SISTEMUL INSTITUTIONAL AL COMUNITATILOR EUROPENE

CAPITOLUL I

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Evolutia constructiei europene poate fi caracterizata pornind de la confruntarea a doua forte :cea care sustine pastrarea suveranitatii nationale versus cea care pledeaza necesiatea unei cat mai mari unitati din punct de vedere politic , economic si social .

Aceasta constructie europeana la a carei evolutie asistam in prezent nu este o creatie ex nihilo ci o incununare a eforturilor depuse in acest sens de mai multe generatii de oameni politici , juristi , filozofi etc. care , purtand nostalgia unui mega-stat european care a dominat antichitatea , au incercat sa restabileasca o unitate intre diversele parti ale unui continent divizat pe variate criterii , nu intotdeauna corespunzatoare realitatii .

Primele preocupari doctrinare ce au avut ca obiect unitatea europeana au aparut inca din Evul Mediu si , paradoxal la prima vedere , s-au intensificat pe masura ce evolutiile in planul politic generau o tot mai mare divizare a Europei .[1]

Aceste idei au continuat sa se manifeste din ce in ce mai pregnant in secolele XVIII [2]si XIX ( in secolul XIV a fost consacrata din punct de vedere teoretic notiunea de Statele Unite ale Europei ) pentru ca in secolul XX ideea unei federatii europene sa fie reluata in 1922 de catre Coudenhove-Kalergi in lucrarea " Pan - Europe " .

Pentru a putea realiza proiectul unei federatii europene fondata pe limitarea , intr-o oarecare masura , a suveranitatii statelor componente a fost constituita o miscare intitulata " Uniunea Pan-Europeana " , al carei presedinte de onoare a fost Aristide Briant.

In perioada interbelica au aparut si alte miscari , cum ar fi  " Uniunea economica si vamala europeana " si " Federatia pentru intelegere europeana " .Acest curent a culminat in perioada dintre cele doua razboaie mondiale (care ,trebuie mentionat ,au inceput totusi ca razboaie europene) cu initiativa lui Aristide Briant care in 1929 a propus , in cadrul Societatii Natiunilor , realizarea unei " legaturi federale " intre statele europene , legatura care sa nu aduca atingere suveranitatii acestora .Ulterior Aristide Briant a prezentat , in urma cererii Adunarii Generale , un memorandum asupra " organizarii unui regim de uniune federal europeana" insa reactiile statelor au fost , in cel mai bun caz , prudente .

Am putea spune ca doctrinele care si-au propus sa realizeze , sub o forma sau alta , o uniune a statelor europene s-au lovit de contradictia inerenta si intrinseca dintre unitatea europeana si suveranitatea statelor .In acest sens trebuie sa aratam ca o mare parte dintre statele europene cunosteau de foarte putin timp cinceptul de " natiune independenta de sine statatoare " .

Putem clasifica aceste proiecte in doua grupuri " cele care , din grija de a respecta si mentine suveranitatea statelor , urmareau sa propuna o cooperare a guvernelor europene in cadrul unor institutii permanente lipsite insa de putere de constrangere , si cele ce s-ar putea numi de tip federal , intrucat nu ezitau sa supuna statele membre unei autoritati supranationale ."

Aceasta contradictie si-a gasit expresia in ealizarea , dupa 1945 , a doua tipuri de constructii europene aflate intr-o inerenta opozitie , pe fundalul confruntarii dintre cele doua superputeri ale perioadei imediat urmatoare sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial : U.S.A. si U.R.S.S.

Prima manifestare in favoarea unei Uniuni Europene in contextul unei vadite inferioritati economice , politice si militare a statelor europene ( dupa Al Doilea Razboi Mondial ) a fost Winston Churchillin cadrul discursului rostit la 19 decembrie 1946 la Universitatea din Zurich .Cu aceasta ocazie fostul premier al Regatului Unit propunea crearea unor State Unite ale Europei , " reunirea familiei europene " trebuind sa inceapa cu asocierea acelor state care reprezentau pilonii economici si culturali ai spatiului european: Franta si Germania .

Constructia unei Europe unite a fost influentata si de o serie de factori de natura atat militara , cat si politica : pe de o parte inrautatirea relatiilor dintre fostii Aliati ce prefigura inceperea razboiului rece ;pe de alta parte dorinta SUA de a evita greseala invingatorilor din Primul Razboi Mondial , dorinta concretizata in " Planul Marshall " .

Problema unificarii din punct de vedere politic a Europei , unificare necesara pentru a tine piept atat tendintelor expansioniste ale " ursului sovietic " cat si influentei tot mai mari a SUA din punct de vedere economic a fost la originea crearii , la 5 mai 1949 , a Consiliului Europei , organizatie interguvernamentala ce avea ca obiectiv "apararea intr-un cadru institutionalizat a valorilor democratice : libertatea individuala , libertatea politica si preeminenta dreptului"[6] .

Ulterior, prefigurand la o scara mai mica ceea ce mai tarziu avea sa devina fenomenul globalizarii si dorind sa realizeze o integrare mai profunda , sase state europene[7] au renuntat la schema traditionala a acordurilor de cooperare si au transferat , printr-un nou model de integrare , cateva dintre prerogativele lor unor noi entitati:C.E.C.O. , C.E.E. , C.E.E.A.

CAPITOLUL II

TRATATELE COMUNITARE

C.E.C.O. sau Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a fost infiintata prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951[8] si isi are originea in Planul Schuman, plan care propunea initial o cooperare franco-germana in ceea ce priveste productia si ulterior distributia carbunelui si otelului .Acest tratat realiza un grad de integrare superior celui din tratatele de la Roma din 1957 : se infiinteaza institutii interne carora le sunt definite functiile si , nu in ultimul rand, trebuie mentionat ca se impune un control comunitar concertat .

In articolul 2 al tratatului sunt aratate expres scopurile C.E.C.O. :

1. Sa contribuie , in armonie cu economia generala a statelor membre la expansiunea economica a acestor state ;

2. Sa genereze o expansiune a locurilor de munca in statele membre ( in domeniile ce fac obiectul acestei conventii ) si sa duca la ridicarea nivelului de viata al popoarelor in tarile membre .

Tratatul C.E.C.O. stabileste urmatoarele functii principale ale comunitatii :

1.Aprovizionarea regulata a Pietei Comune ;

2.Asigurarea accesului liber la sursele de productie pentru cei ce folosesc Piata Comuna ;

3.Asigurarea de preturi scazute pentru produsele comunitare ;

4.Stimularea dezvoltarii intreprinderilor si imbunatatirea potentialului lor productiv ;

5.Asigurarea unei politici rationale de exploatare a resurselor naturale ;

6.Imbunatatirea conditiilor de viata si de munca in tarile membre ;

7.Dezvoltarea schimburilor internationale ;

8.Imbunatatirea calitatii produselor si modernizarea productiei .

Organele stabilite de catre " cei sase " prin tratatul de infiintare a C.E.C.O. erau :

1.Inalta Autoritate ;

2.Consiliul;

3.Adunarea;

4.Curtea de Justitie comunitara .

Inalta Autoritate era formata din noua membri : opt dintre acestia erau numiti de catre guvernele statelor membre iar al noualea era ales de catre ceilalti membri ai inaltei autoritati .Acest organ comunitar avea atributii suprastatale , adoptand hotarari obligatorii pentru statele membre .Actele normative emise de catre Inalta Autoritate se aplicau direct acelor persoane fizice si juridice care aveau cetatenia , respectiv nationalitatea unuia dintre statele membre ale C.E.C.O. Nerespectarea hotararilor C.E.C.O. era sanctionata , aplicarea sanctiunilor fiind tot de competenta Inaltei Autoritati .

Consiliul, subordonat Inaltei Autoritati , era un organ interguvernamental , constituit din reprezentantii statelor membre , prin intermediul caruia aceste state isi aparau interesele nationale Adunarea era formata din 142 de deputati alesi de catre parlamentele statelor membre .Adunarea nu avea competenta legislativa fiind in principal preocupata de problemele interne ale organizatiei ,avand competenta in adoptarea bugetului si in ceea ce priveste verificarea modului de executare a fiecarui exercitiu bugetar .

Curtea de Justitie comunitara avea ca misiune sa vegheze la respectarea dreptului comunitar , fiind singura competenta sa ofere interpretari ale acestuia si sa asigure aplicarea sa de catre statele membre .

C.E.E.[9] a fost infiintata prin Tratatul de la Roma din 25 martie 1957 si vizeaza cu precadere asigurarea unei expansiuni economice a Europei Occidentale .

Obiectivul imediat al acestui tratat era deschiderea unui larg spatiu economic prin creearea unei zone in care intreprinderile din statele membre sa-si poata desfasura activitatea in cele mai bune conditii , asigurandu-se o protectie sporita fata de concurenta neloiala si eliminandu-se toate obstacolele din calea liberei circulatii a persoanelor , marfurilor si capitalurilor .

Pana in anul 1967 C.E.E. a avut urmatoarele organe :

1.Consiliul ministerial ;

2.Comisia executiva :

3.Parlamentul european ;

4.Curtea de justitie comunitara .

Consiliul ministerial era format din ministrii statelor membre si in special din ministrii de externe .Acest consiliu era un organ interguvernamental ale carui acte erau obligatorii atat pentru statele membre , cat si pentru persoanele fizice si juridice aflate sub jurisdictia acestora .

Consiliul ministerial coordoneaza politica economica generala a C.E.E adoptand acte comunitare cu valoare general ( regulamente si directive ) .In activitatea sa Consiliul este sprijinit de Comisia executiva care apara interesele generale ale comunitatii si propune actele comunitare Consiliului spre adoptare .Din 1974 Consiliul ministerial se reuneste si la nivel de sefi de state si guverne , purtand denumirea de Consiliul European si adoptand hotarari ce nu sunt obligatorii pentru statele membre .

Comisia executiva unica este formata[10] din 17 membri numiti de statele membre ale C.E.E pe o perioada de 4 ani , perioada in care acestia nu pot solicita ori primi instructiuni de la vreun guvern al unui stat membru sau de la vreun alt organism .

Comisia executiva este organul permanent al comunitatii , avand ca principale atributiuni respectarea tratatelor comunitare , precum si gestionarea si negocierea tratatelor externe ale C.E.E .

In calitatea ei de organ executiv al comunitatii , Comisia adopta acte in vederea aplicarii unora dintre dispozitiile tratatelor comunitare si a actelor adoptate de catre Consiliul ministerial ; aplica regulile tratatelor comunitare la cazuri particulare ( state sau intreprinderi ) ; permite unui stat membru sa deroge , in anumite cazuri , de la unele din prevederile trattatelor comunitare ; administreaza bugetul comunitatii .

Actele emise de catre Comisia executiva unica sunt obligatorii pentru statele membre si , in egala masura , pentru persoanele fizice si juridice de pe teritoriul acestora .Pentru aplicarea acestor acte normative pe teritoriile statelor membre nu este necesara nici o formalitate suplimentara , mai mult chiar :actele normative emise de catre Comisie au prioritate fata de legislatia interna a statelor membre

Comisia executiva raspunde pentru activitatea ei in fata Parlamentului European care o poate demite printr-un vot de neincredere numit " motiune de cenzura " .

C.E.E.A. sau " Euroatom " a fost infiintata prin tratatul incheiat la Roma in 25 martie 1957 . Prin aceasta asociere tarile vest-europene au urmarit , in primul rand , sa sparga monopolul instituit la acea data asupra armamentului nuclear de catre SUA , URSS si Regatul Unit .Euroatom urma sa pregateasca , in domeniul productiei , toate conditiile pentru a asigura o dezvoltare rapida a " celor sase " .

In domeniul comercial C.E.E.A. urma sa favorizeze exploatarea in comun a mijloacelor de cercetare si productie aparinand statelor membre , in cadrul tratatului fiind prevazut un sistem original de reglementare a schimbului de informatii si de protectie a proprietatii intelectuale .

In ceea ce priveste cadrul institutional al celor trei comunitati C.E.E. si C.E.E.A. au avut de la inceput aceeasi structura , iar prin Conventia incheiata in acelasi timp cu Tratatele de la Roma s-a reusit sa se realizeze o unificare a institutiilor deliberative si consultative din cadrul celor trei Comunitati .

Prin Conventia de unificare mai sus amintita s-a realizat atat reunirea organelor consultative ( Adunarea comuna infiintata prin Tratatul C.E.C.O si cele doua Adunari infiintate prin tratatele de la Roma ) cat si a celor trei Curti de justitie .Au continuat sa functioneze separat doar institutiile de decizie si de executie : Consiliul si Comisia ( pentru cele doua comunitati infiintate prin Tratatele de la Roma ) respectiv Consiliul special de ministri si Inalta Autoritate ( pentru Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului ). Aceasta situatie nu a durat foarte mult pentru ca la 8 aprilie 1965 s-a semnat la Bruxelles un tratat[11] prin care s-a reusit sa se realizeze si fuziunea acestor doua tipuri de institutii ceea ce a facut posibila aparitia unei Comisii unice si a unui Consiliu unic .

CAPITOLUL III

STRUCTURA ACTUALA A COMUNITATII EUROPENE

Din 1967 , ca urmare a Tratatului de la Bruxelles , organele celor trei comunitati s-au contopit astfel ca in prezent functioneaza urmatoarele organe comunitare unice :

1.Consiliul ;

2.Comisia ;

3.Parlamentul european ;

4.Curtea de justitie comunitara .

Consiliul Ministerial este compus din ministri delegati , reprezentanti ai guvernelor membre ale uniunii .Prin Tratatul de la Maastricht acest consiliu , redenumit Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentanti ai statelor membre , la nivel ministerial , reprezentanti ce sunt abilitati sa angajeze guvernele respectivelor state comunitare .

Consiliul Uniunii Europene are ca sarcini : coordonarea actiunilor comunitatii cu cele ale membrilor , armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitara dar cea mai importanta sarcina vizeaza elaboararea legislatiei comunitare .

Fiecare stat membru exercita prin rotatie , timp de sase luni , presedentia Consiliului , ordinea de rotatie fiind stabilita de catre tratatele comunitare . Reuniunile Consiliului pot fi convocate de catre Presedinte , de catre Comisia executiva sau de catre unul dinj membrii Consiliului .

In desfasurarea activitatii sale Consiliul este ajutat de o serie de organe auxiliare :

-Secretariatul general ;

-Comitetul Reprezentantilor Permanenti ( COREPER ) ;

-Grupurile de lucru ( sau de experti ) ;

-Comitetul special pentru agricultura ;

-Comitetul monetar ;

-Comitetul pentru vize ;

-Comitetul economic si social ;

-Comitertul regiunilor .

Comisia este urmasa Inaltei Autoritati prevazuta in Tratatul C.E.C.O. si a Comisiilor constituite prin Tratatele de infiintare a C.E.E. si C.E.E.A.

In prezent comisia este formata din 20 de comisari , cinci dintre statele comunitare[12] avand cate doi reprezentanti .In urma reuniunii Consiliului de la Nisa a fost insa luata decizia ca aceste state sa renunte la al doilea comisar astfel incat numarul acestora sa fie egal cu numarul statelor membre incepand cu 2005 .

Comisarii, desi sunt cetateni ai statelor comunitare care ii desemneaza , isi exercita atributiile in deplina independenta fata de acestea , actionand doar in interesul comunitatii .Pe parcursul exercitarii functiei comisarii nu pot nici sa solicite , nici sa primeasca instructiuni de la guverne sau alte autoritati ori organisme .In aceasta perioada le este prohibit sa desfasoare vreo alta activitate , remunerat sau nu .

Mandatul unui comisar este de 5 ani si poate fi reinnoit .Mandatul inceteaza prin deces , demisie voluntara sau demitere de catre Curtea de Justitie comunitara la cererea Comisiei .[14]

Functionarea Comisiei se bazeaza pe principiul colegialitatii , deciziile trebuind a fi adoptate cu majoritate simpla .Autoritatea Comisiei poate fi delegata in conformitate cu art. 27 din Regulamenrul interior .

Comisia are rolul de a exprima interesul comunitar si de a asigura respectarea acestuia , actionand astfel ca un veritabil guvern al comunitatii .Comisia mai are atributii atat in ceea ce priveste initiativa legislativa cat si in ceea ce priveste respecatrea dispozitiilor tratatelor comunitare .

Parlamentul European este succesorul celor trei Adunari reprezentative ale comunitatilor europene ; actuala denumire a fost adoptata in 1962 , iar din 1967 Parlamentul este organul consultativ comun al ceor trei comunitati .

Daca pana in 1979 Parlamentul European era constituit din delegati ai parlamentelor nationale ale statelor membre , ulterior acestei date membrii parlamentului sunt alesi , in mod democratic , de catre cetatenii statelor membre .

In atributiile sale intra aprobarea bugetului comunitar , a acordurilor de aderare sau asociere la comunitate .Parlamentul trebuie sa fie consultat de catre Consiliul Ministerial inainte de adoptarea de catre acesta din urma a anumitor hotarari .

In organizarea si functionarea sa Parlamentul European se conduce dupa modelul parlamentar existent in tarile cu traditie democratica .

Sesiunile parlamentare ordinare au loc lunar , pe o perioada de aproximativ o saptatmana , totalizand 60 de zile pe an .

Sesiunile parlamentare extraordinare pot fi convocate la cererea majoritatii membrilor Parlamentului , a Comisiei sau a Consiliului .

Organizarea interna a Parlamentului cuprinde :

-Biroul;

-comisiile ;

-grupurile parlamentare .

Biroul , format dintr-un presedinte si 14 membri alesi de catre Parlament pentru un mandat de 30 de luni ( existand posibilitatea de a fi realesi ) rezolva problemele financiare si organizatorice ale Parlamentului , adopta reglementari privind functionarii Parlamentului si numeste Secretarul General al acestuia .

In cadrul Parlamentului European exista si un Birou largit format din Birou si din presedintii grupurilor parlamentare .Biroul largit are atributii in ceea ce priveste organizarea interna si stabilirea relatiilor cu alte organisme si institutii comunitare .

Parlamentul poate creea comisii permanente ( pentru diferite domenii - agricultura , buget , drepturile femeii, politici regionale ) , comisii temporare ( cu o durata de maxim 12 luni ) si comisii de ancheta[16] .

Grupurile parlamentare reprezinta forme de organizare a parlamentarilor , in functie de criteriile politice , si se constituie printr-o declaratie facuta presedintelui Parlamentului de minim 23 parlamentari ( daca acestia apartin unui singur stat membru ) sau 18 , respectiv 12 ( atunci cand apartin la doua sau mai multe state ) .

Atributiile Parlamentului European pot fi clasificate in trei categorii :

-atributii de control politic : Parlamentulare atat posibilitatea de a demite Comisia printr-o motiune de cenzura , cat si posibiltatea de a o interpela ;

-atributii de consultare simpla : Consiliul trebuie sa consulte Parlamentul inainte de adoptarea anumitor acte , fara a fi insa obligat sa tina seama de avizul Parlamentului ;

-atributii de decizie care vizeaza atat posibilitatea de a demite Comisia cat si posibilitatea de a refuza descarcarea de buget a Comisiei .

Curtea de Justitie comunitara este un un organ comunitar supranational ce are un rol extrerm de important in realizarea procesului de integrare, dar , in egala masura , si in ceea ce priveste aplicarea dreptului comunitar .Curtea este organul de control al legalitatii tuturor actelor emise de catre celelalte organe/entitati comunitare , ca si al legalitatii actiunilor acestor organe/entitati .

Competenta " rationae materiae " a Curtii de justitie comunitara vizeaza asigurarea respectarii dreptului comunitar, interpretare tratatelor si a celorlalte acte comunitare precum si controlul legalitatii actiunilor statelor comunitare .Curtea exercitataceste atributiuni la cererea statelor membre , a organelor comunitare sau a persoanelor particulare .

"Rationae persoane " competenta Curtii consta in dreptul acesteia de a judeca litigiile ivite intre statele membre , intre un stat membru si un organ comunitar , intre doua organe comunitare dar si intre persoane particulare si unul sau mai multe state comunitare sau organe comunitare .

Putem spune ca aceasta instanta actioneaza atat ca o curte costitutionala , cat si ca o instanta de supraveghere si verificare, instanta de contencios administrativ , instanta de recurs , curte de arbitraj si curte civila .

Hotararile Curtii de justitie comunitara sunt definitive si se aplica direct pe teritoriul statelor membre .

Compusa initial din 6 judecatori in prezent Curtea este formata din 15 judecatori numiti prin acordul comun al guvernelor statelor membre .Pentru ca o persoana sa poata fi avuta in vedere pentru a ocupa un post de judecator in cadrul Curtii de justitie comunitare aceasta trebuie sa indeplineasca o serie de conditii

In primul rand trebuie sa aiba o inalta calificare si o indelunga excperienta in activitatea juridica in cadrul unor structuri orgamizate din tara comunitara a carui cetatenie o poarta

In al doilea rand cel care doreste sa faca parte din organul jurisdictional suprem al C.E.E trebuie sa prezinte toate garantiile necesare pentru a ocupa o functie similara in cadrul instantei nationale supreme.

Trebuie sa precizam ca nu este necesar ca persoanele propuse pentru o functie de judecator in cadrul Curtii de justitie comunitara sa fi indeplinit functii de judecatori in cadrul tribunalelor lor nationale , ci doar sa aiba o formatie juridica .

Mandatul judecatorilor este de 6 ani insa componenta Curtii este revizuita o data la 3 ani , la fiecare revizuire fiind inlocuiti alternativ 6/7 judecatori.Pe parcursul exercitarii mandatului judecatorii nu pot detine vreo alta functie si nu pot exercita vreo alta ocupatie , remunerata sau nu , cu exceptia cazului cand se acorda o dispensa in acest sens ( pentru cercetatori sau cadrele didactice )[17] .

Dintre judecatori este ales , prin vot secret cu majoritate absoluta[18] , un presedinte care prezideaza dezbaterile cauzelor si deliberarile dar indeplineste si atributii executive legate de buna administrare a justitiei .

Mandatul Presedintelui Curtii este de trei ani , existand posibilitatea realegerii sale la expirarea acestuia termen .

Mandatul inceteaza prin inlocuire , decesul judecatorului , demisie sau pensionare .Un judecator isi poate pierde functia sau dreptul la pensie ori la alte beneficii asemanatoare daca , in opinia unanima a celorlalti judecatori , nu mai indeplineste conditiile necesare pentru numire sau nu ami poate face fata obligatiilor ce decurg din functia ocupata .Intr-o astfel de situatie judecatorul respectiv nu participa la la deliberarea respectiva insa va fi invitat de catre presedinte sa isi expuna punctul de vedere in sedinta inchisa in lipsa grefierului .[20]

Curtea este asistata de catre 9 Avocati Generali , numiti in aceeasi maniera ca si judecatorii .Acestia au obligatia ca , in conditii de completa impartialitate si independenta , sa prezinte , in cadrul unei sedinte publice , concluzii motivate care sa ajute Curtea in execuitarea sarcinii incredintate . Statutul avocatilor generali este aproape identic cu cel al judecatorilor , fiindu-le aplicabile inclusiv reguluile referitoare la numire , durata mandatului , incetarea functiilor sau inlocuirea .

In acest sens trebuie sa subliniem situatia oarecum dezavantajoasa a avocatilor generali care , spre deosebire de judecatori ,sunt obligati sa puna concluzii oral , la sfarsitul dezbaterilor , existand astfel riscul ca mandatul lor sa nu fie reinnoit daca exista deosebiri de opinie fata de pozitia guvernului care i-a propus .

Dintre avocatii generali este numit , in fiecare an , un Prim avocat general , astfel incat , pe durata mandatului toti avocatii generali sa indeplineasca aceasta functie . Primul avocat general va prezida intrunirile acestora si va proceda la impartirea cauzelor de indata ce a fost numit judecatorul raportor .

Atat judecatorii cat si avocatii generali beneficiaza de privilegii si imunitati care au scopul de a asigura acestora independenta , in special fata de statele membre pe perioada exercitarii mandatului .Aceasta imunitate se prelungeste si dupa incetarea mandatului pentru actele indeplinite si opiniile exprimate in calitatea lor oficiala de membri ai Curtii de justitie comunitara .

In fata Curtii reprezentarea persoanelor fizice si juridice este obligatorie si poate fi facuta de catre orice avocat ce face parte din baroul unui stat comunitar.Statele si institutiile comunitare sunt reprezentate de catre agenti special desemnati de catre acestea .

Toate partile sunt obligate sa isi stabileasca " domiciliul legal " in Luxembourg .

In fata Curtii este folosita , pentru fiecare cauza in parte , limba nationala a paratului , cu exceptia deliberarilor ( cand este folosita cu preponderenta limba franceza ) ; toate actele de procedura sunt redactate deasemenea in limba nationala a paratului .

Cheltuielile de procedura sunt suportate de obicei de partea cazuta in pretentii .

In activitatea sa Curtea de justitie comunitara are la dispozitie o grefa deservita de un grefier si un grefier-asistent care sunt numiti pe o perioada de 6 ani , indeplinind functii de administrare , inclusiv in ceea ce priveste aspectele financiar contabile ale activitatii .

Pe langa fiecare judecator si avocat general functioneaza un secretariat juridic alcatuit din 3 juristi care il asista pe respectivul membru al Curtii in pregatirea cauzelor.

In cadul Curtii functioneaza si un Departament de cercetare si documentare care furnizeaza studii comparative asupra legislatiilor nationale ale statelor comunitare , punand la dispozitia membrilor sai toate informatiile necesare privind dreptul comunitar si legislatiile nationale .

Inca de la inceputul activitatii Curtii de Justitie s-a observat ca numarul de cazuri aduse spre rezolvare era foarte mare si ca durata de solutionare a cererilor deduse judecatii tindea sa devina din ce in ce mai mare .In aceasta situatie a fost propusa , inca din 1964[21] , infiintarea unei jurisdictii de prima instanta care sa rezolve , in principal , cazurile de contencios privind functia publica .

Ca urmare a modificarilor survenite in cadrul prerogativelor institutiilor comunitare prin adoptatarea Actului Unic European la 24 octombrie 1988 a fost adoptata Decizia nr. 88/591 a Consiliului , decizie prin care s-a infiintat Tribunalul de Prima Instanta .

Tribunalul de Prima Instanta este compus din 15 judecatori , cate unul pentru fiecare stat membru , numiti prin acordul comun al statelor comunitare pentru un mandat de 6 ani .La 3 ani are loc o reinnoire partiala a membrilor Tribunalului de Prima Instanta ca si in cazul Curtii de Justitie comunitara .

Tribunalul este condus de un presedinte ales de catre membrii acestuia pentru o perioada de 3 ani la exprarea careia acesta poate fi reales .

Organul jurisdictional de prima instanta al C.E.E isi desfasoara activitatea in Camere formate din 3 sau 5 judecatori , componenta acestora fiind data publicitatii .

Pentru ca o persoana sa poata fi avuta in vedere pentru a ocupa un post de judecator in cadrul Tribunalului de Prima Instanta aceasta trebuie sa indeplineasca o serie de conditii .

In primul rand trebuie sa aiba o inalta calificare si o indelunga excperienta in activitatea juridica in cadrul unor structuri orgamizate din tara comunitara a carui cetatenie o poarta .

In al doilea rand cel care doreste sa faca parte din organul jurisdictional de prima instanta al C.E.E trebuie sa prezinte toate garantiile necesare pentru a ocupa o functie similara in cadrul instantelor nationale obisnuite .

Judecatorii Tribunalului depun juramantul in fata Curtii ( aceasta fiind si autoritatea care ii poate demite sau poate decide asupra ridicarii imunitatii acestora ) .

In cadrul Tribunalului nu exista functia de Avocat general insa unul dintre judecatori ( cu exceptia pre3sedintelui ) poate fi delegat sa indeplineasca aceasta functie atunci cand acest lucru este impus de complexitatea si dificultatea cauzei.Judecatorul desemnat ca Avocat general intr-o anumita cauza nu mai poate participa la judecarea acesteia , urmand sa prezinte concluzii motivate in scris .

Tribunalul de Prima Instanta este competent sa judece :

-litigiile survenite intre comunitati si functionarii acestora ;

-recursurile in carenta si recursurile in anulare introduse de catre persoane fizice sau juridice impotriva unei institutii comunitare in ceea ce priveste aplicarea regulilor ce reglementeaza regimul concurential al intreprinderilor ;

- recursurile in carenta si recursurile in anulare introduse impotriva Comisiei de catre intreprinderi si /sau asociatii de intreprinderi in ceea ce priveste regimul taxelor si impozitelor , productiei , etc ;

-recursurile privind despagubirea pentru daunele produse de o autoritate comunitara prin actiune sau inactiune daca vizeaza un recurs in anulare sau in carenta introdus de acelasi recurent in fata Tribunalului de Prima Instanta ;

- recursurile introduse de catre persoanele fizice si juridice in baza prevederilor cuprinse in tratatele comunitare .

Procedura in fata Tribunalului de Prima Instanta este , in mare parte , similara procedurii din fata Curtii de Justitie .Partea care a cazut in pretentii in fata Tribunalului poate ataca hotararea cu recurs in fata Curtii in termen de doua luni .

Exercitarea acestei cai de atac este limitata insa la chestiuni de drept : incompetenta Tribunalului , nerespectarea normelor procedurale sau incalcarea normelor dreptului comunitar .

Recursul nu are efect suspensiv de drept insa recurentul poate cere Curtii suspendarea executarii sau luarea unor masuri provizorii .

Curtea , in cazul in care admite recursul , poate proceda la retinerea cauzei spre judecare sau o poate retrimite Tribunalului care va fi obligat sa tina seama de decizia Curtii in solutionarea spetei .

In afara de grefa Tribunalul nu are servicii proprii , folosind in acest sens serviciile Curtii pentru documentare , cercetare , traducere , interpretare , etc .

Prin Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare din 22 iulie 1975 a fost instituita o noua institutie comunitara : Curtea de Conturi .Aceasta este un organ colegial , compus din 15 membri numiti de catre Consiliu , pe o perioada de 6 ani , cu unanimitate de voturi , in urma consultarii Parlamentului European .

Ca si judecatorii Curtii de Justitie sau ai Tribunalului membrii Curtii de Conturi beneficiaza de garantii de independenta si imunitate pe parcursul exercitarii functiei si , in anumite conditii , si dupa incetarea mandatului . Membrii Curtii de Conturi pot fi demisi de catre Curtea de Justitie comunitara la cererea institutiei din care fac parte .

Atributiile Curtii de Conturi se refera la :

-verificarea veniturilor si cheltuielilor comunitare in ceea ce priveste legalitatea si regularitatea lor ;

-asigurarea unei bune gestiuni a resurselor financiare ale comunitatii ;

-asista Consiliul si Parlamentul in exercitarea functiei de control a executiei bugetare ;

-prezinta observatii asupra unor chestiuni concrete din activitatea comunitatilor ;

-emite avize consultative la solicitarea unor institutii comunitare in vederea adoptarii unor acte juridice ;

-controleaza toti beneficiarii sau utilizatorii unor fonduri comunitare ;

-poate sesiza Curtea de Justitie comunitara pentru a-si apara prerogativele .

Trebuie sa precizam ca aceasta institutie comunitara nu dispune de puteri judiciare .

CONCLUZII

In acest moment putem afirma cu certitudine ca sistemul institutional al comunitatilor europene corespunde scopurilor comune ale acestora asa cum au fost ele exprimate in tratatele comunitare si in Acordul unic european:

1.imbunatatirea conditiilor de viata din statele membre ;

2.realizarea unei Europe organizate si a unei piete interne libere

3.democratizarea organelor comunitare ;

4.dezvoltarea dreptului comunitar in concordanta cu noile domenii de activitate comunitara ;

5.realizarea , in final , a unei depline uniuni economice , monetare si politice a statelor membre .