Pakistanul a redeschis frontiera afgana pentru convoaiele NATO

Pakistanul a redeschis frontiera afgana pentru convoaiele NATO

Duminica, 10 octombrie, Pakistanul a permis primului convoi cu materiale al NATO sa treaca granita cu Afganistanul, dupa mai bine de zece zile de la blocarea trecerii acestora. Interdictia de trecere a convoaielor a fost instaurata in urma incursiunii pe teritoriul Pakistanului a unor elicoptere NATO, incursiune in urma careia au fost omorati doi soldati pakistanezi ce pazeau frontiera.

Cu toate ca oficiali din cadrul armatei au afirmat ca intreruperea aprovizionarii nu afecteaza desfasurarea operatiunilor deoarece exista provizii si rute alternative, guvernul SUA s-a grabit sa organizeze o ancheta comuna alaturi de Islamabad si sa isi ceara scuze dupa publicarea rezultatelor acesteia.

Conform rezultatelor anchetei, elicopterele au deschis focul asupra soldatilor dupa ce acestia au fost confundati cu insurgenti. Motivul pentru care au fost catalogati ca insurgenti este ca acestia au tras in aer, echipajul elicopterelor considerandu-se atacat. Ancheta a stabilit totusi ca, cel mai probabil, soldatii nu au tras catre elicoptere, iar motivul pentru care au tras in aer era pentru a avertiza elicopterele NATO ca au trecut granita cu Pakistanul (cu alte cuvinte, focuri de avertisment).

Imediat dupa publicarea rezultatelor anchetei, SUA a emis o declaratie oficiala prin care isi cere scuze pentru incident, eveniment nu chiar comun in politica externa a SUA. Ancheta si declaratiile oficiale au avut rezultatul scontat, oficialii pakistanezi anuntand inca de sambata ca granita urmeaza sa fie deschisa.

Cum era de asteptat, pe timpul celor zece zile in care convoaiele au fost blocate, ca urmare a faptului ca erau tinte facile, numarul atacurilor asupra acestora a crescut simtitor. Evident, acest trend ar trebui sa ia sfarsit odata cu redeschiderea rutelor de aprovizionare.

In ciuda declaratiilor oficiale ce minimalizau efectele inchiderii rutelor de aprovizionare, reactiile arata exact contrariul si, cel mai probabil, astfel de intreruperi au efecte importante, mai ales daca se intind pe perioade mai indelungate de timp sau se repeta destul de des. Evitarea pe viitor a unor astfel de incidente necesita o abordare axata pe doua dimensiuni.

Pe de o parte, dupa cum au evidentiat si rezultatele anchetei, este necesara o mai buna cooperare intre NATO si armata pakistaneza. Totusi acest deziderat ar putea fi destul de dificil de pus in practica avand in vedere viziunile diferite. Armata pakistaneza se opune ideii de operatiuni comune si, in acelasi timp - cel putin la nivel oficial - refuza sa lanseze o campanie militara majora impotriva insurgentilor din zonele administrate federal, adoptand o pozitie defensiva.

Ce-i drept, nici NATO si coalitia asociata nu au lansat inca ofensiva majora promisa in Kandahar si sunt sanse mari ca aceasta sa nu mai aiba loc. In acelasi timp, NATO se concentreaza pe punerea de presiune asupra insurgentilor si recuperarea terenului pierdut. Cele doua strategii vor fi, evident, dificil de conciliat.

De cealalta parte se pune problema cooperarii la nivel politic. In ciuda solutionarii destul de rapide a conflictului, relatia ramane una tensionata si exista riscul ca si alte evenimente care ar putea sa nici nu fie legate de Afganistan, sa afecteze opinia publica pakistaneza, ducand la adoptarea de masuri de retorsiune din partea guvernului din Islamabad.

Atacurile aeriene executate cu drone, desi evident aprobate de Pakistan, pot servi oricand ca pretext pentru actiuni de retorsiune, iar luna septembrie a marcat o crestere a numarului acestora. O limitare a numarului de atacuri si gasirea alternativelor ar fi necesara pentru evitarea incidentelor diplomatice pe viitor.