STATUTUL DEPUTATILOR SI SENATORILOR

STATUTUL DEPUTATILOR SI SENATORILOR

1. Natura juridica a mandatului parlamentar

Mandatul parlamentar nu este definit prin Constitutie, asa cum este definit, de exemplu, mandatul in dreptul civil. (un contract prin care o persoana se obliga, fara plata, de a face ceva pe seama altei persoane, de la care a primit insarcinarea).

Intre notiunea de mandat din dreptul civil si cea de mandat din dreptul constitutional exista deosebiri esentiale:

a) mandatul civil se constituie pe baze contractuale, iar mandatul parlamentar prin alegeri;

b) continutul mandatului civil se stabileste prin acordul partilor, pe cand continutul mandatului parlamentar se stabileste prin Constitutie, regulamentele Camerelor si, dupa caz, prin lege;

c) daca mandatarul il reprezinta pe mandant, deputatii si senatorii reprezinta natiunea;

d) mandatarul este raspunzator fata de mandant pentru daunele ce i le-ar cauza, pe cand deputatii si senatorii nu raspund fata de alegatori;

e) mandatul civil poate fi revocat, pe cand mandatul parlamentar nu poate fi revocat;

f) mandatarul poate fi substituit printr-o alta persoana, pe cand deputatii si senatorii nu pot fi inlocuiti decat in anumite conditii (prin supleanti).

De asemenea, desi desemnarea parlamentarului se face de catre alegatorii dintr-o circumscriptie electorala, prin actul alegerii el reprezinta natiunea, potrivit teoriei mandatului reprezentativ pe care se fundamenteaza dreptul nostru parlamentar.

Trasaturile mandatului parlamentar:

a) este o institutie de drept public, de drept constitutional;

b) are caracter reprezentativ la nivel national;

c) are caracter general;

d) are caracter electiv;

e) este irevocabil;

f) este protejat constitutional.

Dreptul public foloseste notiunea de mandat in sens de imputernicire speciala data printr-o procedura solemna de catre corpul electoral, candidatilor la o functie sau demnitate publica, daca acestia obtin un numar suficient de voturi, potrivit legii electorale.

In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.

Din punct de vedere al naturii sale juridice, mandatul parlamentar este o institutie de drept constitutional. Mandatul parlamentar are caracter reprezentativ (art.69 din Constitutie).

Mandatul imperativ este nul. Potrivit acestei teorii, parlamentarul actioneaza numai potrivit instructiunilor obligatorii date de alegatorii sai, el nu va putea actiona nici in afara, nici impotriva acestora, depunand toate eforturile necesare indeplinirii lor.

Deputatii si senatorii indeplinesc o demnitate publica. Ei nu sunt asimilati functionarilor publici.

Dispozitiile cuprinse in Constitutie referitoare la mandatul parlamentar (art.69 - 72) au valoare de reguli directoare in materie. Ele pot fi dezvoltate si detaliate prin lege speciala si prin regulamentele Camerelor. Regulamentele Camerelor stabilesc doar norme procedurale pentru aplicarea dispozitiilor constitutionale referitoare la statutul deputatilor si senatorilor.

2. Durata mandatului parlamentar

Durata mandatului parlamentar coincide cu cea a Camerelor legislative (art.63 alin.1 si 4 din Constitutie). Mandatul Camerelor poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa. De asemenea, mandatul se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament.

Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului pe data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii.

Mandatul parlamentar ia nastere pe data anuntarii rezultatelor alegerii, dar dreptul celui indreptatit sa-l exercite incepe pe data intrunirii legale a Camerei respective, sub conditia validarii.Validarea alegerii nu face decat sa confirme, cu efect retroactiv, legalitatea operatiunii electorale. Numai de la aceasta data se aplica deputatilor si senatorilor statutul parlamentar prevazut in Constitutie si regulamentele Camerelor.

Mandatul parlamentar inceteaza:

- la data intrunirii legale a Camerelor nou alese;

- in caz de demisie;

- in caz de incompatibilitate;

- in cazul pierderii drepturilor electorale;

- in caz de deces.

3. Protectia constitutionala si regulamentara a mandatului parlamentar

Pe durata mandatului, deputatii si senatorii se bucura de independenta fata de celelalte structuri statale si exercita prerogativele autoritatii publice. De aceea, mandatul lor este protejat constitutional.

Rolul protectiei este de a garanta parlamentarilor deplina libertate in exercitarea mandatului.

Protectia se realizeaza prin:

a) regimul de incompatibilitate;

b) imunitatea parlamentara;

c) independenta opiniilor;

d) indemnizatie.

Incompatibilitatile (art.71 din Constitutie)

Incompatibilitatea nu se confunda cu ineligibilitatea. Ineligibilitatea inseamna lipsa vocatiei de a candida, in alegerile parlamentare, a unei persoane are detine o anumita calitate sau functie publica. Astfel, sunt neeligibili (nu pot fi alesi) pentru ca le este interzisa asocierea in partidele politice: judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici, stabilite prin lege organica (art. 40 alin.3 din Constitutie). Daca aceste categorii de persoane au intentia de a candida pentru un mandat de deputat sau senator, ele trebuie sa renunte la calitatea e ii face neeligibili, cel mai tarziu pe data depunerii candidaturii.

Ineligibilitatea isi gaseste consacrarea in art. 37 din Constitutie care stabileste clar si fara echivoc conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca pentru a fi aleasa. Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3) (Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

Incompatibilitatile au rolul de a asigura evitarea conflictelor ce ar rezulta din exercitarea concomitenta a doua functii publice concurente (ex. functia jurisdictionala cu functia legislativa).

Prin cumularea mandatului parlamentar cu orice functie publica de autoritate sau chiar cu o functie privata ipotetic stabilita printr-o lege speciala, deputatul sau senatorul ar putea intra la un moment dat in conflict cu prerogativele si obligatii sale parlamentare.

In art. 71, alin 1, Constitutia prevede ca nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator. De asemenea, potrivit Constitutiei, calitatea de deputat este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.

Functiile publice de autoritate, la care face trimitere art. 71, alin 2 pot fi elective sau neelective.Exemple de functii publice de autoritate:

- functia de prefect;

- functia de primar sau membru in consiliile locale;

- functia de secretar al unitatilor administrativ-teritoriale;

- functia de secretar de stat;

- functia de politist, gardian public s.a.

Exista functii publice care nu presupun exercitarea autoritatii (ex.: functia de director al Bibliotecii Nationale, muzeograf, profesor). Ca atare, intre calitatea de parlamentar si asemenea functii nu exista incompatibilitate.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor, calitatea de deputat este incompatibila cu functia de presedinte al Romaniei. Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice.

Regulamentele obliga deputatii aflati in stare de incompatibilitate sa demisioneze din functiile incompatibile cu calitatea lor de parlamentari in termen de 30 zile de la aparitia cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continua sa se afle intr-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat. Demisia se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale daca, pana la data validarii mandatului, partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pentru care a candidat confirma in scris ca apartine acesteia. Asupra legalitatii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputatilor un raport.

In regulamentul Senatului, Prin functiile publice de autoritate incompatibile cu calitatea de senator se intelege functii din administratia publica asimilate celor de ministru, functiile de secretar de stat, subsecretar de stat si secretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, functiile din Administratia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului si al Guvernului, functii de conducere specifice  ministerelor, celorlalte autoritati si institutii publice, functii de consilieri locali si consilieri judeteni, de prefecti si subprefecti si celelalte functii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, functiile de primar, viceprimar si secretar ai unitatilor administrativ-teritoriale, functiile de conducere si executie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe din unitatile administrativ-teritoriale si din aparatul propriu si serviciile publice ale consiliilor judetene si consiliilor locale, precum si functiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le detin sa candideze in alegeri.

(3) Calitatea de senator este, de asemenea, incompatibila cu:

             a)    functia de presedinte, vicepresedinte, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare, precum si  la institutii publice;

             b)    functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale, prevazuta la lit.a);

             c)    functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale, prevazuta la lit. a);

             d)    functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;

             e)    calitatea de comerciant, persoana fizica;

             f)     calitatea de membru al unui grup de interes economic;

             g)    functia publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

(4) Alte incompatibilitati decat cele prevazute la alin.(1)-(3) sunt stabilite prin lege organica.

Senatorii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice, precum si in alte domenii prevazute de lege.

Senatorul care se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art.177 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, in termen de 10 zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea termenului prevazut la alin.(1), senatorul care continua sa se afle intr-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de senator. Demisia se aduce la cunostinta plenului Senatului si se publica  in   Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului, formatiunii politice ori aliantei acestora, daca pana la data validarii mandatului partidul sau formatiunea politica pentru care a candidat confirma in scris ca apartine acesteia. Asupra legalitatii alegerii supleantului, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari va prezenta Senatului un raport.

Imunitatea parlamentara (art.72 din Constitutie)

Imunitatea parlamentara se prezinta sub doua forme: lipsa raspunderii juridice si inviolabilitatea membrilor parlamentului.

Imunitatea parlamentara, reglementata de art. 72 din Constitutie si dezvoltata de regulamentele celor doua Camere are rolul de a proteja parlamentarii impotriva oricaror incercari ale puterii executive sau judecatoresti de a-i intimida, ameninta sau sanctiona pentru modul in care acestia isi exercita mandatul.

Astfel, potrivit Constitutiei, deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Deputatii si senatorii nu pot renunta la beneficiul imunitatii parlamentare. Numai Camera are dreptul de a decide in aceasta materie.

Indemnizatia

Deputatii si senatorii primesc o anumita indemnizatie lunara, precum si alte drepturi aferente sau facilitati care au scopul sa le asigure independenta financiara. Regulamentul fiecarei Camere prevede insa posibilitatea retinerilor din indemnizatia lunara in functie de prezenta parlamentarului la lucrarile acesteia. De asemenea, indemnizatia se suspenda pe durata excluderii temporare a parlamentarului de la un anumit numar de sedinte ale Camerei.

In afara indemnizatiei, deputatii si senatorii beneficiaza de dreptul la concedii de odihna pe durata vacantelor parlamentare, ca si la concedii de boala sau pentru interese personale (cel mult 8 zile in timpul unei sesiuni).

Raspunderea disciplinara a deputatilor si senatorilor

In Regulamentul fiecarei Camere sunt prevazute norme privind raspunderea disciplinara a parlamentarilor, inclusiv sanctiunile ce se pot aplica.

Deputatii si senatorii pot fi trasi la raspundere disciplinara pentru incalcarea regulilor de polemica parlamentara.

Raspunderea disciplinara a deputatilor

Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:

a) avertismentul;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvantului;

d) eliminarea din sala de sedinte;

e) interzicerea participarii la lucrarile Camerei pe timp de maximum 15 zile;

f) excluderea temporara.

Primele 4 sanctiuni se aplica de catre presedintele de sedinta, iar urmatoarele de catre Camera, la propunerea Biroului permanent. Pentru acestea, cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate.

La prima abatere de la regulament presedintele de sedinta al Camerei il avertizeaza pe deputatul in culpa si il invita sa respecte regulamentul.

Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine. Chemarea la ordine se inscrie in stenograma sedintei. Inainte de a chema la ordine un deputat, presedintele de sedinta al Camerei il invita sa isi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar da loc la aplicarea sanctiunii. Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedintele de sedinta ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.

In cazul in care, dupa chemarea la ordine, un deputat continua sa se abata de la regulament, presedintele de sedinta ii va retrage cuvantul, iar daca persista, il va elimina din sala.

In cazul unor abateri grave, savarsite de deputat in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporara a deputatului in culpa. Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si imunitati in cel mult 7 zile.

Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pana la maximum 30 de sedinte din aceeasi sesiune.

Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:

a) suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii;

b) suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii;

c) interzicerea participarii la lucrarile Camerei si ale comisiilor.

Excluderea se executa de catre chestor si, in caz de opunere, cu ajutorul fortei publice puse la dispozitia presedintelui Camerei.

Sanctiunile aplicate de Camera Deputatilor se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, si pe site-ul Camerei Deputatilor.

Raspunderea disciplinara a senatorilor

Constituie abateri disciplinare savarsite de senatori urmatoarele fapte, daca, potrivit legii, nu constituie infractiune:

a)    incalcarea dispozitiilor privind indatoririle senatorului prevazute de Constitutia Romaniei, republicata, si de legea statutului deputatilor si al senatorilor;

b)    incalcarea juramantului de credinta;

c)    nerespectarea prevederilor regulamentului Senatului;

d)    exercitarea abuziva a mandatului de senator;

e)    comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar in sedintele de plen, de comisii sau de birou ori in afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator;

f)     absentarea, nemotivata si in mod repetat, de la lucrarile Senatului.

Abaterile de la deontologia parlamentara se sanctioneaza cu:

a)    atentionare;

b)    chemarea la ordine;

c)    retragerea cuvantului;

d)    indepartarea din sala pe durata sedintei;

e)    avertisment public - scris.

Abaterile si sanctiunile se constata si se aplica de catre presedintele de sedinta sau, dupa caz, de presedintele comisiei senatoriale.

Sanctiunile prevazute nu pot impiedica exercitarea dreptului la vot.

Presedintele Senatului poate, inainte de a chema la ordine un senator, sa-l invite sa-si retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar atrage aplicarea masurii.

Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfacatoare, masura nu se mai aplica.

In cazul in care, dupa chemarea la ordine, senatorul continua sa se abata de la prezentul regulament, presedintele Senatului ii va putea retrage cuvantul, iar daca persista, il va indeparta din sala. Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Senatului si pot aplica masurile prevazute cu exceptia avertismentului public - scris.

In cazul in care un senator savarseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Senatului, care il va supune Biroului permanent.

Abaterile care implica aplicarea sanctiunea avertismentului public - scris se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar  din Senat sau a unui senator. Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului. Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari solutioneaza sesizarea inaintata de presedintele Senatului in termen de 30 de zile de la data inregistrarii acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majoritatii membrilor prezenti, in sedinta secreta. Raportul comisiei se inainteaza, de indata, impreuna cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului.

Biroul Permanent solutioneaza cauza in termen de 7 zile de la data primirii raportului, impreuna cu dosarul cauzei. Hotararea Biroului permanent se prezinta in sedinta publica a plenului Senatului.

Impotriva hotararii Biroului permanent al Senatului, petitionarul sau senatorul sanctionat poate face contestatie in termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia.

Contestatia se solutioneaza de catre plenul Senatului, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, in sedinta secreta.

Hotararea plenului Senatului. data asupra contestatiei, este definitiva si executorie si se aduce la cunostinta publica in sedinta de plen.

Senatorul sanctionat disciplinar cu avertisment public scris nu poate reprezenta Senatul in relatiile interne si externe ale acestuia, pe o perioada de 3 luni de la data ramanerii definitive a sanctiunii.

Sanctiunile prevazute de Regulament se aplica pentru fiecare abatere in parte si se cumuleaza aritmetic.