Pozitia Romaniei in cadrul Summit-ului NATO de la Bucuresti

Pozitia Romaniei in cadrul Summit-ului NATO de la Bucuresti

Vreme indelungata, autoritatile de la Bucuresti au comunicat cu cetatenii romani doar in privinta masurilor organizatorice vizand Summit-ul NATO. In 31 martie a.c. presedintele Traian Basescu a facut publice obiectivele Romaniei in cadrul Summit-ului, intr-o emisiune la TVR 1. Prezentarea obiectivelor Romaniei a fost asociata, in stilul deja inconfundabil al retoricii lui Traian Basescu, cu atacuri la adresa unor adversari politici nationali, Summit-ul constituindu-se in acest fel intr-un prilej pentru promovarea propriei persoane, in vederea obtinerii unor castiguri de natura electorala.

Din comparatia obiectelor anuntate public de Traian Basescu cu rezultatele Summit-ului NATO, putem desprinde urmatoarele concluzii:

• Romania (Traian Basescu) a sustinut, alaturi de Statele Unite, dar si de alte state din regiune, acordarea MAP pentru Ucraina si Georgia. Acest lucru, dupa cum am aratat deja nu s-a intamplat. O analiza aparte trebuie realizata asupra motivatiilor sustinerii punctului de vedere american. Din analiza noastra, tinand cont de comportamentul de pana acum al lui Traian Basescu, sustinerea acordarii MAP pentru Ucraina si Georgia a fost motivata de credinta ca Statele Unite o sa infranga opozitia Frantei si Germaniei, situandu-se astfel de partea invingatorilor.Sustinerea forte vocalica de catre Traian Basescu a cauzei Ucrainei in NATO intra in disonanta cu mesajele publice (31 martie, TVR 1), prin care a relevat existenta unor probleme nerezolvate pe agenda bilaterala (in primul rand, chestiunea Insulei Serpilor si a delimitarii spatiilor maritime in Marea Neagra), atacand baza juridica a relatiilor romano-ucrainene, Tratatul de cooperare si buna-vecinatate din 1977, prelungit in 2007. Respectivul episod evidentiaza faptul ca, pentru Traian Basescu, politica internationala este doar un instrument pentru cresterea propriei popularitati;
• Romania a sustinut crearea unui scut anti-racheta complementar celui care va fi realizat de Statele Unite in Cehia si Polonia, insa perspectivele realizarii proiectului european sunt indepartate. Insistenta cu care Traian Basescu afirma ca Romania va beneficia de protectia scutului anti-racheta complementar nu este acoperita nici de decizii ale NATO, nici de angajamente bilaterale ale Statelor Unite, retorica prezidentiala fiind doar una pentru consum electoral. Romania trebuia sa pregateasca prin actiuni diplomatice discutarea atat in cadrul Summit-ulu, cat si in prealabil cu partenerii europeni, proiectul unui scut complementar. Fie acest lucru nu s-a intamplat, fie daca s-a intamplat, negocierile (secrete) au fost infructuoase;
• In cadrul emisiunii de la TVR 1 din 31 martie 2008 dl. Basescu a afirmat ca Romania va sustine includerea Serbiei, alaturi de Bosnia-Hertegovina si Muntenegru, in structura Dialogului Intensificat cu NATO. Declaratia lui Traian Basescu are evidente conotatii electorale, deoarece pentru a-i fi acordat un astfel de statut, Serbia ar trebui sa-l ceara, lucru care nu s-a intamplat. De altfel, Comunicatul Summit-ului clarifica acest lucru, analiza includerii Serbiei in Dialogul Intensificat urmand a se face doar dupa ce aceasta va cere un astfel de acord;
• Recunoasterea preocuparii NATO fata de chestiunea conflictelor inghetate s-a realizat inca de la Summit-ul de la Riga, la Bucuresti fiind doar reiterata declaratia anterioara;
• In Declaratia Summit-ului se face referire si la regiunea Marii Negre (art.36), dar termenii sunt generali, fara angajamente concrete.

Unul din beneficiile traditionale ale statelor gazda pentru intalnirile sefilor de stat sau guvern ai tarilor NATO este acela al intrevederilor bilaterale. Profitand de prezenta presedintelui G.W.Bush la Bucuresti, autoritatile romane (Presedintele si Primul Ministru) au organizat intalniri bilaterale. Cea mai importanta chestiune de pe agenda romano-americana a fost si ramane cea a vizelor de intrare in SUA pentru cetatenii romani.Raspunsul american a fost politicos dar evaziv, in pofida faptului ca Romania este un ,,partener strategic" al Statelor Unite. Autoritatile romane nu au reusit sa ajunga cu Statele Unite la o intelegere privind calendarul reglementarii situatiei vizelor pentru cetatenii romani.

Un alt eveniment conex Summit-ului de la Bucuresti a fost intalnirea dintre presedintii Vladimir Putin si Traian Basescu[1]. In legatura cu aceasta trebuie mentionate urmatoarele:

- a fost convenita in ultimul moment, avand un caracter formal de minima politete fata de tara gazda din partea lui Vladimir Putin. De altfel, intalnirea a durat doar 20 de minute;

- in mesajul sau, Traian Basescu si-a asumat relatiile ,,excelente" romano-ruse, desi anterior summit-ului Presedintele Romaniei transmisese mesaje foarte critice la adresa Rusiei;

- Vladimir Putin a declarat ca ,,dupa vizita dvs. la Moscova din 2005, relatiile s-au dezvoltat mult, in mod deosebit in sfera economica, iar schimburile economice au ajuns la aproape cinci miliarde de dolari". Mesajul lui Vladimir Putin indica o realitate: cresterea dependentei energetice a Romaniei fata de Rusia, precum si adancirea deficitului comercial al statului roman. In atari conditii, retorica belicoasa a lui Traian Basescu la adresa Rusiei, simultan cu protejarea investitiilor ruse din Romania, nu poate fi explicata decat ca un exercitiu populist, menit a manipula sentimentele anti-rusesti ale unei parti a electorilor romani;

- invitarea presedintelui Traian Basescu pentru a realiza o noua vizita in Rusia ar trebui inteleasa ca o parte a strategiei lui Vladimir Putin de a-i lasa succesorului sau cat mai multe dosare cu o perspectiva pozitiva, nu atat o dovada a unor relatii bilaterale ,,excelente". Nivelul real al temperaturii relatiei romano-ruse este dat de pretul platit de consumatorul roman pentru gazele importate (cel mai mare din Europa) precum si de ocolirea Romaniei de catre toate traseele energetice.