Reglementari internationale privind combaterea terorismului

REGLEMENTARI INTERNATIONALE PRIVIND COMBATEREA TERORISMULUI

PROBLEME :

1.Introducere

2.Documente adoptate de Organizatia Natiunilor Unite

3.Documente adoptate de Cosiliul Europei

4. Documente adoptate de NATO, alte organizatii sau sub egida uno reuniuni internationale.

OBIECTIVE OPERATIONALE

Dupa parcurgerea acestei teme, cursantul va fi in masura sa :

defineasca conceptul de terorism;

precizeze principalele acte normative internationale care combat terorismul;

stabileasca corelatii intre diferite normative.

1. INTRODUCERE

Pericolul reprezentat de terorismul international pentru relatiile de pace si

cooperare dintre state face ca aceasta problema sa preocupe in mod deosebit comunitatea mondiala si implicit , dreptul international.

Actele de terorism de stat , prin implicatiile si consecintele lor, constituie o violare a principiilor fundamentale ale dreptului international ." Terorismul de stat , declara in 1972 presedintele Comisiei celei de-a VI-a Adunari Generale a ONU , este o forma a terorismului international ."

Tinand seama de amenintarea grava exercitata de terorism asupra ordinii publice si constitutionale este preferabila prevenirea terorismului si nu combaterea acestuia. Trebuie evitate masurile repressive cu grave consecinte penale asupra populatiei pentru a nu fi incalcate libertatile traditionale .Legile impotriva terorismului trebuie sa evite devierea de la starea de normalitate . Numai daca terorismul nu poate fi contracarat in limitele impuse de drepturile omului se va aplica rerimarea prin intermediul legii , insa in limitele democratiei constitutionale.

Din pacate , se poate afirma ca pana in prezent nu s-au inregistrat rezultate notabile in domeniul combaterii terorismului international .

Primul stat care a introdus masuri de combatere a terorismului a fost Belgia.In anul Belgia a prevazut in Codul penal " clauza atentatului" , prin care autorii asasinatelor politice au putut fi extradate.

Datorita intensificarii , dupa primul razboi mondial, a activitatii teroriste pe plan international in doctrina dreptului penal s-a manifestat un current de condamnare a acestuia , care a facut obiectul conferintelor international pentru unificarea dreptului penal.

In 1927 , la Varsovia, a avut loc prima conferinta internationala de unificare a dreptului penal , in cadrul careia , fara a fi fost utilizat termenul de "terorism" , s-a incercat o definire a fenomenului. Rezolutia conferintei a propus sanctionarea unitara a unor infractiuni ca: pirateria , falsificarea de moneda , comertul cu sclavi si utilizarea internationala a unor mijloace capabile sa creeze un pericol comun.

Notiunea de "terorism " a fost definite pentru prima data la cea de-a doua conferinta de unificare a dreptului penal de la Bruxelles din 1930.

Folosirea deliberata a unor mijloace capabile sa produca un pericol comun , reprezinta acte de terorism , ce constau in crime impotriva vietii, libertatii si integritatii fizice a unor persoane sau care sunt indreptate contra proprietatii private sau de stat in scopul realizarii unor probleme politice sau sociale . In aceasta definitie "motivul era retinut ca factor determinant pentru stabilirea naturii teroriste a actului.

La Conferinta de la Paris din a fost adaugat si scopul ca element al definitiei , mentionandu-se propagarea unor doctrine sociale si politice prin utilizarea violentei , conspiratiei sau activitatile subversive . In cadrul Conferintei de la Paris , infractiunea de terorism a fost definite astfel : " Oricine in scopul terorizarii populatiei foloseste impotriva populatiei bombe , mine , incendii sau mijloace explosive , arme de focuri sau alte mijloace , sau cine intrerupe sau incearca sa intrerupa un serviciu public sau de utilitate publica va fi pedepsit.

Conferinta de la Paris nu a retinut insa aceasta propunere , astfel ca problema definirii terorismului a fost transferata Conferintei de la Madrid din 1934 unde s-a propus includerea in notiunea de terorism si a altor acte ca: provocarea de catastrofe, distrugerea lucrarilor de arta , participarea la massacre si alte atrocitati collective comise impotriva unei populatii lipsite de aparare. Definitia finala adoptata de Conferinta accentua aspectele sociale ale terorismului.

In aprilie a avut loc ultima sedinta a Comitetului Societatii Natiunilor . Rezultatul lucrarilor a fost trimis tuturor guvernelor si supus aprobarii Conferintei interguvernamentale pentru prevenirea si reprimarea terorismului .La 16 noiembrie 1937, Conferinta a adoptat doua conventii : Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului si Conventia pentru crearea unei curti penale internationale .

2. DOCUMENTE ADOPTATE DE ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE.

Indiferent de criteriile care au stat la baza definirii actelor de terorism sub egida ONU au fost elaborate de la infiintarea organizarii si pana in present peste 1600de rezolutii , conventii si protocoale privind combaterea acestui flagel. Principalele documente adoptate in acest domeniu , unele dintre acestea limitandu-se doar la aspecte concrete ale fenomenului reprezentat de terorism sunt urmatoarele :

Conventia relativa la infractiuni si alte acte survenite la bordul aeronavelor (Tokyo,1963);

Conventia referitoare la reprimarea actelor de capturare ilicita a aeronavelor (Haga,1970);

Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii aviatiei civile (Montreal , 1971 );

Rezolutia 3034 - Masuri vizand prevenirea terorismului international pune in pericol ori distruge vieti omenesti inocente sau compromite libertati fundamentale si studierea cauzelor profunde ale formelor de terorism si actelor de violenta care isi au originea in mizerie , deceptii nemultumiri si disperare si care determina unele persoane sa sacrifice vieti umane , inclusive pe cele proprii , in incercarea de a obtine schimbari radicale (New York, 1972)

Conventia asupra prevenirii si reprimarii infractiunilor contra persoanelor care de bucura de o protectie internationala , inclusive agentii diplomatici (New York,1973);

Rezolutia 3103 privind legitimarea conflictelor armate conexe la lupta popoarelor contra colonialismului si rasismului ( New York , 1973 );

Rezolutia 31 / 102 privind cooperarea in vederea eliminarii terorismului international ( New York , 1976 ) ;

Conventia internationala imotriva luarii de ostatici ( New York , 1979 );

Rezolutiile 34 si 145 privind condamnarea actelor teroriste ( New York, 1979);

Conventia privind protectia persoanei impotriva materialelor nucleare radioactive ( Viena , 1980 );

Rezolutiile 36 si 109 privind condamnarea metodelor si practicilor teroriste ( New York, 1981);

Rezolutiile 38 si 130 privind condamnarea metodelor si practicilor teroriste in special acelea care pun in pericol relatiile prietenesti dintre state si securitatea acestora ( New York , 1983 );

Rezolutiile 40 si 61 privind condamnarea actelor teroriste de orice fel ( New York, 1985);

Protocolul pentru reprimarea actelor de violenta pe aeroporturi care deservesc aviatia civila internationala , care extinde si suplimenteaza Conventia semnata la Montreal in 1971 ( Montreal , 1988 );

Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva navigatiei maritime (Roma, 1988 );

Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei platformelor fixe de pe raza continentala ( Roma ,1988 );

Rezolutia 635 a Consiliului de securitate privind marcarea explozivelor plastice in scopul detectarii ( New York, 1989);

Conventia pentru marcarea explozivelor plastice in scopul detectarii( New York , 1991 );

Conventia intrnationala pentru reprimarea atentatelor teroriste cu bombe ( New York, 1997);

Conventia privind reprimarea finantarii terorismului ( New York, 1999)';

Rezolutia 1269 a Consiliului de Securitate privind cooperarea internationala in lupta impotriva terorismului ( New York, 1999)

DOCUMENTE ADOPTATE DE NATO, ALTE ORGANIZATII SAU SUB EGIDA UNOR REUNIUNI INTERNATIONALE

Declaratia privind terorismul , Adunarea Consiliului Nord- Atlantic ( 1981);

Rezolutia privind armele biologice , Adunarea Parlamentara a NATO(1999);

Declaratia adunarii Consiliului Nord- Atlantic ( 11 sept.2001 );

Declaratia Adunarii Cosiliului nord - Atlantic ( 12 sept. 2001 );

Declaratia privind lupta impotriva terorismului , Adunarea Parlamentara a NATO ( 23 oct. 2001 );

Conventia adoptata de Organizatia Statelor Americane asupra prevenirii si reprimarii actelor de terorism ( Washington , 1971 );

Rezolutia privind combaterea terorismului adoptata de Grupul G7 ( Tokyo, 1976);

Documentul final al conferintei asupra terorismului a grupului G7 (Paris, 1996);

Reuniunea consacrata luptei antiteroriste si reinstaurarii pacii in Orientul Mijlociu ( Sharm- El -Eseich ,1996);

Rezolutia Forumului Parlamentar Asia- Pacific , privind combaterea terorismului ( 1996 );

Conventia statelor arabe privind suprimarea terorismului ( Liga statelor arabe , 1998 );

Conventia Organizatiei de cooperare islamica (OCI ) privind combaterea terorismului international ( 59 / 26 - P, 1999 );

Rezolutia Forumului Parlamentar Asia-Pacific , privind combaterea terorismului ( oct.2001);

BIBLIOGRAFIE

Bodunescu I.- Terorism , fenomen global , Casa editoriala Odeon , Bucuresti , 1997;

Studiu documentar- Parlamentul Romaniei - Directia pentru informare parlamentara - noiembrie 2001;