ROMANIA IN NOUA DIMENSIUNE POLITICO- INSTITUTIONALA A SECURITATII EUROPENE

UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA" SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE, RELATII INTERNATIONALE SI STUDII DE SECURITATE

MASTER ANUL I - PROMOVAREA SECURITATII PRIN RELATII INTERNATIONALE

TEMA:

ROMANIA IN NOUA DIMENSIUNE POLITICO- INSTITUTIONALA A

SECURITATII EUROPENE

CUPRINS

TEMA

OBIECTIVELE CERCETARII

PREMISELE CERCETARII

PROBLEME ABORDATE

CONCLUZII

EVALUAREA

1.TEMA

"ROMANIA IN NOUA DIMENSIUNE POLITICO- INSTITUTIONALA A SECURITATII EUROPENE"

Studiul integral este prezentat la anexa nr.1

2.OBIECTIVELE CERCETARII

Am stabilit ca obiectiv fundamental de studiu modul cum Uniunea Europeana, in plina evolutie, se adapteaza si se transforma in functie de noul mediu de securitate.

Procesul de dezvoltare a unui nou profil strategic al UE, inclusiv in domeniul securitatii si apararii, a fost impulsionat de adoptarea Strategiei de Securitate a Uniunii si, ulterior, a Tratatului Constitutional.

Pentru a reliefa obiectivul fundamental studiul trateaza cu argumente urmatoarele obiective:

Cooperare militara - Sprijinul militar in cadrul PESA

Grupurile de lupta ( battle groups) - o solutie posibila in dinamizarea eforturilor pentru realizarea capacitatilor de raspuns rapid ale Uniunii Europene

Directiile de actiune ale Romaniei la politica de aparare a Uniunii Europene

3.PREMISELE CERCETARII

Studiul se fundamenteaza pe materializarea obiectivelor majore pe care Uniunea Europeana si le-a stabilit pentru inceputul de mileniu:

Extinderea zonei de securitate la periferia Europei;

Favorizarea aparitiei unei noi ordini mondiale mai stabile si mai echitabile;

Gasirea unor noi mijloace de contracarare a noilor amenintari.

Diversificarea si amplificarea amenintarilor si provocarilor la adresa securitatii evidentiaza faptul ca doar cooperarea dintre statele europene nu este suficienta. In aceste conditii, relatia transatlantica

s-a dovedit a fi de neinlocuit, in ciuda divergentelor dintre Europa si America, aparute pe timpul interventiei din Irak. Prin dialog si cooperare acestea au fost depasite, obtinandu-se progrese substantiale in ceea ce priveste implementarea politicii de securitate si aparare, atat la nivel regional, cat si la nivel global.

gen de abordare

Dupa parerea mea, studiul are o abordare interactionista deoarece obiectivele Uniunii

Europene privind securitatea incepe odata cu adoptarea unui Plan de Actiune pentru lupta impotriva terorismului si impotriva proliferarii armelor de distrugere in masa si a unui proiect de concept strategic unitar, Uniunea Europeana dobandeste o identitate strategica specifica, ceea ce era greu de imaginat cu un an in urma.

Aceasta evolutie pozitiva este, fara indoiala, rezultatul crizei din Irak, in urma careia, la fel ca si dupa tragicele evenimente din 11 septembrie, relatia transatlantica s-a dezvoltat si s-a consolidat.

In acest context, SUA au acordat un sprijin constant dezvoltarii UE ca un puternic pilon european in cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Acesta este strans legat de constituirea unor capacitati militare care sa fie "separabile, dar nu separate" de Alianta. Partea militara a UE ar putea folosi capacitatile NATO, fiind capabila sa preia rezolvarea misiunilor de tip Petersberg (operatiuni comune de dezarmare, misiuni de salvare si umanitare, servicii de asistenta si consultanta militare, misiuni de prevenire a conflictelor si de mentinere a pacii, misiuni ale fortelor combatante de management al crizelor, incluzand impunerea pacii si stabilizarea post-conflict), in cazul in care NATO (SUA) nu doresc sa se implice.

Armonizarea Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA) cu noua filozofie a NATO privind gestionarea crizelor, cu asteptarile si sperantele cetatenilor in materie de securitate si protectie, reclama dezvoltarea apararii europene. Acest proces trebuie sa se desfasoare de o

maniera complementara cu procesul de adaptare al NATO la noul context de securitate.

Relatia U.E - N.A.T.O. este prezenta in intreaga abordare a studiului si rezolvarea problemelor de securitate sunt tratate pe baza acestei relatii ceea ce dovedeste ca metoda de realizare a studiului este interactionista.

4. PROBLEME ABORDATE

Dupa prezentarea obiectivelor in introducere in capitolul I scot in evidenta demersurile intreprinse in cadrul structurilor politice ale Uniunii Europene care urmaresc optimizarea structurii si definirea cadrului PESA in contextul international actual, ca si asigurarea unei capacitati reale de gestionare si solutionare a problemelor de securitate specifice continentului european.

Un prim aspect in aceste demersuri il constituie multiplicarea tipurilor de misiuni pe care Uniunea trebuie sa le gestioneze, concomitent cu extinderea ariei de responsabilitate. Pornind de la aceasta, se constata unele dificultati in materializarea elementelor de organizare, de conceptie si actiune specifice, a caror rezolvare presupune nu numai consens politic, dar si suport financiar considerabil.

Totodata, PESA va permite utilizarea mai eficienta a tuturor capacitatilor de care dispune UE, inclusiv a mijloacelor militare si a structurilor destinate misiunilor de tip Petersberg, cooperarea politieneasca si judiciara, protectia civila etc., pentru prevenirea amenintarilor teroriste,

protejarea populatiei si institutiilor democratice, precum si acordarea de asistenta unui stat membru, pe teritoriul propriu, in gestionarea consecintelor unui eventual atac.

Intarirea capacitatilor militare la nivelul Uniunii Europene este esentiala pentru dezvoltarea PESA.

In capitolul 2 prezint necesitatea constituirii grupurilor de lucru.

In contextul deficitelor constatate in realizarea capacitatilor de raspuns rapid ale Uniunii Europene, trei state, Franta, Germania si Marea Britanie, au propus, in baza mandatului Consiliului Europei, constituirea unor grupuri de lupta "Battle Groups", care se circumscriu proiectului

Headline Goal 2010, in scopul consolidarii elementelor de raspuns rapid in cadrul UE.

In materializarea acestei initiative si pentru a raspunde exigentelor de credibilitate si eficienta, grupurile de lupta proiectate trebuie sa asigure indeplinirea urmatoarelor cerinte:

. necesitatea dezvoltarii capabilitatilor militare adecvate cu nivel ridicat de pregatire;

. dezvoltarea unui mecanism decizional, de planificare si consultare, care sa asigure desfasurarea rapida a fortelor in teatru.

Aceste capacitati presupun o dimensionare, structura si viteza de desfasurare in teatru deosebite, precum si un inalt nivel de pregatire si antrenare, incadrare si echipare.

Aceste structuri vor avea o dimensionare si putere de lupta asemanatoare, fiind pregatite sa indeplineasca misiuni in conditii speciale de mediu si relief (montan, urban, desert, jungla), accentul punandu-se pe calitatea si eficienta acestora. Compozitia acestor structuri poate fi nationala,

in situatia in care un stat constituie pe cont propriu un "BG", sau multinationala, cand la constituirea grupului participa mai multe state, pe baza capacitatilor specializate si de nisa convenite.

Obiectivul principal al acestei initiative il reprezinta identificarea unui numar de 6-7 "BGs", cu inalt nivel de pregatire, care sa furnizeze prima optiune pentru fortele de raspuns rapid ale Uniunii Europene.

Capitolul 3 prezinta directiile de actiune ale Romaniei la politica de aparare a Uniunii Europene care sunt:

1. Conectarea Romaniei la formulele de dezvoltare a PESA initiate prin intermediul prin intermediul Tratatului Constitutional

Participarea la clauza de solidaritate, prin utilizarea potentialului de cooperare bilaterala cu statele membre;

Realizarea unui inventar al capabilitatilor militare ce pot fi puse la dispozitia UE, din perspectiva contributiei PESA la combaterea terorismului;

Identificarea optiunilor de participare la cooperarea europeana in domeniul informatiilor militare;

Conectarea la potentiale aranjamente multinationale de dezvoltare a capabilitatilor pentru operatiunile UE.

2. Promovarea complementaritatii NATO-UE

Sustinerea procesului de impartire a responsabilitatilor intre NATO si UE, cu mentinerea rolului fundamental al NATO in apararea colectiva, conform principiilor Acordurilor "Berlin+';

Evitarea duplicarilor institutionale, prin consolidarea formulelor de dialog si cooperare existente la nivelul celor doua organizatii:

Consiliul Nord Atlantic (NAC) - Comitetul Politic si de Securitate (COPS);

Comitetele Militare NATO si UE;

Grupul de lucru NATO-UE pentru Capabilitati.

Conform prevederilor Tratatului de la Nisa (decembrie 2000), la nivelul Uniunii Europene s-au infiintat un numar de structuri responsabile pentru dezvoltarea dimensiunii de securitate si aparare la nivelul UE. In cadrul acestora, dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania este reprezentata dupa cum urmeaza:

Secretariatul General al Consiliului UE;

Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) - ambasadorii statelor membre UE;

Grupul Politico-Militar - structura responsabila pentru evaluarea tuturor aspectelor politico-militare relative la deciziile adoptate in cadrul PESC-PESA;

Comitetul Politic si de Securitate (COPS) - reprezentare la nivel de ambasadori, avand si posibilitatea reunirii la nivel de directori politici;

Comitetul Militar - conform practicii agreate la nivelul UE, reprezentarea statelor membre este asigurata, complementar, de reprezentantii militari la NATO.

3. Abordarea activa, la nivelul cooperarii bilaterale cu statele membre UE, care sa permita identificarea aranjamentelor de cooperare-finantare/sprijin pentru fortele romanesti in teatru

La Conferinta Ministeriala de Angajare in domeniul Capabilitatilor /MCCC/ desfasurata pe 22.11.2004 la Bruxelles, Romania s-a angajat sa contribuie la constituirea unui BG multinational, incepand, in acest sens, o serie de discutii bilaterale cu Grecia si Italia.

4. Participarea la viitoarele structuri autonome de planificare a operatiunilor UE fara recurs la capacitatile NATO

Operatiunile UE fara recurs la capacitatile NATO se bazeaza pe principiile Parteneriatului Strategic NATO - UE:

Parteneriatul asigura complementaritatea si suportul reciproc dintre abordarile celor doua organizatii in domeniul managementului crizelor;

Transparenta, dialog, consultari si cooperare bilaterala;

Egalitatea si recunoasterea autonomiei decizionale a fiecarei organizatii in parte;

Respectul pentru interesele statelor membre;

Dezvoltarea coerenta si transparenta in avantajul ambelor organizatii.

De asemenea, UE asigura o implicare consistenta a statelor europene, membre NATO-non UE in PESA, iar NATO se angajeaza sa sprijine dezvoltarile europene in domeniul politicii de aparare, prin asigurarea accesului la mijloacele si capacitatile de planificare ale Aliantei.

Invitarea Romaniei ca parte a procesului Helsinki Headline Goal a fost benefica pentru procesele interne pe care le-a parcurs. Debutul participarii Romaniei la acest proces l-a constituit anuntarea contributiei sale la Catalogul de Forte din anul 2000. Cu prilejul Conferintei UE de angajament al Capacitatilor de Aparare (Bruxelles, noiembrie 2000), au fost puse la dispozitia UE primele forte si capacitati pentru misiunile de tip Petersberg in cadrul Politicii Europene de Securitate si Aparare. Ulterior, in urma reconsiderarii raportului intre contributiile Romaniei la NATO si la UE, a fost imbunatatita oferta romaneasca, in sensul realizarii convergentei intre capacitatile pentru Headline Goal si cele pentru operatiuni NATO/PfP, dar si in sensul devansarii unor termene ce erau prevazute initial la gradul de operationalizare a fortelor anuntate. Ca o dovada a disponibilitatii sale de a se alatura structurilor de securitate si aparare europene, Romania a pus la dispozitia Fortei de reactie rapida a UE acelasi pachet general de forte care se regaseste si in oferta pentru NATO.

5. Extinderea participarii la activitatile Grupurilor de proiect ECAP, pe domenii relevante, in coordonare cu eforturile similare la nivelul Grupurilor NATO din cadrul Angajamentelor de la Praga, se realizeaza prin:

- Elaborarea unei analize extinse asupra posibilitatii de participare in alte Grupuri ECAP pe acele capabilitati relevante pentru armata Romaniei, pornind de la cele sase grupuri de lucru coordonate intre NATO si UE. Un prim demers poate viza protectia NBC, iar in viitor participarea la grupul pentru fortele speciale.

6. Promovarea unei abordari integrate la nivelul cooperarii NATO-UE pe aceasta dimensiune, incluzand o posibila unificare a structurilor de lucru PCC si ECAP la nivelul carora se dezvolta aceleasi solutii.

- Vizeaza in principal extinderea domeniilor de cooperare NATO -UE, avand in vedere faptul ca propunerile privind capabilitatile militare in cele doua organizatii se suprapun pe mai multe planuri decat cele sase segmente armonizate pana in prezent.

7. Sustinerea unui rol proeminent al Grupului de Lucru NATO-UE in managementul procesului de generare a capabilitatilor de aparare

Planul European de Actiune in domeniul Capabilitatilor, lansat in 2001, are ca scop remedierea deficientelor in domeniul capabilitatilor UE. In acest cadru functioneaza 15 grupuri de proiect: Comandamente Operationale, Avioane fara pilot (UAV), Alimentare in aer, Operatiuni de cautare-salvare, Protectie nucleara, bacteriologica si chimica, Interoperabilitate in domeniul operatiunilor, Achizitii - Supraveghere terestra, Rachete balistice, Transport strategic aerian, Transport strategic maritim, Forte speciale, Capacitati spatiale, Capacitati medicale, Elicoptere de atac, Elicoptere de sprijin. Conform evaluarii realizate la sfarsitul lunii noiembrie 2004, procesul ECAP nu a inregistrat progrese semnificative. In perioada urmatoare se intentioneaza implicarea Agentiei de Aparare in coordonarea activitatilor ECAP, urmand ca aceste doua structuri sa elaboreze o noua evaluare (in primul semestru 2005). Finalitatea evaluarii va consta in inchiderea acelor grupuri ECAP care vor furniza solutii viabile privind cresterea capabilitatilor UE si redirectionarea celorlalte grupuri pentru indeplinirea prevederilor Obiectivului Global 2010 (Headline Goal 2010), inclusiv pe dimensiunea de operationalizare a Grupurilor de Lupta.

Sub coordonarea Grupului de lucru NATO-UE pentru Capabilitati s-a realizat armonizarea cu demersurile similare din cadrul NATO-PCC la nivelul a cinci grupuri de proiect: Protectie NBC, UAV, Realimentare in Aer, Transport Strategic Aerian si Maritim, Asistenta Medicala. Pana in prezent, Romania participa la grupul de proiect vizand Interoperabilitatea in operatiuni privind Transportul Strategic Aerian. Participarea va fi extinsa, in acest an, la segmentul de Transport Strategic Maritim, unde Romania va avea statutul de observator.

8. Sustinerea participarii in cadrul Grupurilor de Lupta UE

Dezvoltarea participarii, cu sustinerea financiara necesara, se poate face la nivel de companie de infanterie, la care se pot adauga structuri specializate de decontaminare NBC, specialisti in relatiile civili-militari (CIMIC), specialisti operatii psihologice (PSYOPS). Pentru acestea se poate asigura, de asemenea, transportul in teatrul de operatii;

Contributia Romaniei la Grupurile de lupta UE va trebui sa fie armonizata cu cea pentru Forta de Raspuns a NATO.

9. Sustinerea complementarizarii NRF-BG

Sustinerea initiativelor olandeza, respectiv britanica, de complementarizare a celor doua proiecte, pe linia armonizarii de generare si rotire a fortelor, standardizare, instructie etc.

Evitarea unor mecanisme de dezvoltare a BGs si NRF care sa creeze o situatie de dependenta a uneia dintre forte de cealalta, ce ar putea determina dificultati in angajarea simultana in doua operatiuni diferite.

10. Realizarea unui inventar al capabilitatilor militare si civile

ce pot fi puse la dispozitia UE pentru participarea la combaterea terorismului pe linia pachetului de forte alocat pentru misiunile UE.

Acest demers a fost initiat ca urmare a atentatelor teroriste de la Madrid si a determinat reluarea procesului de implementare a Planului de Actiune al UE pentru Combaterea Terorismului. De asemenea, prin Tratatul Constitutional, se introduce Clauza de Solidaritate, care va permite, in conditiile disparitiei structurii de tip pilon a UE, extinderea cooperarii pe aceasta dimensiune la nivelul politicilor comunitare.

Pana in prezent nu au fost definiti parametrii viitoarei contributii a PESA pe segmentul militar, existand doar un inventar al capabilitatilor statelor membre in acest domeniu.

La sfarsitul lunii noiembrie 2004 a fost agreat proiectul "Conceptului privind Dimensiunea PESA in domeniul Luptei impotriva Terorismului', care prevede patru zone de actiune: prevenire , protectie, managementul consecintelor si sprijinul statelor terte in lupta impotriva terorismului.

5.CONCLUZII

In incheiere, sunt prezentate urmatoarele concluzii:

� Date fiind resursele limitate alocate pentru modernizarea fortelor si faptul ca statele europene aloca, in general, acelasi pachet de forte, atat pentru NATO/NRF, cat si pentru UE/BGs, cooperarea si complementaritatea dintre fortele de reactie rapida este un obiectiv impartasit de marea parte a actorilor europeni;

Daca aceasta cooperare nu este dezvoltata acum, in principal, prin preluarea de catre BGs a aceluiasi set de standarde si criterii definite pentru NRF, ar putea aparea riscul duplicarii eforturilor si chiar al competitiei intre cele doua forte;

Romania se pronunta pentru intensificarea complementaritatii si asigurarea sprijinului reciproc intre abordarile NATO si UE in domeniul managementului crizelor. Autoritatile militare romanesti sunt direct interesate de armonizarea celor doua concepte si considera ca este necesar ca standardele definite in NATO pentru NRF sa fie preluate si aplicate si pentru BGs.

Acest lucru este cu atat mai important cu cat certificarea si atestarea pachetelor de forte alocate pentru BGs vor fi o responsabilitate nationala;

In acest sens, in calitate de membru NATO si de membru al UE, Romania va continua sa participe cu forte si capacitati militare la operatiunile de management al crizelor ale NATO si UE, pe baza potentialului de care dispune si a experientei dobandite in ultimii zece ani in astfel de operatiuni;

Modul concret in care s-a produs transferul de la NATO la UE al misiunii din Bosnia, coordonarea si delimitarea clara a responsabilitatilor intre EUFOR si Comandamentul NATO de la Sarajevo demonstreaza eficienta Parteneriatului dintre cele doua organizatii si constituie o baza pentru intensificarea cooperarii viitoare in managementul crizelor;

Din aceasta perspectiva, apreciem ca necesare si pozitive dezvoltarile actuale menite sa duca la perfectionarea Aranjamentelor "Berlin +" si la dezvoltarea mecanismelor de legatura dintre NATO si UE, cu intensificarea rolului de coordonator strategic, intre cele doua organizatii, al DSACEUR.

Accelerarea procesului de integrare a Romaniei in UE genereaza noi oportunitati si deschideri pentru participarea fortelor sale armate la dezvoltarea capacitatilor militare europene, in acord cu obiectivele Headline Goal 2010. In acelasi timp, potentialul militar al Romaniei si noile capabilitati rezultate in urma procesului de reforma ne ofera fundamentul implicarii directe in dezvoltarea procesului ECAP.

6.EVALUARE

Cercetarea scoate in evidenta demersurile intreprinse in cadrul structurilor politice ale Uniunii Europene care urmaresc optimizarea structurii si definirea cadrului PESA in contextul international actual, ca si asigurarea unei capacitati reale de gestionare si solutionare a problemelor de securitate specifice continentului european.

In materializarea acestei initiative si pentru a raspunde exigentelor de credibilitate si eficienta se impune proiectarea si realizarea grupurile de lupta, dotate si inzestrate, care sa poata indeplinii misiunile stabilite la nivelul U.E.-N.A.T.O. in functie de provocarile la adresa securitatii globale.

Astfel intr-un mediu international in care securitatea este indivizibila, interesele nationale sunt cel mai bine promovate prin eforturi multinationale, asigurarea securitatii europene devenind o responsabilitate directa a fiecarei tari.

anexa nr.1

ROMANIA IN NOUA DIMENSIUNE POLITICO-INSTITUTIONALA

A SECURITATII EUROPENE

1. Politica europeana de securitate si aparare - cerinta a consacrarii Uniunii Europene drept centru de putere

Uniunea Europeana este in plina evolutie, se adapteaza si se transforma in functie de noul mediu de securitate. Procesul de dezvoltare a unui nou profil strategic al UE, inclusiv in domeniul securitatii si apararii, a fost impulsionat de adoptarea Strategiei de Securitate a Uniunii si, ulterior, a

Tratatului Constitutional. Prin acestea, se fundamenteaza materializarea obiectivelor majore pe care Uniunea Europeana si le-a stabilit pentru inceputul de mileniu:

Extinderea zonei de securitate la periferia Europei;

Favorizarea aparitiei unei noi ordini mondiale mai stabile si mai echitabile;

Gasirea unor noi mijloace de contracarare a noilor amenintari.

Diversificarea si amplificarea amenintarilor si provocarilor la adresa securitatii evidentiaza faptul ca doar cooperarea dintre statele europene nu este suficienta. In aceste conditii, relatia transatlantica s-a dovedit a fi de neinlocuit, in ciuda divergentelor dintre Europa si America,

aparute pe timpul interventiei din Irak. Prin dialog si cooperare acestea au fost depasite, obtinandu-se progrese substantiale in ceea ce priveste implementarea politicii de securitate si aparare, atat la nivel regional, cat si la nivel global.

Consecventa obiectivelor sale, UE a dezvoltat Politica Europeana de Securitate si Aparare (PESA) intr-o maniera consolidata, permitand crearea cadrului institutional necesar generarii de capacitati militare si civile (Comitetul Politico-Militar, Comitetul Militar si Statul Major) capabile de angajare in operatiuni de sprijin al pacii (in perioada 2000-2004, s-au derulat cinci operatiuni, atat pe dimensiunea civila, cat si militara a PESA, respectiv PROXIMA - in Macedonia, CONCORDIA - Macedonia, THESIS - Georgia, misiunea de politie militara EUPM - Bosnia-Hertegovina, ARTEMIS - Congo). De asemenea, incepand cu decembrie 2004, Uniunea Europeana este angajata cu forte militare, prin operatiunea ALTHEA in Bosnia-Hertegovina.

ALTHEA este prima operatiune militara UE de anvergura (aproximativ 7000 militari din 22 de state membre si 11 state terte), fiind o continuare a operatiunii NATO - SFOR, de la care a preluat, la 1 decembrie 2004, rolul de stabilizator principal - 'main peace stabilization role'), in timp ce NATO HQ Sarajevo (aproximativ 150 militari) a ramas cu misiuni de sprijin operational (monitorizarea aplicarii Acordului cadru general de pace/GFAP, sprijinirea autoritatilor bosniace in razboiul impotriva terorismului) si oferirea de expertiza pentru reforma structurilor

de aparare centrale ale BiH. Misiunea este preponderent militara, avand insa si o componenta civila de politie internationala.

Operatiunea ALTHEA a fost organizata si se desfasoara cu capabilitati si mijloace comune ale NATO, in cadrul oferit de Parteneriatul strategic dintre NATO si UE si de Aranjamentele "Berlin +". Astfel, operatia a permis accesul UE la capabilitatile de planificare operationala ale

NATO; disponibilizarea mijloacelor militare colective ale NATO; noi optiuni pentru o comanda europeana a operatiunilor UE desfasurate cu recurs la mijloacele NATO; adoptarea de catre UE a sistemului de planificare NATO.

Obiectivul politic al UE in BiH: realizarea unui "stat multietnic stabil, viabil si sigur, implicat in relatii de cooperare cu vecinii sai si inscris ireversibil pe calea integrarii in UE.

Obiectivul politico-militar: contributia la mentinerea unui mediu sigur si stabil pentru realizarea reformelor politice si economice, prin desfasurarea unei operatii militare de preluare a responsabilitatilor prevazute in Acordul cadru general de pace si prin asigurarea sprijinului pentru Inaltul Reprezentant al UE in BiH.

Obiectivul final il constituie realizarea capacitatii de autosustinere a stabilitatii tarii. Strategia de iesire se bazeaza pe realizarea acelor progrese in domeniul securitatii si apararii (crearea unor institutii viabile ale statului), astfel incat sa nu mai fie necesara prezenta fortelor UE.

Pe masura ce situatia de securitate din BiH se va imbunatati, UE intentioneaza sa reduca progresiv caracterul militar al operatiunii, concomitent cu cresterea implicarii componentelor civile de management al crizelor.

EUFOR dispune de propria rezerva tactica, cu asigurarea sprijinului reciproc intre aceasta si rezerva tactica a NATO, iar la nivel operativ si strategic va face apel la rezerva NATO. Mecanismul de solicitare si alocare a rezervei strategice si operative a NATO, atat pentru EUFOR, cat si pentru

KFOR, are la baza principiul apelului la rezerva in functie de necesitati ("the organisation which needs, takes the reserve" )

2.Cooperare militara - Sprijinul militar in cadrul PESA

Odata cu adoptarea unui Plan de Actiune pentru lupta impotriva terorismului si impotriva proliferarii armelor de distrugere in masa si a unui proiect de concept strategic unitar, Uniunea Europeana dobandeste o identitate strategica specifica, ceea ce era greu de imaginat cu un an in urma.

Aceasta evolutie pozitiva este, fara indoiala, rezultatul crizei din Irak, in urma careia, la fel ca si dupa tragicele evenimente din 11 septembrie, relatia transatlantica s-a dezvoltat si s-a consolidat.

In acest context, SUA au acordat un sprijin constant dezvoltarii UE ca un puternic pilon european in cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Acesta este strans legat de constituirea unor capacitati militare care sa fie "separabile, dar nu separate" de Alianta. Partea militara a UE ar putea folosi capacitatile NATO, fiind capabila sa preia rezolvarea misiunilor de tip Petersberg (operatiuni comune de dezarmare, misiuni de salvare si umanitare, servicii de asistenta si consultanta militare, misiuni de prevenire a conflictelor si de mentinere a pacii, misiuni ale fortelor combatante de management al crizelor, incluzand impunerea pacii si stabilizarea post-conflict), in cazul in

care NATO (SUA) nu doresc sa se implice.

Armonizarea Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA) cu noua filozofie a NATO privind gestionarea crizelor, precum si cu asteptarile si sperantele cetatenilor in materie de securitate si protectie, reclama dezvoltarea apararii europene. Acest proces trebuie sa se desfasoare de o maniera complementara cu procesul de adaptare al NATO la noul context de securitate .

Demersurile intreprinse in cadrul structurilor politice ale Uniunii Europene urmaresc cu deosebire optimizarea structurii si definirea cadrului PESA in contextul international actual, ca si asigurarea unei capacitati reale de gestionare si solutionare a problemelor de securitate specifice

continentului european.

Un prim aspect in aceste demersuri il constituie multiplicarea tipurilor de misiuni pe care Uniunea trebuie sa le gestioneze, concomitent cu extinderea ariei de responsabilitate. Pornind de la aceasta, se constata unele dificultati in materializarea elementelor de organizare, de conceptie si

actiune specifice, a caror rezolvare presupune nu numai consens politic, dar si suport financiar considerabil.

Astfel, extinderea conceptului "misiunilor tip Petersberg", prin abordarea aspectelor referitoare la resurselor militare pe care fiecare tara le poate pune la dispozitie in scopul apararii europene si includerea noilor misiuni - prevenirea conflictelor, operatiuni comune de dezarmare, asistenta militara, stabilizare post-conflict, sprijinul acordat autoritatilor tarilor terte, la cererea acestora, in combaterea terorismului - determina in plan militar o mai buna interoperabilitate si o cooperare mai stransa in domeniul pregatirii si educatiei militare.

Aceasta presupune atat perfectionarea procesului decizional si a cadrului constitutional european pentru asigurarea unei mai mari flexibilitati si operativitati in cadrul PESA, cat si adaptarea conceptuala si actionala a instrumentelor si mijloacelor acesteia la evolutiile geopolitice si

geostrategice. Totodata, PESA va permite utilizarea mai eficienta a tuturor capacitatilor de care dispune UE, inclusiv a mijloacelor militare si a structurilor destinate misiunilor de tip Petersberg, cooperarea politieneasca si judiciara, protectia civila etc., pentru prevenirea amenintarilor teroriste,

protejarea populatiei si institutiilor democratice, precum si acordarea de asistenta unui stat membru, pe teritoriul propriu, in gestionarea consecintelor unui eventual atac.

Intarirea capacitatilor militare la nivelul Uniunii Europene este esentiala pentru dezvoltarea PESA. Consecventa optiunilor politice de implicare constructiva in materializarea noii arhitecturi de securitate europene, Romania a pus la dispozitie, cu prilejul Conferintei UE de Angajament al Capabilitatilor (20-21 noiembrie 2000), primele forte si capacitati pentru misiuni de tip Petersberg. Ulterior, in urma reconsiderarii raportului intre contributia Romaniei la NATO si la UE, oferta romaneasca a fost imbunatatita, in sensul realizarii convergentei intre capacitatile pentru Obiective Principale de Forte pentru UE si cele pentru operatiuni NATO.

3. Grupurile de lupta ( battle groups) - o solutie posibila in dinamizarea eforturilor pentru realizarea capacitatilor de raspuns rapid ale Uniunii Europene

In contextul deficitelor constatate in realizarea capacitatilor de raspuns rapid ale Uniunii Europene, trei state, Franta, Germania si Marea Britanie, au propus, in baza mandatului Consiliului Europei, constituirea unor grupuri de lupta "Battle Groups", care se circumscriu proiectului

Headline Goal 2010, in scopul consolidarii elementelor de raspuns rapid in cadrul UE.

In materializarea acestei initiative si pentru a raspunde exigentelor de credibilitate si eficienta, grupurile de lupta proiectate trebuie sa asigure indeplinirea urmatoarelor cerinte:

. necesitatea dezvoltarii capabilitatilor militare adecvate cu nivel ridicat de pregatire;

. dezvoltarea unui mecanism decizional, de planificare si consultare, care sa asigure desfasurarea rapida a fortelor in teatru.

Aceste capacitati presupun o dimensionare, structura si viteza de desfasurare in teatru deosebite, precum si un inalt nivel de pregatire si antrenare, incadrare si echipare. Totodata, trebuie sa prezinte o disponibilitate de 10 zile de la solicitare si o capacitate de desfasurare in teatru de 15 zile. Modelul de baza in constituirea acestor forte il reprezinta structura de comandament (HQ) de nivel batalion de infanterie, cu 3 companii infanterie si capacitatile de sprijin de lupta si logistic (in functie de specificul misiunilor, acestea pot cuprinde si elemente de aviatie, artilerie, geniu, comunicatii, CIMIC, medicale, PSYOPS, politie militara etc.), precum si de proiectare si sustinere in teatru.

Aceste structuri vor avea o dimensionare si putere de lupta asemanatoare, fiind pregatite sa indeplineasca misiuni in conditii speciale de mediu si relief (montan, urban, desert, jungla), accentul punandu-se pe calitatea si eficienta acestora.

Compozitia acestor structuri poate fi nationala, in situatia in care un stat constituie pe cont propriu un "BG", sau multinationala, cand la constituirea grupului participa mai multe state, pe baza

capacitatilor specializate si de nisa convenite. De remarcat faptul ca statele furnizoare sau participante la constituirea "BG" trebuie sa asigure o capacitate de sustinere in teatru intre 30 si maximum 120 de zile si sa dispuna de capacitati de transport strategic preidentificate, disponibile sa

proiecteze forta in cel mult 15 zile in teatrul de operatii.

Obiectivul principal al acestei initiative il reprezinta identificarea unui numar de 6-7 "BGs", cu inalt nivel de pregatire, care sa furnizeze prima optiune pentru fortele de raspuns rapid ale Uniunii Europene. Statele contributoare pot stabili o rotatie interna a formatiunilor nationale alocate, in conditiile mentinerii standardului de eficacitate militara, iar optiunile de intarire a unui "BG" desfasurat in operatii de raspuns rapid pot fi stabilite pe timpul procesului de planificare.

Comitetul Militar al UE (EUMC), in consultare cu ONU, va stabili standardele de capabilitate militara pentru "BGs" puse la dispozitia Catalogului de forte al UE, ca raspuns la aceasta initiativa, impreuna cu o lista de criterii optionale pentru domenii de specializare.

Periodic, EUMC poate evalua si certifica standardele operationale ale formatiunilor.

Elementele care indeplinesc criteriile cerute si pe care statele membre le pun la dispozitia "BGs" vor putea fi utilizate drept contributie prin rotatie la NRF si vor fi disponibile pentru fortele comune alocate atat NATO, cat si la UE.

Initiativa celor trei tari a fost bine primita de celelalte state membre, care si-au exprimat sprijinul pentru dezvoltarea acesteia. Ca atare, Comitetul Militar al UE a prezentat Comitetului Politic si de Securitate al UE propuneri detaliate de dezvoltare "BGs", urmand ca, ulterior, acestea sa fie propuse spre aprobare Consiliului.

In ceea ce priveste atitudinea SUA, acestea au avut o prima reactie mai degraba reticenta fata de noua initiativa europeana, asteptand evolutiile din cadrul acesteia pentru a adopta o pozitie oficiala.

In acest context, se asteapta ca Marea Britanie, Franta si Germania sa dezvolte fiecare "BG" proprii, primele doua tari avand posibilitatea sa-si operationalizeze structurile chiar in cursul acestui an (2005). Restul de 3 - 4 grupuri ar urma sa fie constituite cu participare multinationala de catre restul statelor Uniunii. Efectivul total al "BGs" este proiectat sa atinga 9000 - 10500 luptatori pana in 2007, cand este prevazuta operationalizarea noilor structuri.

In domeniul dezvoltarii capabilitatilor militare este in plina derulare procesul de elaborare a Catalogului de Cerinte 2005 si s-au avizat optiunile militare pentru scenariul de Stabilizare, Reconstructie si Consiliere Militara pentru state terte.

Scenariile elaborate pana in prezent pentru principalele tipuri de operatiuni prevazute (de evacuare, de asistenta umanitara, destinate prevenirii conflictelor si cele destinate stabilizarii, reconstructiei si asistentei umanitare pentru statele terte in dificultate) au stat la baza conferintelor de planificare integrata a capabilitatilor (decembrie 2004 - ianuarie 2005), care au generat cadrul general de planificare si lista detaliata a capabilitatilor necesare si a pachetelor generice de forte pentru fiecare optiune militara.

In scopul cresterii eficientei si credibilitatii intregului proces de planificare a capabilitatilor militare, va fi aplicat un program de analiza pe calculator, prin folosirea de catre UE a experientei Agentiei specializate NATO in domeniu (NCSA).

Principalele actiuni viitoare in implementarea conceptului sunt:

dezvoltarea si adoptarea standardelor si criteriilor detaliate (in curs de desfasurare);

dezvoltarea elementelor de comanda-control, in special a structurii de comanda asociate procesului de dislocare a "BGs";

adoptarea Conceptului logistic vizand problemele mobilitatii strategice si a capacitatii de desfasurare a "BGs".

Statele central europene recent integrate in NATO si UE si-au exprimat sustinerea pentru proiectul "BGs", cu mentiunea ca acesta sa fie complementar cu NRF.

4. Directiile de actiune ale Romaniei la politica de aparare a Uniunii Europene

Statutul Romaniei de stat membru NATO si de membru UE, experienta dobandita in misiunile internationale la care am luat parte, precum si importantele avantaje geostrategice pe care ni le confera situarea in vecinatatea spatiului estic si sud-estic european constituie premise

importante ale unei contributii de esenta la securitatea europeana, in contextul PESA.

Directii de actiune pentru Romania:

1. Conectarea Romaniei la formulele de dezvoltare a PESA initiate prin intermediul Tratatului Constitutional

. Participarea la clauza de solidaritate, prin utilizarea potentialului de cooperare bilaterala cu statele membre;

. Realizarea unui inventar al capabilitatilor militare ce pot fi puse la dispozitia UE, din perspectiva contributiei PESA la combaterea terorismului;

. Identificarea optiunilor de participare la cooperarea europeana in domeniul informatiilor militare;

. Conectarea la potentiale aranjamente multinationale de dezvoltare a capabilitatilor pentru operatiunile UE.

2. Promovarea complementaritatii NATO-UE

. Sustinerea procesului de impartire a responsabilitatilor intre NATO si UE, cu mentinerea rolului fundamental al NATO in apararea colectiva, conform principiilor Acordurilor "Berlin+';

. Evitarea duplicarilor institutionale, prin consolidarea formulelor de dialog si cooperare existente la nivelul celor doua organizatii:

Consiliul Nord Atlantic (NAC) - Comitetul Politic si de Securitate (COPS);

Comitetele Militare NATO si UE;

Grupul de lucru NATO-UE pentru Capabilitati.

Conform prevederilor Tratatului de la Nisa (decembrie 2000), la nivelul Uniunii Europene s-au infiintat un numar de structuri responsabile pentru dezvoltarea dimensiunii de securitate si aparare la nivelul UE.

In cadrul acestora, Romania este reprezentata dupa cum urmeaza:

Secretariatul General al Consiliului UE;

Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) - ambasadorii statelor membre UE;

Grupul Politico-Militar - structura responsabila pentru evaluarea tuturor aspectelor politico-militare ;

Comitetul Politic si de Securitate (COPS) - reprezentare la nivel de ambasadori, avand si posibilitatea reunirii la nivel de directori politici;

Comitetul Militar - conform practicii agreate la nivelul UE, reprezentarea statelor membre este asigurata, complementar, de reprezentantii militari la NATO.

3. Abordarea activa, la nivelul cooperarii bilaterale cu statele membre UE, care sa permita identificarea aranjamentelor de cooperare-finantare/sprijin pentru fortele romanesti in teatru

La Conferinta Ministeriala de Angajare in domeniul Capabilitatilor /MCCC/ desfasurata pe 22.11.2004 la Bruxelles, Romania s-a angajat sa contribuie la constituirea unui BG multinational, incepand, in acest sens, o serie de discutii bilaterale cu Grecia si Italia.

4. Participarea la viitoarele structuri autonome de planificare a operatiunilor UE fara recurs la capacitatile NATO

Operatiunile UE fara recurs la capacitatile NATO se bazeaza pe principiile Parteneriatului Strategic NATO - UE:

Parteneriatul asigura complementaritatea si suportul reciproc dintre abordarile celor doua organizatii in domeniul managementului crizelor;

Transparenta, dialog, consultari si cooperare bilaterala;

Egalitatea si recunoasterea autonomiei decizionale a fiecarei organizatii in parte;

Respectul pentru interesele statelor membre;

Dezvoltarea coerenta si transparenta in avantajul ambelor organizatii.

De asemenea, UE asigura o implicare consistenta a statelor europene, membre NATO-non UE in PESA, iar NATO se angajeaza sa sprijine dezvoltarile europene in domeniul politicii de aparare, prin asigurarea accesului la mijloacele si capacitatile de planificare ale Aliantei.

Invitarea Romaniei ca parte a procesului Helsinki Headline Goal a fost benefica pentru procesele interne pe care le-a parcurs. Debutul participarii Romaniei la acest proces l-a constituit anuntarea contributiei sale la Catalogul de Forte din anul 2000. Cu prilejul Conferintei UE de angajament al Capacitatilor de Aparare (Bruxelles, noiembrie 2000), au fost puse la dispozitia UE primele forte si capacitati pentru misiunile de tip Petersberg in cadrul Politicii Europene de Securitate si Aparare. Ulterior, in urma reconsiderarii raportului intre contributiile Romaniei la NATO si la UE, a fost imbunatatita oferta romaneasca, in sensul realizarii convergentei intre capacitatile pentru Headline Goal si cele pentru operatiuni NATO/PfP, dar si in sensul devansarii unor termene ce erau prevazute initial la gradul de operationalizare a fortelor anuntate. Ca o dovada a disponibilitatii sale de a se alatura structurilor de securitate si aparare europene, Romania a pus la dispozitia Fortei de reactie rapida a UE acelasi pachet general de forte care se regaseste si in oferta pentru NATO.

5. Extinderea participarii la activitatile Grupurilor de proiect ECAP, pe domenii relevante, in coordonare cu eforturile similare la nivelul Grupurilor NATO din cadrul Angajamentelor de la Praga, se realizeaza prin:

- Elaborarea unei analize extinse asupra posibilitatii de participare in alte Grupuri ECAP pe acele capabilitati relevante pentru armata Romaniei, pornind de la cele sase grupuri de lucru coordonate intre NATO si UE. Un prim demers poate viza protectia NBC, iar in viitor participarea la grupul pentru fortele speciale.

6. Promovarea unei abordari integrate la nivelul cooperarii NATO-UE pe aceasta dimensiune, incluzand o posibila unificare a structurilor de lucru PCC si ECAP la nivelul carora se dezvolta aceleasi solutii

- Vizeaza in principal extinderea domeniilor de cooperare NATO-UE, avand in vedere faptul ca propunerile privind capabilitatile militare in cele doua organizatii se suprapun pe mai multe planuri decat cele sase segmente armonizate pana in prezent.

7. Sustinerea unui rol proeminent al Grupului de Lucru NATO-UE in managementul procesului de generare a capabilitatilor de aparare

Planul European de Actiune in domeniul Capabilitatilor, lansat in 2001, are ca scop remedierea deficientelor in domeniul capabilitatilor UE. In acest cadru functioneaza 15 grupuri de proiect: Comandamente Operationale, Avioane fara pilot (UAV), Alimentare in aer, Operatiuni de

cautare-salvare, Protectie nucleara, bacteriologica si chimica, Interoperabilitate in domeniul operatiunilor, Achizitii - Supraveghere terestra, Rachete balistice, Transport strategic aerian, Transport strategic maritim, Forte speciale, Capacitati spatiale, Capacitati medicale, Elicoptere de atac, Elicoptere de sprijin. Conform evaluarii realizate la sfarsitul lunii noiembrie 2004, procesul ECAP nu a inregistrat progrese semnificative. In perioada urmatoare se intentioneaza implicarea Agentiei de Aparare in coordonarea activitatilor ECAP, urmand ca aceste doua structuri sa elaboreze o noua evaluare (in primul semestru 2005). Finalitatea evaluarii va consta in inchiderea acelor grupuri ECAP care vor furniza solutii viabile privind cresterea capabilitatilor UE si redirectionarea celorlalte grupuri pentru indeplinirea prevederilor Obiectivului Global 2010 (Headline Goal 2010), inclusiv pe dimensiunea de operationalizare a Grupurilor de Lupta.

Sub coordonarea Grupului de lucru NATO-UE pentru Capabilitati s-a realizat armonizarea cu demersurile similare din cadrul NATO-PCC la nivelul a cinci grupuri de proiect: Protectie NBC, UAV, Realimentare in Aer, Transport Strategic Aerian si Maritim, Asistenta Medicala. Pana in

prezent, Romania participa la grupul de proiect vizand Interoperabilitatea in operatiuni privind Transportul Strategic Aerian. Participarea va fi extinsa, in acest an, la segmentul de Transport Strategic Maritim, unde Romania va avea statutul de observator.

8. Sustinerea participarii in cadrul Grupurilor de Lupta UE

Dezvoltarea participarii, cu sustinerea financiara necesara, se poate face la nivel de companie de infanterie, la care se pot adauga structuri specializate de decontaminare NBC, specialisti in relatiile civili-militari (CIMIC), specialisti operatii psihologice (PSYOPS). Pentru acestea se poate

asigura, de asemenea, transportul in teatrul de operatii;

Contributia Romaniei la Grupurile de lupta UE va trebui sa fie armonizata cu cea pentru Forta de Raspuns a NATO.

9. Sustinerea complementarizarii NRF-BG

Sustinerea initiativelor olandeza, respectiv britanica, de complementarizare a celor doua proiecte, pe linia armonizarii de generare si rotire a fortelor, standardizare, instructie etc.

Evitarea unor mecanisme de dezvoltare a BGs si NRF care sa creeze o situatie de dependenta a uneia dintre forte de cealalta, ce ar putea determina dificultati in angajarea simultana in doua operatiuni diferite.

10. Realizarea unui inventar al capabilitatilor militare si civile ce pot fi puse la dispozitia UE pentru participarea la combaterea terorismului pe linia pachetului de forte alocat pentru misiunile UE

Acest demers a fost initiat ca urmare a atentatelor teroriste de la Madrid si a determinat reluarea procesului de implementare a Planului de Actiune al UE pentru Combaterea Terorismului. De asemenea, prin Tratatul Constitutional, se introduce Clauza de Solidaritate, care va permite, in

conditiile disparitiei structurii de tip pilon[2] a UE, extinderea cooperarii pe aceasta dimensiune la nivelul politicilor comunitare.

Pana in prezent nu au fost definiti parametrii viitoarei contributii a PESA pe segmentul militar, existand doar un inventar al capabilitatilor statelor membre in acest domeniu.

La sfarsitul lunii noiembrie 2004 a fost agreat proiectul "Conceptului privind Dimensiunea PESA in domeniul Luptei impotriva Terorismului', care prevede patru zone de actiune: prevenire , protectie,

managementul consecintelor si sprijinul statelor terte in lupta impotriva terorismului.

CONCLUZII

In incheiere, am dori sa evidentiem cateva concluzii legate de subiectul prezentat:

Date fiind resursele limitate alocate pentru modernizarea fortelor si faptul ca statele europene aloca, in general, acelasi pachet de forte, atat pentru NATO/NRF, cat si pentru UE/BGs, cooperarea si complementaritatea dintre fortele de reactie rapida este un obiectiv impartasit de marea parte a actorilor europeni;

Daca aceasta cooperare nu este dezvoltata acum, in principal, prin preluarea de catre BGs a aceluiasi set de standarde si criterii definite pentru NRF, ar putea aparea riscul duplicarii eforturilor si chiar al competitiei intre cele doua forte;

Romania se pronunta pentru intensificarea complementaritatii si asigurarea sprijinului reciproc intre abordarile NATO si UE in domeniul managementului crizelor. Autoritatile militare romanesti sunt direct interesate de armonizarea celor doua concepte si considera ca este necesar ca standardele definite in NATO pentru NRF sa fie preluate si aplicate si pentru BGs.

Acest lucru este cu atat mai important cu cat certificarea si atestarea pachetelor de forte alocate pentru BGs vor fi o responsabilitate nationala;

In acest sens, in calitate de membru NATO si membru al UE, Romania va continua sa participe cu forte si capacitati militare la operatiunile de management al crizelor ale NATO si UE, pe baza potentialului de care dispune si a experientei dobandite in ultimii zece ani in astfel de operatiuni;

Modul concret in care s-a produs transferul de la NATO la UE al misiunii din Bosnia, coordonarea si delimitarea clara a responsabilitatilor intre EUFOR si Comandamentul NATO de la

Sarajevo demonstreaza eficienta Parteneriatului dintre cele doua organizatii si constituie o baza pentru intensificarea cooperarii viitoare in managementul crizelor;

Din aceasta perspectiva, apreciem ca necesare si pozitive dezvoltarile actuale menite sa duca la perfectionarea Aranjamentelor "Berlin +" si la dezvoltarea mecanismelor de legatura dintre NATO si UE, cu intensificarea rolului de coordonator strategic, intre cele doua organizatii, al DSACEUR.

Accelerarea procesului de integrare a Romaniei in UE genereaza noi oportunitati si deschideri pentru participarea fortelor sale armate la dezvoltarea capacitatilor militare europene, in acord cu obiectivele Headline Goal 2010. In acelasi timp, potentialul militar al Romaniei si noile

capabilitati rezultate in urma procesului de reforma ne ofera fundamentul implicarii directe in dezvoltarea procesului ECAP. Intr-un mediu international in care securitatea este indivizibila, interesele nationale sunt cel mai bine promovate prin eforturi multinationale, asigurarea securitatii

europene devenind o responsabilitate directa a fiecarei tari.

BIBLIOGRAFIE:

Anuarul Statistic 2006 editat de Institutul National de Statistica Anghelache, C-tin., Romania 2006 - Starea economica inaintea aderarii,Editura Economica, Bucuresti, 2006

Anghelache, C-tin, "Romania 2007 - Cu ce am aderat?", Revista Romana de Statistica, nr. 1, 2007

Anghelache, C-tin , Serial articole in Revista Romana de Statistica, 2006

Buletinul Statistic nr. 1-12/2006, editat de Revista Romana de Statistica

Buletinul de Preturi nr. 1-12/2006, editat de Institutul Roman de Statistica

Buletinul de Comert Exterior nr. 1-12/2006, editat de Institutul Roman de Statistica

DILEMA VECHE Anul IV, nr.173 - 02 iunie 2007 Malina VOICU- Satul romanesc in Europa

Autor: George DURA, Traducere de Iulia BADESCU Rolul Romaniei in configurarea politicii UE fata de Moldova

Autor: Dana Dumitrescu Curierul National , 25 Apr. 2006 Aderarea la UE aduce Romaniei o mai mare implicare in procesul decizionalSursa: ALDCROFT, Derek H.

The European economy 1914-2000.Londra: Croom Helm, 1981.

AVRAM, Ion. Uniunea Europeana si aderarea Romaniei .Bucuresti: Editura Sylvi, 2001.

BULEI, Ion. Scurta istorie a romanilor. Bucuresti: Editura Meronia, 2004.

CINI, Michelle, ed. European Union politics. Oxford: Oxford University Press, 2003.

COFFEY, Peter.

DRAGOS, Dacian Cosmin. Drept comunitar european. Cluj0Napoca: Accent 2003

KHOLER-KOCH, Beate, ed. Linking EU and national governance. Oxford: Oxford University Press, 2003.

RUMFORD, Chris. The European Union: A political sociology. Malden: Blackwell, 2002.

WALLACE, Helen, ed. Interlocking dimensions of European integration. Londra: Palgrave, 2001.

INTERNET

https://www.procesualitatea.ro/procesualitatea/studii/

https://www.utm.md/master/curs/filos/cap4.pdf

https://www.utm.md/master/curs/filos/cap5.pdf

https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/pesa-

https://cssas.unap.ro/ro/cercetare.htm

https://cssas.unap.ro/ro/is.htm

https://cssas.unap.ro/ro/cs.htm

https://cssas.unap.ro/ro/hominis.htm

https://cssas.unap.ro/ro/carti.htm

https://cssas.unap.ro/index.htm

https://www.dpa.ro/rp/publicatii/