Politici sectoriale - Politica sociala a Uniunii Europene

Politici sectoriale - Politica sociala a Uniunii Europene

Prima etapa 1957-1971

. Primele elemente ale unei PS se gasesc in Tratatul CECO vizandu-se:

Evitarea distorsiunilor generate de concurenta ca rezultat al tendintei de practicare a unor preturi scazute care, in absenta unor masuri de PS, ar fi determinat costuri sociale mari;

Asistenta celor care urmau sa-si piarda locurile de munca.

. Primele linii directoare ale unei PS uniforme au fost cuprinse in Tratatul de la Roma si vizau:

Libera circulatie a fortei de munca

Imbunatatirea conditiilor de munca si de viata

Armonizarea sistemului de educatie si formare.

. Art.3 din Tratat stipuleaza-"statele membre sunt de acord cu necesitatea incurajarii ameliorarii conditiilor de viata si de munca ale salariatilor, permitand egalizarea lor in ceea ce priveste posibilitatile de progres. SM apreciaza ca o astfel de evolutie va rezulta atat din functionarea pietei comune care va favoriza armonizarea masurilor sociale, cat si din masurile prevazute prin prezentul tratat si din apropierea-armonizarea dispozitiilor legale si administrative"

. Nu s-a alocat un capitol din Tratat acestor probleme, ci doar referiri tangentiale la acestea in mai multe capitole.

. Coeziunea sociala a fostconceputa in subsidiar cu cea economica, fara a se clarifica modul in care se va realiza concret.

. Libera circulatie a fortei de munca avea ratiuni pur economice.

. Organele comunitare de decizie s-au implicat in culegerea si difuzarea informatiilor privitoare la piata muncii, elaborarea bazelor pentru recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale si in asigurarea interoperabilitatii intre sistemele nationale de asigurari sociale.

. Asigurarea nivelului similar de salarizare avea ca scop evitarea crearii de avantaje competitive la nivel comunitar.

. Politica sociala in aceasta etapa s-a concentrate pe urmatoarele doua axe:

Prevederi referitoare la probleme tehnice, cum ar fi masurile de stimulare a liberei circulatii a fortei de munca, relatiile inter-industriale si aspectele tehnice ale securitatii sociale;

Viziunea liberala conform careia perfectionarile in domeniul social vor rezulta automat din raspunsul pozitiv al mecanismelor pietei la demersul integrativ.

. Rolul principal in realizarea acestor obiective a revenit FSE.

Etapa a doua 1972-1985

. Reuniunea de la Paris din 1972 a declansat o perioada de consens activ intracomunitar;

. In 1974 a fost adoptat Primul Program de Actiune Sociala care trasa urmatoarele obiective:

Protectia drepturilor lucratorilor intr-o Europa marcata de recesiune;

Un tratament realmente egal intre sexe;

Intarirea si imbunatatirea dialogului social intre lucratori si patronat;

Protejarea sanatatii si securitatii lucratorilor,

Etapa a treia -de la PUI la Carta sociala

. A marcat deplasarea dinspre teoria economica pura a echilibrului asigurat de piata spre luarea in considerare a dimensiunii sociale a procesului de integrare;

. Procesul de creare a PUI afecta unele categorii sociale vulnerabile la accentuarea concurentei;

. Au fost necesare masuri de contracarare a dumpingului social;

. Se produce un proces de relocalizare a capacitatilor de productie si de reorientare spre sectoarele noii economii;

. Aderarea Spaniei si Porugaliei a urgentat nevoia unui raspuns comunitar la problematica sociala.

. Obiectivul principal a ramas libera circulatie a persoanelor.

Carta sociala 1989

. Obiective

Imbunatatirea conditiilor de munca si de viata;

Dreptul lucratorilor de a se stabili liber in orice tara membra a UE;

Dreptul la remunerare corecta si echitabila;

Dreptul la protectie sociala;

Dreptul la pregatire si formare profesionala;

Egalitate de tratament intre barbati si femei;

Protectia copiilor si adolescentilor

. Se apreciaza ca Carta nu are un statut legal fiind "o declaratie vocationala de intentii politice"

Carta sociala 1989-domenii

. Protectia lucratorilor care se deplaseaza in interiorul CEE;

. Remunerarea echitabila a lucratorilor;

. Armonizarea conditiilor de munca;

. Securitatea sociala;

. Libertatea de asociere si de participare la negocierile colective;

. Calificarea alternativa;

. Tratament egal intre sexe;

. Aranjamente de informare, consultare si participare;

. Sanatate si siguranta la locul de munca;

. Angajarea persoanelor tinere;

. Pensionarii;

. Persoanele cu handicap.

Al doilea Program de Actiune Sociala

. Principii

Subsidiaritatea

Principiul respectarii diversitatii in sistemele, culturile si practicile nationale;

Mentinerea competitivitatii fara ca esenta actiunilor sa ameninte dimensiunile economice si sociale;

. S-au redimensionat fondurile alocate PS

. La Maastricht s-a negociat Protocolul Social;dezideratul-asigurarea unui inalt nivel de ocupare a fortei de munca in UE.

Protocolul social cuprinde:

. Activitati menite sa imbunatateasca climatul de munca, sanatatea si securitatea la locul de munca;

. Activitati ce tin de conditiile de munca inclusiv timpul de lucru si concediile;

. Informarea si consultarea lucratorilor;

. Promovarea oportunitatilor egale si integrarea persoanelor excluse de pe piata muncii; Noua PS europeana; Nisa 2000

. Consiliul European de la Lisabona fixa ca obiectiv-"cresterea competitivitatii economiei europene si a capacitatii acesteia de a sustine cresterea economica, cresterea ocuparii si o mai mare coeziune sociala"; obiectivul socialcresterea ocuparii la 70% pana in 2010;

. Consiliul de la Nisa a demarat dezbaterea Agendei Sociale Europene;

. Tratatul de la Nisa viza"modernizarea si imbunatatireamodelului social european"

. Oamenii constituie activul cel mai valoros al UE, investitiile in oameni vor fi de maxima importanta pentru bunastarea si locul pe care UE il va ocupa in economia viitorului;

Agenda Sociala- provocari

. Cresterea ocuparii;

. Valorificareaeficienta a progresului tehnologic;

. Cresterea mobilitatii intracomunitare;

. Valorificarea avantajelor induse de functionarea UEM si a PUI pentru a se induce o mai mare predictibilitate si transparenta a preturilor, cresterea competitivitatii, accelerarea reformelor

structurale;

. Gestiunea eficienta a efectelor sociale generate de largirea UE

Politica sociala- noi obiective

. Cresterea numarului de locuri de munca prin accentuarea masurilor active de combatere a somajului, imbunatatirea accesului la sistemele de educatie si formare, cresterea mobilitatii fortei de munca, recunoasterea reciproca a calificarilor;

. Combaterea oricarei forme de saracie, promovarea egalitatii si integrarii sociale;

. Modernizarea sistemului european de protectie sociala prin-intarirea cooperarii intre tarile membre,

armonizarea sistemelor de pensii si a celor salariale;

. Consolidarea PS in contextul extinderii prin - sprijinirea tarilor candidate sa adopte Acq comunitar.

Particularitatile somajului european

. In perioada 1976-1996 s-a creat un numar mic de locuri de munca(doar 4,9 milioane);

. A scazut constant rata de ocupare de la 65% la 60% ;

. Cresterea somajului pe termen lung este ciclica si corespunde diferitelor perioade de variatie a activitatii economice;

. Rigiditate si disparitati intre diferitele piete nationale ale muncii;

. Disparitati regionale ale somajului la nivel european;

. Somajul afecteaza inegal diferitele categorii ale populatiei;

. Somajul european este un somaj structural ;

Explicatii ale somajului european

. Incompatibilitatea dintre calificarile disponibile si cele cerute de noua economie;

. Costul ridicat al fortei de munca necalificate in raport cu cea calificata;

. Legislatiile nationale deosebit de rigide;

. Gradul diferit de impozitare si diferentele intre costul social si cel privat al fortei de munca;

. Imobilitatea fortei de munca in plan european;

. Politicile economice relativ restrictive(restrictii bugetare, rate ale dobanzilor inelastice, politici specifice de curs de schimb.

Politici de reducere a somajului

. In decembrie 1993 a fost adoptata Carta Alba, cuprinzand strategia pe termen mediu vizand cresterea economica, competitivitatea si ocuparea fortei de munca;

. Principala preocupare este crearea premiselor pentru ca piata muncii sa se poata adapta la rapidele mutatii in sistemele productive, in managementul organizational si in obiceiurile de consum;

Programul de actiune se baza pe urmatoarele conditii esentiale:

. Economie integrata sanatoasa;

. Economie deschisa;

. Coeziune sociala;

. Economii mult mai descentralizate;

. Majoritatea masurilor au fost lasate la latitudinea autoritatilor nationale;

Masurile menite sa stimuleze ocuparea fortei de munca vizau:

. Imbunatatirea programelor educationale si de formare;

. Dereglementarea pietei fortei de munca;

. Mai buna utilizare a fondurilor publice prin politici active de informare cu privire la oportunitatile de angajare;

. Masuri speciale pentru incurajarea tinerilor sa urmeze cursuri de formare;

. Reducerea costurilor indirecte cu forta de munca;

. Masuri fiscale referitoare la mediu;

. Dezvoltarea sustenabila;

Masuri spefice pentru organismele comunitare

. Incorporarea reglementarilor comunitare in legislatia nationala;

. Aplicarea mai riguroasa a reglementarilor privind concurenta si ajutorul de stat;

. Perfectionarea si completarea retelelor infrastructurale trans-europene;

. Sprijin logistic si financiar comunitar in domeniul IT;

. Finantarea retelelor de energie si transport si a infrastructurii informationale atragandu-se adecvat participarea mediului privat de afaceri;

. Modernizarea si flexibilizarea dialogului social pan-european.

Ratiuni ale intensificarii dialogului social la nivelul fiecarei companii

. Se inregistreaza o tendinta de retragere a guvernelor din negocierile intre partenerii sociali;

. Fiecare sector este supus unor procese dinamice de restructurare, intensivizare tehnologica si deplasare a fortei de munca spre sectorul tertiar;

. Rolul in crestere al CTN care facca industriile sa opereze in context global;

. Schimbarea frecventa a locurilor de munca;

. Cresterea puternica a numarului intreprinzatorilor individuali si a IMM-urilor.

Modalitati de reducere a somajului structural

. Accentuarea caracterului concurential al pietei bunurilor si serviciilor;

. Ameliorarea semnificativa a sistemelor educationale si de formare;

. Revizuirea procedurilor de negociere colectiva a contractelor de munca;

. Sustinerea mobilitatii geografice;

. Imbunatatirea activitatii institutiilor insarcinate cu plasarea fortei de munca;

. Corelarea cresterii salariale cu necesitatea mentinerii stabilitatii preturilor;

. Salariile tebuie sa tina seama de cresterea W;

. Reducerea nivelului fiscalitatii sociale suportate de salariati;

. Reforma sistemelor de asigurari sociale.

Era necesara o PS europeana ?

. Coeziunea economica nu poate fi conceputa fara cea sociala;

. Prin liberalizarea circulatiei FM apar si distorsiuniale echilibrelor sociale pe care CEE trebuia sa le gestioneze;

. Integrarea pietelor are o puternica componenta sociala;

. Accentuarea concurentei genera pierderi de locuri de munca;

. Ratele de ocupare erau foarte diferite de la o tara la alta;

Argumente impotriva unei PS comune

. Armonizarea PS si coeziunea sociala vor fi obtinute automat ca efect al adancii integrarii;

. Respectarea principiului subsidiaritatii si in ce priveste piata muncii;

. Adoptarea unor masuri la nivel comunitar are efecte diferite asupra tarilor membre;

. Incurajarea concurentei institutionale;

Argumente in favoarea unei PS comune

. Combaterea dumping-ului social;

. Combaterea efectelor negative generate de asimetria informationala;

. Adoptarea unor reglementari unice va conduce la o crestere a mobilitatii fortei de munca in interiorul UE;

. O PS comuna va permite punerea in practica a mecanismelor automate de ajustare economica, atenuarea socurilor asimetrice si realizarea convergentei macroeconomice;