Politica regionala a uniunii europene

POLITICA REGIONALA A UNIUNII EUROPENE

In cadrul lucrarii am tratat o problema de maxima actualitate in economie determinata de noul statut al Romaniei de membra, din ianuarie 2007, a Uniunii Europene si anume procedurile de accesare a fondurilor europene in cadrul programelor structurale puse la dispozitie.

Problematica abordata se refera la studiul de marketing si intocmirea unei cereri, in urma acestui studiu, pentru un program de finantare nerambursabila in domeniul calificarii si perfectionarii fortei de munca angajate si provenite din somaj, in cadrul unei ONG (organizatii neguvernamentale), cu statut de fundatie care are ca principal domeniu de activitate, calificarea si formarea profesionala a fortei de munca.

Totodata in cadrul lucrarii voi prezenta modul de utilizare a fondurilor alocate, iar in primul capitol voi face o scurta prezentare a fondurilor structurale puse la dispozitie de Uniunea Europeana, precum si a Cadrului Strategic National de Referinta pe baza caruia se atribuie fondurile respective.

I.    POLITICA REGIONALA A UNIUNII EUROPENE

Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul de acordare a fondurilor structurale, in activitatea de marketing desfasurata am pornit de la necesitatea cunoasterii contextului care le genereaza. Dupa cum se stie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre ale Uniunii Europene, prin intermediul politicii regionale a acesteia. Anterior, sprijinul financiar s-a derulat prin intermediul fondurilor de preaderare (PHARE, SAPARD etc.)

Competetia in crestere dintre diferite regiuni, implicit activitatile desfasurate in cadrul acestora, atat in interiorul Uniunii Europene cat si in afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii 'globalizate' in care traim.

Nota distincta pe care UE o realizeaza in tot acest peisaj, consta in atentia pe care o acorda faptului ca nu toate regiunile se bucura de aceleasi conditii economice, geografice si sociale si, ca urmare a acestei realitati, nu toate pot concura de pe aceleasi pozitii.

De mai multa vreme reducerea decalajului dintre state a devenit o componenta importanta a politicii Uniunii Europene ceea ce a determinat multe imbunatatiri.

Politica de coeziune este definita prin scopul sau si anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate. Politica de coeziune isi are baza legala primara in textul Tratatului UE (Titlul XVII 'Coeziunea Economica si Sociala' si Art. 148 referitor la Fondul Social European).
Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. In mod deosebit, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de 'a reduce disparitatile intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale'.

Statele membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea Europeana isi vor continua eforturile intreprinse pentru reducerea decalajelor in dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate in declin, pentru diversificarea activitatilor in mediul rural si pentru imbunatatirea zonelor urbane aflate in declin.

Politica regionala este de asemenea tangibila: rezultatele ei pot fi cu usurinta observate de catre cetatenii europeni, care beneficiaza in mod direct de asistenta(in diferite forme: prin sprijinul de care dispun in cautarea unui loc de munca si in adaptarea la conditiile unei piete mereu in schimbare, mai ales prin instruire).

Tratatul de la Maastricht a transformat coeziunea economica si sociala

intr-unul dintre obiectivele prioritare ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si o piata unica europeana. Prin crearea de criterii pentru convergenta economica si bugetara a Statelor Membre, UE a impus un control mai riguros al deficiturilor publice. Pentru tarile mai putin bogate, aceasta a insemnat o politica bugetara stricta coroborata cu investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de dezvoltare. Acesta a fost momentul in care Uniunea a decis crearea Fondului de Coeziune cu scopul de a sprijini tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze in Uniunea Economica si Monetara in cele mai bune conditii, prin cofinantarea proiectelor de investitii din domeniile transport si mediu.

In prezent Politica Regionala a Uniunii Europene se confrunta cu trei mari provocari:

• Competitia - din ce in ce mai acerba o data cu liberalizarea comertului. Firmele se localizeaza acolo unde gasesc conditii propice pentru a le creste nivelul de competitivitate. Daca regiunile doresc sa dezvolte sectorul afacerilor pe teritoriul propriu atunci ele trebuie sa fie suficient de 'echipate' pentru a oferi infrastructura si serviciile la un nivel calitativ superior;
• Societatea informationala si revolutia tehnologica - care contribuie la cresterea gradului de flexibilitate a oamenilor, companiilor si teritoriilor. Existenta retelelor de telecomunicatii presupune ca oamenii, indiferent de locatie, pot avea acces la Know-how, inovare si instruire de o calitate superioara.
• Extinderea - care reprezinta atat o oportunitate cat si o provocare pentru Uniunea Europeana.

Reforma politicii regionale stabilite in cadrul previziunilor financiare ale Agendei 2000 a subliniat necesitatea concentrarii asistentei comunitare in acele regiuni in care nivelul de dezvoltare era mult ramas in urma, pe de o parte, iar pe de alta parte, necesitatea simplificarii procedurilor politicilor structurale.

O noua reforma a politicii regionale a avut loc o data cu prezentarea concluziilor asupra celui de-al treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale.

Vechile obiective:

1.- sprijinirea dezvoltarii in zonele mai putin prospere,

2.- reconversia economica si sociala a regiunilor cu dificultati structurale

3 - dezvoltarea resurselor umane) si cele patru initiative comunitare (INTERREG III, Leader+, Equal si Urban II)

sunt reorganizate incepand cu 2007 in urmatoarele trei obiective:

1. Convergenta (sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii economice). Obiectivul 'Convergenta' este destinat sa imbunatateasca conditiile de crestere economica si factorii care contribuie la o reala convergenta pentru statele membre si regiunile cel mai putin dezvoltate. In Uniunea Europeana cu 27 de state membre (UE 27), acest obiectiv se refera la 84 de regiuni situate in 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al caror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitara. Intr-un sistem de suspendare progresiva a ajutorului ('phasing out'), acest obiectiv include, de asemenea, alte 16 regiuni care numara 16,4 milioane de locuitori si care dispun de un PIB care depaseste cu putin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului se ridica la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 81,5% din suma totala, repartizate dupa cum urmeaza: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenta obiectivului 'Convergenta', 14 miliarde pentru regiunilor care se afla in etapa de suspendare progresiva a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplica in cazul a 15 state membre.

2. Competitivitate Regionala si Ocupare (sprijinind regiuni, altele decat cele ramase in urma ca dezvoltare, pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona). Obiectivul 'Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca' este destinat sa consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de munca, printr-o abordare duala. Aceasta consta, mai intai, in introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile sa anticipeze si sa fie favorabile schimbarilor economice stimuland inovarea, societatea bazata pe cunoastere, spiritul antreprenorial si protectia mediului si imbunatatind accesabilitatea, iar apoi, in cresterea numarului si calitatii locurilor de munca prin adaptarea fortei de munca si prin efectuarea de investitii in materie de resurse umane. Intr-o Uniune Europeana cu 27 de state membre, aceasta situatie este valabila pentru 68 de regiuni, ceea ce reprezinta 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt in etapa de instituire progresiva a ajutorului ('phasing in') si fac obiectul unor alocari financiare speciale datorita fostului lor statut de regiuni sub incidenta 'Obiectivului 1'. Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se afla in etapa de instituirea progresiva a ajutorului, reprezinta ceva mai putin de 16% din alocarea totala. Acest obiectiv se aplica regiunilor din 19 state membre.

3. Cooperare Teritoriala Europeana (promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE), organizat pe trei axe: cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala. Obiectivul 'Cooperare teritoriala europeana' este destinat sa intareasca cooperarea transfrontaliera datorita unor initiative locale si regionale realizate in comun, sa consolideze cooperarea transnationala prin actiuni menite sa favorizeze dezvoltarea teritoriala integrata si sa stimuleze cooperarea interregionala, precum si schimbul de experienta. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezinta 37,5% din populatia totala a Uniunii Europene) traiesc in zone transfrontaliere. Toate regiunile si toti cetatenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnationala. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezinta 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dupa cum urmeaza: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnationala si 445 de milioane pentru cooperarea interregionala.

Coeficientii maximi de cofinantare pentru fiecare obiectiv sunt:

Convergenta: intre 75% si 85%;

Competitivitate si ocuparea fortei de munca: intre 50% si 85%;

Cooperare teritoriala europeana: intre 75% si 85%;

Fondul de Coeziune: 85 %.

In noua arhitectura, Romania va fi eligibila sub doua obiective: Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana.

II.        CONSIDERATII TEORETICE DESPRE FONDURILE EUROPENE, PROGRAMELE OPERATIONALE SI CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA

II.1. FONDURILE EUROPENE POSTADERARE

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Pentru programarea 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale respectiv:

a.       Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR);

b.      Fondul Social European(FSE);

c.       Fondul de Coeziune (FC);

si doua Actiuni Complementare, respectiv:

• Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR);
• Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetului Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Fondurile Structurale nu finanteaza proiecte individuale separate.
Ele finanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State Membre si Comisie, pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana.

Ajutorul structural reprezinta efectiv, in acest fel, o valoare adaugata pentru teritoriile eligibile; statele membre sunt obligate sa mentina angajamentele financiare la acelasi nivel la care se aflau la inceputul perioadei de programare.

In continuare voi prezenta succint principalele elemente caracteristice ale Fondului Social European  (FSE) la care societatea analizata in lucrare va apela pentru programul de finantare a unui proiect de perfectionare a fortei de munca angajate sau aflate in somaj si anume,

II.2 FONDUL SOCIAL EUROPEAN (F.S.E.)

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a dispozittiilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de coeziune1 introduce cadrul in care se inscrie actiunea Fondurilor structurale si a Fondului de coeziune si stabileste in principal obiectivele, principiile si normele de parteneriat, de programare, de evaluare si de gestiune. In consecinta, este oportun sa se defineasca misiunea Fondului Social European (FSE) in raport cu atributiile care ii sunt consacrate in conformitate cu articolul 146 din Tratat si in cadrul actiunii statelor membre si a Comunitatii care are ca obiectiv elaborarea unei strategii coordonate pentru ocuparea fortei de munca in conformitate cu articolul 125 din Tratat.

FSE contribuie la prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste intensificarea coeziunii economice si sociale prin imbunatatirea ocuparii fortei de munca si a posibilitatilor de angajare, prin incurajarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si o imbunatatire cantitativa si calitativa a ocuparii fortei de munca. In acest scop, FSE sprijina politicile statelor membre al caror scop este de a realiza ocuparea intregii forte de munca, precum si calitatea si productivitatea muncii, de a promova asimilarea sociala, in special accesul persoanelor defavorizate la angajare si de a reduce disparitatile nationale, regionale si locale in domeniul ocuparii fortei de munca.

FSE sustine in special actiunile conforme cu masurile pe care statele membre le adopta pe baza liniilor directoare din cadrul strategiei europene pentru ocuparea fortei de munca, astfel cum au fost incorporate in liniile directoare integrate pentru ocuparea si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, precum si al recomandarilor care le insotesc.

Pentru indeplinirea misiunii FSE sustine prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste necesitatea consolidarii coeziunii sociale, a cresterii productivitatii si competitivitatii si incurajarii cresterii economice si a dezvoltarii durabile. In acest proces, FSE tine seama de prioritatile si obiectivele pertinente ale Comunitatii din domeniul educatiei si formarii profesionale, al cresterii participarii persoanelor inactive din punct de vedere economic la piata muncii, al combaterii excluderii sociale - in special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovarii egalitatii intre barbati si femei si al nediscriminarii.

In cadrul obiectivelor 'convergenta' si 'competitivitate regionala si ocupare a fortei de munca', FSE sprijina actiunile statelor membre in sensul prioritatilor enumerate in continuare:

Cresterea capacitatii de adaptare a lucratorilor, a intreprinderilor si sefilor de intreprinderi, in scopul de a imbunatati anticiparea si gestiunea pozitiva a schimburilor economice, incurajand in special:

• Educatia si formarea profesionala pe parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele umane de catre intreprinderi, in special IMM,
• Conceperea si diseminarea unor forme inovatoare si mai productive de organizare a muncii, in special a imbunatatirilor din domeniul sanatatii si al sigurantei la locul de munca, identificarea necesitatilor viitoare in materie de cerinte profesionale si de competente si dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare si de sprijin, inclusiv reorientarea, destinate lucratorilor in contextul restructurarilor sectoriale si de intreprindere;
• Imbunatatirea accesului la un loc de munca si insertia durabila pe piata muncii a persoanelor in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, in special somajul de lunga durata si somajul in randul tinerilor, incurajarea imbatranirii active si prelungirea vietii active si cresterea participarii pe piata muncii incurajand printre altele formarea profesionala si reconversia fortei de munca.

Analizand datele rezultate din studiul de marketing al Fondurilor Europene, departamentul de marketing al fundatiei analizate in lucrare a propus Consiliului de Administratie demararea procesului de solicitare a finantarii programului de calificare profesionala in ocupatia " agent de paza si ordine" (activitate care se derula si anterior cu fonduri proprii ale fundatiei) si de perfectionare in ocupatia "agent de insotire si gardare persoane fizice si transport valori" (activitate noua, pentru care fundatia a primit autorizatie de functionare din partea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor).

In urma acestei propuneri, aprobata de Consiliul de Administratie s-a efectuat un studiu specific de marketing pentru identificarea programului operational si axei prioritare in care se poate inscrie solicitarea de finantare. O succinta prezentare a programelor operationale arata dupa cum urmeaza.

II.3 PROGRAMELE OPERATIONALE STRUCTURALE SI AXELE PRIORITARE

1. Programul Operational Regional (POR); Autoritate de Management: Ministerul Dezvoltarii
Axele Prioritare ale Programul Operational Regional (POR);

Axa 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere

Axa 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport

Axa 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale

Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local

Axa 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Axa 6: Asistenta Tehnica.

2. Programul Operational Sectorial de Mediu (Autoritate de Management - Ministerul Mediului)
Axele Prioritare ale Programul Operational Sectorial de Mediu

Axa 1: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata

Axa 2: Dezvoltarea sistemelor de managementul integrat al deseurilor si  reabilitarea sisturilor contaminate istoric;

Axa 3: Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarii climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana;

Axa 4: Implementarea Sistemelor adecvate de management pentru Protectia naturii;

Axa 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse de risc;

Axa 6: Asistenta Tehnica.

3. Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice" (Autoritate de Management - Ministerul Economiei si Finantelor)
Axe Prioritare

Axa 1: Un sistem inovativ de productie

Axa 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate

Axa 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public

Axa 4: Cresterea eficientei energetice si nivelul de securitate al

alimentarii cu energie, in contextul combaterii schimbarii climaterice

Axa 5: Asistenta Tehnica

4. Programul Operational Sectorial de Transport (Autoritate de Management: Ministerul Transporturilor)
Axe Prioritare

Axa 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor europene de transport

Axa 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara Axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului national de transport

Axa 3: Dezvoltarea durabila a sectorului de Transport, la un nivel mai

inalt de protectie a mediului, a sanatatii oamenilor si a sigurantei pasagerilor

Axa 4: Asistenta Tehnica

5. Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (Autoritate de Management - Ministerul Muncii)
11.2. Axe prioritare

Axa 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

Axa 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii

Axa 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor

Axa 4: Modernizarea serviciului public de ocupare

Axa 5: Promovarea masurilor active de ocupare;

Axa 6: Promovarea incluziunii sociale;

Axa 7: Asistenta tehnica.

6. Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Capacitatii Administrative" (Autoritate de Management - Ministerul de Interne)
Axe Prioritare

Axa 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice

Axa 2: Imbunatatirea calitatii si eficacitatea si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare

Axa 3: Asistenta Tehnica.

7. Programul Operational de Asistenta Tehnica (Autoritate de Management - Ministerul Economiei si Finantelor)
Se estimeaza ca va fi aprobat la inceputul lunii iunie, riscul fiind aproape zero ca acest lucru sa nu se intample.

Axe Prioritare

Axa 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale si coordonarea programelor

Axa 2: Dezvoltari viitoare si sprijin pentru functionarea Sistemului Informatic Unic de Management

Axa 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale.

PROGRAME OPERATIONALE SI AXE PRIOITARE IN DOMENIUL AGRICOL

Politica Agricola Comuna

Axa 1: Ameliorarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;

Axa 2: Amelioararea mediului si a spatiului rural;

Axa 3: Calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale;

Axa 4: Leader.

Politica Agricola Comuna in domeniul Pescuitului

Axa 1: Masuri de adaptare a flotei comunitare de pescuit

Axa 2: Acvacultura, pescuitul in apele interioare, prelucrarea si comercializarea produselor pescaresti si de acvacultura

Axa 3: Masuri de interes comun

Axa 4: Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit

Axa 5: Asistenta tehnica.

Rezulta ca derularea programului de finantare vizat se inscrie perfect in Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" care are ca Autoritate de Management - Ministerul Muncii, dupa cum rezulta in tabelul urmator

PROGRAME OPERATIONALE, AUTORITATI DE MANAGEMENT SI ORGANISME INTERMEDIARE

II.4. CORELATIA DINTRE FONDURILE SI DOMENIILE DE INTERVENTIE IN CADRUL OPERATIUNILOR DE ACCESARE A FONDURILOR EUROPENE

Dupa cum se poate constata, fondurile europene concepute in programe structurale operationale au destinatii exprese, cu extensii pe domenii de activitate, pentru fiecare stabilindu-se valorile care pot fi solicitate, precum si documentatia specifica care trebuie intocmita, prezentata sub forma unor ghiduri. Cererile odata intocmite se inainteaza autoritatii manageriale ale fondului respectiv, care organizeaza licitatii pentru atribuirea fondurilor, avand ca principale criterii corectitudinea intocmirii documentatiei precum si dovezile de sustenabilitate si a efectelor multiplicatoare ale proiectului.

In cazul pe care il prezint la punctul 4 al prezentei lucrari, Departamentul de Marketing a intocmit sub o forma schematica corelatia dintre fondurile europene, programele structurale, axele prioritare si domeniile de interventie in cadrul operatiunilor de accesare a fondurilor europene care reprezinta si un ghid al pasilor care trebuiesc urmati in intocmirea documentatiei pentru accesarea fondului corespunzator.

Acest tablou schematic este prezentat in continuare:

FONDURI: FONDURI STRUCTURALE: FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA (FEDR) FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) FONDUL EUROPEAN PENTRU ORIENTARE SI GARANTARE IN AGRICULTURA INSTRUMENTUL FINANCIAR PENTRU ORIENTARE PISCICOLA (IFOP) FONDUL DE COEZIUNE

Din acest tablou schematic rezulta ca activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare societatea analizata, respectiv formare profesionala si perfectionarea specializarii intr-un anumit domeniu se inscrie in Fondul Social European, Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa Proritara nr.2, Domeniul de interventie Dezvoltarea Capitalului Uman.

Fac precizarea ca intregul demers pentru identificarea fondurilor necesare finant

tarii unor activitati specifice trebuie sa se desfasoare dupa toate regulile si procedurile unui marketing modern, in urma caruia se face dovada capacitatii institutiei de a absorbi fondurile respective si de a le folosi strict pentru infiintarea sau dupa caz dezvoltarea afacerii preconizate.

II.5 CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA

Consider necesar ca in cadrul lucrarii se fac unele referiri succinte si la Cadrul Strategic National de Referinta, document pe baza caruia Uniunea Europeana autorizeaza derularea programelor structurale.

CSNR isi are originea in Planul National de Dezvoltare (PND) si a fost elaborat pentru a servi drept instrument fundamental in stabilirea modului in care vor fi utilizate fondurile nationale, europene si de alta natura, de care Romania va dispune in perioada 2007 - 2013.

Scopul principal al Cadrului Strategic National de Referinta este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de crearea a noi locuri de munca.

CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare, care a fost conceput ca un instrument de directionare a surselor de finantare nationale, comunitare si de alt tip de care va dispune Romania in perioada 2007-2013.
Acesta justifica si creaza prioritati privind investitiile publice vizate de politica economica si de coeziune sociala de la nivel european si defineste cadrul planificarii strategice si programarii financiare multi-anuale a Romaniei.

OBIECTIVELE CSNR

Obiectivele stabilie prin CSNR sunt urmatoarele:

De a indica directia de dezvoltare a strategiei Romaniei pentru implementarea operatiunilor ce vor fi finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune, in conformitate cu obiectivele CE si avand in vedere tendintele economiei europene si cele ale economiei mondiale;

De a ilustra felul in care Romania intentioneaza sa orienteze Instrumentele Structurale spre realizarea prioritatilor majore nationale si de coeziune europeana;

De a aborda problemele majore cu care se confruntaa tara si de a reflecta potentialul de dezvoltare al regiunilor si oraselor;

De a demonstra modul in care pozitia geostrategica, cresterea calitatii serviciilor, protectia mediului, inovatiile, spiritul antreprenorial si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere vor duce la dezvoltare si la crearea de noi si mai bune locuri de munca;

De a demonstra legaturile si concordanta cu prioritatile din Orientarile Strategice de Coeziune, Agenda Lisabona si Programele Operationale elaborate de Romania in cadrul Obiectivelor 'Convergenta' si 'Cooperare teritoriala europeana'.