Resurse Juridice in cadrul proiectului"Campanie de informare a functionarilor publici privind continutul acquis-ului comunitar", 2004.
5. Constantin Stoenescu - "Principiul subsidiaritatii si dezvoltarea locala" in Natura si cultura, nr. 4, 1999.
6. Constantin Stoenescu - "Ideea dezvoltarii durabile si contextul politic international" in Iubiti Pamantul, nr. 5, 2000.
7. Dumitru Mihu, Constantin Stoenescu - "Directiva Uniunii Europene privind delegatia de mediu", in Sfera Politicii, nr. 110-111, Anul XII, 2004.
8 Dumitru Mihu, Constantin Stoenescu - "Conventia de la Aarhus si politica formelor fara fond" in Sfera Politicii, nr. 115, anul XIII, 2005.
9. Ziarul Cotidianul nr. 184 (4250) din 5 august 2005.

10. Ziarul Adevarul nr. 4758 din 20 octombrie 2005.