Raporturile dintre administratia publica si principalele sisteme politice

Raporturile dintre administratia publica si principalele sisteme politice

1.1. Relatiile dintre administratia publica si partidele politice

Trebuie mentionat ca suveranitatea nationala apartine poporului roman si ca aceasta o exercita prin organelle sale reprezentative constituite prin alegeri libere, periodice si corecte precum si prin referendum si ca nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu (art.2 Constitutia Romaniei).

In conditiile in care pluralismul reprezinta o conditie si o garantie a democratiei constitutionale, partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea numai in conditiile legii, ele fiind menite a contribui la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor respectand cu strictete suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei   (art. 8 Constitutia Romaniei).

Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite si nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie contrara convingerilor sale (art.29 Constitutia Romaniei).

Articolul 40 din Constitutia Romaniei consacra dreptul de asociere libera in partidele politice, mai putin pentru unele partied care militeaza impotriva pluralismului politic.

Partidele si formatiunile politice ca elemente ale sistemului politic nu se supraordoneaza administratiei publice asa cum se intampla in statul autoritar.

Vointa partidelor politice nu se poate impune administratiei publice decat filtrate prin prisma prevederilor Constitutiei si a celorlalte legi care precizeaza cu exactitate procedura transformarii obtiunilor politice in decizii politice iar apoi in norme juridice.

Chiar daca apartin unor formatiuni politice, deputatii si senatorii, in exercitarea mandatului sunt in serviciul poporului (art.69 Constitutia Romaniei) sin u doar a partidului din care provin.

Primul ministru si membrii guvernului nu-si pierd calitatea de senatori sau deputati, prin urmare nu sunt doar in slujba partidului lor ci a intregului popor asa cum rezulta si din textul juramantului pe care sunt obligati a-l depune pentru a fi validati.

Administratia publica isi realizeaza functiile in baza legitatilor proceselor generale si specifice de conducere a activitatilor administrative a statului si a colectivitatilor locale, iar aceste reguli fac abstractii de caracterul puterii politice, de culoare politica a puterii de guvernamant bazandu-se pe cercetarile stiintifice din diferite domenii ale cunoasterii umane.

Relatiile dintre administratia publica si sistemul politic

Aceste relatii include pe langa relatia partid-administratie si relatiile dintre acestea si puterea legislative. In conditiile statului de drept, puterea apartine poporului care o exercita suveran prin organelle sale representative si prin referendum.

Organul reprezentativ suprem si unica autoritate legiuitoare a tarii este Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, astfel din punct de vedere functional se poate aprecia ca administratia publica se subordoneaza autoritatii legiuitoare, administratia publica fiind nevoita sa execute legea nemijlocit sau sa organizeze executarea acesteia.

In acest sens legislativul este autorizat sa stabileasca structurile organizatorice si modul de functionare al administratiei legand sau numind autoritatile administratiei publice.

Puterea legislative se comporta ca un element prin care se realizeaza integrarea tuturor sferelor administratiei publice.

Activitatea legislativului asupra administratiei se poate exprima in diverse forme:

- stabilirea unor reglementari directe.

- forma unor interdictii sau recomandari.

Intarirea puterii legislative constituie o conditie esentiala a realizarii unei administrari eficiente a treburilor statului si societatii.

Trebuie subliniat faptul ca ceea ce este valabil pentru un anumit regim politic sau intr-o anumita tara, nu poate fi valabil in orice tara sau in orice regim politic.