SISTEMUL DE VOT si Paradoxul votului

Sistemul de vot

Provizia privata de bun public nu functioneaza foarte bine , dar exista alte mecanisme pentru alegerea sociala.Unul din cele mai comune mecanisme in tarile democratice este votul. Sa examinam cit de bine functioneaza el pentru provizia de bunuri publice .

Sistemul de vot nu este foarte interesant in cazul a doi consumatori , deci vom presupune ca avem n consumatori.Mai departe, pentru a nu ne face probleme asupra legaturilor, vom presupune ca n este un numar impar. Sa ne imaginam ca consumatorii voteaza in legatura cu marimea unui bun public - sa spunem magnitudinea cheltuielilor securitatii publice . Fiecare consumator prefera un anumit nivel de cheltuieli si evaluarea sa acelorlalte niveluri depinde de cit de apropuiate sint ele de nivelul sau preferat.

Sa persupunem ca avem trei niveluri de cheltuieli A, B , C . Este posibil sa existe o majoritate a consumatorilor care sa prefere A lui B , o majoritate care sa prefere B lui C ., si o majoritate care sa prefer C lui A.

Preferintele sociale generate de acesti consumatori nu sunt tranzitive. Aceasta inseamna ca efectul votarii asupra nivelului de bun public poate sa nu fie bine definit - exista intotdeauna un nivel de cheltuieli care sa depaseasca in preferinte orice alt nivel.Daca osocietate voteaza de maimulte ori intr-o problema , aceasta inseamna ca se pot 'roti' mai multe variante .Or daca o societate voteaza doar o data intro problema rezultatul depinde de ordinea in care posibilitatile de alegere sint prezentate .

Daca mai intii votezi asupra lui A impotriva lui B si apoi A impotriva lui C , C va fi rezultatul. Dar daca votezi C impotriva lui A si apoi C impotriva lui B , Bva fi rezultatul. Poti obtine oricare dintre cele trei rezultate alegind modul In care alternativele sint prezentate .

"Paradoxul votului " descris mai sus este deranjant.Un lucru normal de facut este stabilirea restrictiilor preferintelor care sa ne permita sa indepartam paradoxul ; adica ', ce forma trebuie sa aiba preferintele pentru a ne asigura ca tipurile de rotatii descrise mai sus nu se pot intimpla ?

Sa infatisam preferintele consumatorului I printr-un grafic unde inaltimea graficului ilustreaza valoarea sau utilitatea neta pentru diferite niveluri ale cheltuielilor pentru bunul public . Termenul "utilitate neta " este potrivit din moment ce fiecare persoana este interesata atit de nivelul bunului public cit si de cantitatea cu care trebuie sa contribuie pentru el. Niveluri mai inalte de cheltuieli inseamna mai multe bunuri publice , dar si taxe mai mari pentru a plati pentru acele bunuri publice . Astfel este rational sa presupunem ca utilitatea neta a cheltuielilor pentru bunul public creste la inceput datorita beneficiilor bunului public dar in cele din urma scade datorita costurilor pentru procurarea lui.

O restrictie a preferintelor de acest tip este aceea ca ele au un maxim unic de utilitate neta. Utilitatea neta a diferitelor niveluri de cheltuieli creste pina la punctul cel mai preferat si apoi scade si nu exista fluctuatii.

Daca fiecare individ are preferinte de acest tip , atunci putem demonstra ca preferintele sociale revelate de votul majoritatii nu va exprima niciodata tipul de intranzitivitate descris mai sus . Acceptind acest rezultat pentru moment ne putem intreba care nivel de cheltuieli va fi ales daca fiecare are perferinte de acest tip. Raspunsul pare sa fie cheltuielile medii - acele cheltuieli la care jumatate din populatie doreste sa cheltuie mai mult si jumatate mai putin. Acest rezultat este intuitiv :daca mai mult de jumatate doresc mai multe cheltuieli pentru bunul public, oamenii vor vota pentru mai mult, deci singurul rezultat de vot echilibrat este cind optiunile pentru cresterea si reducerea cheltuielilor pentru bunul public sint in balanta.

Va fi acesta un nivel eficient de bun public ? In general raspunsul este nu.Rezultatul mediu inseamna ca jumatate din populatie vrea mai mult si jumatate mai putin; nu spune nimic despre cit de mult vor ei din bunul public. Cum eficienta ia in considerare acest tip de informatie , votarea nu va duce in general la un rezultat eficient.

Mai departe , chiar daca preferintele reale ale oamenilor au un singur nivel maxim de utilitate astfel incit votarea sa poata duce la un rezultat rational , indivizii pot sa aleaga sanu-si exprime prefrintele reale cind voteaza. Astfel oamenii vor fi stimulati sa voteze diferit de preferintele lor reale pentru a se putea manipula rezultatul final.