Politica bugetara a U.E

Politica bugetara a U.E

Evolutii specifice

. Controversele pe probleme bugetareau reprezentat o constanta, chiar daca natura lor a fost diferita;

. Problemele specifice primilor 20 de ani au fost:

Unificarea instrumentelor bugetare

Cresterea autonomiei financiare

Realizarea unui echilibru institutional

Pachetul Delors a adus urmatoarele modificari

. Plafonul total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, este fixat ca procent din PNB-ul CEE si nu din TVA;

. Introducerea unei planificari financiare, centrata pe dimensiunea plurianuala;

. Prelevarea TVA a fost corectata pentru a tine cont de diferentele intre structurile economice nationale(ponderea consumului in PNB -ul statelor membre)

. O solutie pentru "problema britanica"

. O linie directoare pentru problema agricola;

. Introducerea unei rate maxime de crestere a cheltuielilor neobligatorii.

Principiile politicii bugetare

. Principiul unitatii

. Principiul universalitatii

Regula non-afectarii

Regula non-contractiei

. Principiul anualitatii

Creditele de angajament

Creditele de plati

. Principiul echilibrului

. Principiul specializarii

Sistemul resurselor proprii

. Sistemul actual

Taxele vamale

Prelevarile variabile (20-30 % din total)

Resursa TVA

A patra resursa un procent din suma PNB-ului statelor membre - ulterior transformat in Venit National Brut (GNI) - calculat la pretul pietei.

. Caracteristici

Netransparent

Complicat

Limiteaza autonomia financiara

Costuri de administrare mai reduse

Asigura o finantare relativ suficienta

Cheltuielile incluse in bugetul comunitar

. Parlamentul

. Consiliul

. Comisia

. Curtea de Justitie

. Curtea de Conturi

. ECOSOC

. Comitetul Regiunilor.

Obs. Cu exceptia cheltuieilor alocate Comisiei celalte sunt doar cheltuieli de functionare.

In cazul Comisiei sunt prevazute si cheltuieli operationale

. Destinate finantarii agriculturii

. Destinate actiunilor structurale

. Destinate educatiei, formarii, culturii, audiovizualului, actiunilor sociale si tineretului

. Destinate sectorului energetic, securitatii nucleare si mediului

. Destinate ameliorarii functionarii PUI

. Destinate cercetarii-dezvoltarii

. Destinate diverselor actiuni de cooperare economica si financiara cu tari terte

. Destinate PESC

Cheltuieli bugetare in 2004

CAP - 43 %

Politici externe - 4 %

Cercetare-dezvoltare - 4 %

Fonduri structurale - 36 %

Administratie - 5 %

Altele - 8 %

Repartitia cheltuielilor in perioada 2007 - 2013

Crestere durabila si crearea de locuri de munca - 44 %

Conservarea si managementul resurselor naturale 43 %

Rolul UE ca actor global - 6 %

Alte cheltuieli, inclusive cheltuieli administrative - 6 %

Cetatenie, libertate, securitate si justitie - 1 %

Procedura bugetara

. Comisia pregateste o schita bugetara preliminara

. Aceasta schita este prezentata Consiliului care decide cu majoritate calificata forma in care aceasta va fi inaintata Parlamentului;

. Din 1975, parlamentul poate propune amendamente la aceasta schita, si varianta modificata dupa prima lectura este returnata Consiliului;

. La a doua lectura, Consiliul decide cu majoritate calificata atat pentru acceptarea cat si pentru respingerea amendamentelor P;

. A doua lectura a bugetului este concentrata, la P, pe cheltuielile neobligatorii,

. In cazul in care P nu respinge intregul buget, acesta se declara adoptat;

Criza financiara-cauze:

. Au crescut constant cheltuielile comunitare;

. Incasarile din taxe vamale au inregistrat o tendinta de reducare ca urmare a:

Reducerii nivelului taxelor vamale

PAC a generat excedente agricole

. Incasarile din TVA au crescut mai lent decat dinamica activitatii economice de ansamblu.

Perspectiva financiara 2000-2006-a vizat:

. Reforma PAC

. Cresterea cheltuielilor pentru actiuni structurale

. Cresterea fondurilor alocate politicilor interne

. O usoara crestere la nivelul actiunilor externe

. Crestere discreta a cheltuielilor administrative

. Rezerva monetara a fost suspendata din 2003

. Ajutorul pentru preaderare a fost sporit si concretizat in: PHARE, ISPA si SAPARD.

. Convenirea unui cadru financiar indicativ.

Propuneri pentru perspectivele financiare 2007-2013

Corectii

. In urma acordului de la Fontainebleau din 1984 conform caruia "orice stat membru a carui contributie bugetara este excesiva in raport cu prosperitatea sa relativa poate beneficia de un mecanism de corectie la momentul potrivit", au fost introduse mai multe corectii permanente sau temporare la nivelul veniturilor. Aceste corectii include corectia in favoarea UK - care consta, in special, in rambursarea unui procent de 66% din diferenta dintre contributiile pe baza VNB si TVA platite de Regatul Unit la buget si veniturile acestui stat - sumele forfetare platite Tarilor de Jos si Suediei, cote TVA reduse pentru Tarile de Jos, Suedia, Germania si Austria, precum si o taxa forfetara de retinere a 25% din resursele proprii traditionale pentru statul membru care le colecteaza.

Perspectiva financiara 2007- 2013 vizeaza

. Sporirea competitivitatii UE prin cresterea cheltuielilor alocate cercetarii si transporturilor;

. Pentru programele de ajutor regional, in 2013 se vor cheltui 51 mld. Euro, depasind sumele alocate agriculturii;

. Cresc cheltuielile alocate PESC, pt combaterea imigratiei ilegale si a crimei organizate.

Mijloace bugetare pentru Europa 27

. Prioritati

Europa trebuie sa actioneze concertat pentru mai pronuntata crestere economica si creare de locuri de munca

Europa trebuie sa devina un si mai puternic competitor global

Cetatenia europeana trebuie sa serveasca la garantarea adecvata a drepturilor si obligatiilor si indeosebi a libertatii, justittiei si securitatii.

Dezvoltarea durabila inseamna:

. Promovarea competitivitatii companiilor intr-o PUI deplin integrata;

. Intarirea efortului autentic european de CD

. Imbunatatirea calitatii educatieisi formarii profesionale;

. O agenda de politica sociala;

. Conectarea intregii Europe la retelele UE;

Cadrul financiar propus-dimensiuni cantitative

. 6 state membre au declarat public ca sustin alocarea a doar 1 % din PNB dar aceasta avea ca efecte:

Nu se puteau onora prevederile Acordului de la Bruxelles privind agricultura;

Nu erau suficiente fonduri pentru politica de coeziune mai ales in cazul noilor SM;

Nu se lua in considerare impactul aderarii R si B;

Nu puteau fi onorate obiectivele altor politici sectoriale conform Tratatelor;

O perspectiva mai optimista - 1,24

. Aceasta permitea:

Punerea in aplicare completa a programelor privind agricultura, pescuitul, managementul resurselor ambientale in noile SM si a PAC si a PCP;

O evolutie adecvata in directia competitivitatii,

Alocarea resurselor cerute de angajamentele de solidaritate si focalizarea spre cresterea economica si angajare post-extindere;

Actiuni adecvate in directia cetateniei europene UE poate deveni un vecin efectiv si un partener global in sprijinul agendei de dezvoltare a Mileniului .

O perspectiva mai optimista - 1,24

. Nu va permite

O deplina acoperire a efortului de atenuare a decalajului fata de SUA si Japonia in ce priveste cota din PNB pentru CD;

Finantarea suplimentara a Retelei Trans Europene in valoare de 600 miliarde euro

Extinderea mobilitatii in domeniul educatiei la 10%

Sa se realizeze angajamentul de la Monterey (0,39%) pana in 2011

Cercetarea in domeniul securitatii

Instrumente si axe ale noii guvernari

. Concentrarea resurselor comunitare

. Consistenta intre diferite obiective strategice, tactici si instrumente;

. Parteneriat functional;

. Adoptarea unui calendar punctual al dezideratelor,

. Simplificarea instrumentelor managementului cheltuielilor;

Ordinea de importanta a cheltuielilor

. Dezvoltarea sustenabila

Competitivitatea pentru crestere economica si creare de locuri de munca;

Coeziunea pentru C si CLM

. Management al dezvoltarii durabile si al protectiei resurselor naturale;

. Cetatenie, libertate, securitate si justitie

. UE ca partener global

. Administratie