Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice

Acasa » scoala » matematica » stiinte politice
STUDIU DE CAZ - Spectacularizarea politicului in emisiunile informative

STUDIU DE CAZ - Spectacularizarea politicului in emisiunile informative

STUDIU DE CAZ - Spectacularizarea politicului in emisiunile informative

Etapele cercetarii

Cercetarea de fata a cuprins urmatoarele etape de lucru:

Alegerea corpusului si prezentarea datelor analizate.
Elaborarea ipotezelor.
Structura analizei
Operationalizarea conceptelor.
Prezentarea metodei de cercetare.
Masurarea si analiza datelor.
Prezentarea concluziilor.

1. ALEGEREA CORPUSULUI SI PREZENTAREA DATELOR ANALIZATE

Pentru a sustine tema cercetarii "Spectacularizarea politicului in emisiunile informative" am ales pentru analiza jurnalul Antena3, difuzat la ora 21.00. Am monitorizat o perioada de trei luni (4 decembrie 2006 - 28 februarie 2007), si am intregistrat in total 55 de emisiuni informative. Din acestea pentru cercetare au fost folosite trei jurnale si anume din 18 decembrie 2006, 18 ianuarie 2007 si respectiv 17 februarie 2007.

In total au fost supuse cercetarii 8176 secunde (136 min 26 sec): repartizate dupa cum urmeaza: 18 decembrie - 2340 secunde (39 minute); 18 ianuarie - 2512 secunde (42 minute) si 17 februarie - 3324 secunde (55 min 40 sec).

Jurnalele monitorizate au o structura asemanatoare si ca tematica pun accentul pe informatia politica. Prezentatorii jurnalului sunt: Dana Grecu, Alice Iacobescu si Maria Coman.

2. ELABORAREA IPOTEZELOR

Ipotezele cercetarii se bazeaza pe confirmarea sau infirmarea urmatoarelor afirmatii:

miza cresterii spectacularului se realizeaza la nivelul limbajului jurnalistic prin accentul pus pe conflict; textele jurnalistice mediaza realitatea politica prin punerea in forma a unui battle field, a unui camp de actiune in care personajele, in speta actorii politici se angajeaza in luari de pozitii antagonice.
daca spectacularizarea este un efect al stimularii opiniei si in ce masura declaratiile sustin sau nu acest efect; tehnicile jurnalismului civic conduc la o exploatare excesiva a spatiului deliberativ, a negocierii opiniei prin consens avand ca efect o orientare in sens negativ.
medierea excesiva a spatiului politic creaza impresia unui spectacol, organizat si pus in scena prin participarea activa a politicienilor, jurnalistilor si opiniei publice; teatralizarea si dramatizarea sunt doua tehnici care amplifica efectul de spectacular.
personalizarea actorilor politici conduce la o trecere a naturii statutului lor politic intr-un cadru familiar; apelativele si reprezentarile mediatice ajuta la sustinerea spectacolului si la aducerea sa in planul unei receptari imediate de catre cetateni; actorii politici devin indivizi cunoscuti si recunoscuti.
intensitatea participarii unor actori politici la viata politica dezvolta o noua dimensiune, cea a star sistemului; figurile familiare ale liderilor sunt surse de semnificare si de indentificare pentru indivizi.
daca aportul adus de media prin mediatizarea si sustinerea evenimentelor politice ca subiecte importante ale agendei a condus la o accentuare a fenomenului de criza si a sutinut si alimentat tensiunea dintre politicieni.

3. STRUCTURA ANALIZEI

transcrierea celor trei jurnale si utilizarea script-ului pentru prezentarea stirilor cu subiect politic. Utilizarea scriptului ca unitare totala de cuvinte in masurarea frecventei cuvintelor (indicilor) si stabilirea tematicii jurnalului.

studierea profilului jurnalului, modului in care este structurata informatia, imbinarea segmentelor jurnalului si urmarirea "firului rosu" in logica subiectelor stirilor. (Madalina Balasescu, 2003, p.73).

prezentarea rezumativa a stirilor cu caracter politic si evidentierea trasaturilor distinctive - narativitarea acestora.

clasificarea titlurilor stirilor in doua categorii: titluri informationale si titluri de divertisment. Titlul poate fi 1. informational in masura in care precizeaza subiectul prin promovarea informatiei sintetizate sau 2. divertisment in masura in care alaturarea cuvintelor trece dincolo de campul de informatie si indica un element spectacular, sau care face trimitere la un conflict (actiune care depaseste limitele rutinei).

De asemenea titlul mai poate fi grupat in functie de modul in care indeplineste un rol in discursul mediatic: este informational, anaforic sau referential (dupa Maurice Mouillaud si Jean-François Tétu in Isabelle Garcin-Marrou, 2005). Fiecare titlu contine indicatori (expresii) care faciliteaza gruparea sa .

ponderea informatiei politice in jurnal, respectiv minute, secunde si stabilirea numarului de stiri care au la baza informatii politice in raport cu celelalte informatii.

stabilirea indicilor de mare frecventa

cuvinte sau sintagme care desemneaza un conflict, care exprima tensiune, agresivitate sau violenta.

stabilirea frecventei verbelor utilizate in textul jurnalistic (grupajul de stiri politice)

numarul de minute/ secunde corespunzatoare actorilor politici si frecventa lor in grupajul de stiri politice; frecventa si durata aparitiei partidelor politice

4. OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR

CULTURA MEDIA	Este o forma de cultura cu pronuntat caracter comercial, produsa pentru profit si diseminata sub forma de bunuri de larg consum¹.
STIREA DE TELEVIZIUNE	Informatie proaspata si inedita asupra unui subiect de interes general, despre care nu s-a mai auzit.² Un amestec de jurnalism traditional, obiectiv si un fel de povestit de prime-time, semi-fictional, care cadreaza evenimentele in termeni simpli, cu valori clar definite. ³
INFORMATIA	Forma reproductibila care permite ca experienta unor evenimente sa poata fi schimbata intre toti comunicatorii. Interventia media adauga un plus de valoare care transforma informatia in bun cultural sau de consum - cu putere de circulatie ³.
CRIZA	Un set de evenimente nedorite, surprinzatoare cu un sens obscur, capabile sa ameninte echilibrul social. Privita ca element de dezordine ³.
CADRUL (frames)	Semnifica simultan un construct cultural dat si o tehnica de construire mereu dinamica, alese sau impuse ca instrumente de semnificare (mediatica) a realitatii.³
PUTERE	Reprezentata mai putin prin actiunea de "a face", si mai mult in comunicare. Cine comunica mai bine si mai eficient este mai influent si, in consecinta, mai puternic.⁴
CONFLICT	In sens sociologic, baza a miscarilor sociale, motor al actiunii politice si chiar artizan al dezvoltarii democratice. Sens care deriva din clasicele antinomii dintre integrare si ruptura, consens si dissens, stabilitate si schimbare, deoarece opozitia dintre conflict si ordine se inscrie chiar la baza sistemului social.⁵
DIVERTISMENT	In sens sociologic, reprezinta un comportament situat in afara limitelor acceptate ca fiind de rutina ⁴. Este folosit pentru a justifica unele practici discursive, care au ca scop marirea audientei si reducerea costurilor, desi la prima vedere, par a fi neutre si apolitice, facand referire la cerintele unui public fictionalizat si nu la imperativele comerciale ale industriei de divertisment ⁶.
AGRESIVITATE SIMBOLICA	Denumeste un fenomen care nu are ca tinta a atacului un anumit individ sau grup, ci tocmai prin ce sunt reprezentati sau identificabili acestia in raportul relatiilor sociale, simbolurile care le definesc identitatea. Atacul este centrat pe distrugerea valorilor celuilalt reprezentate prin diferite obiecte fie de cult, economice, politice etc ⁷.
ZVON	O enuntare legata de evenimentele zilei, destinata sa fie crezuta, transmisa din om in om, de obicei pe cale orala, fara sa existe date concrete care sa-i ateste exactitatea. Zvonul este emergenta si circulatia informatiilor in corpul social, fie inca neconfirmate de surse oficiale, fie dezmintite de acestea. Informatie paralela si, uneori opusa informatiei oficiale, zvonul este o contra-putere.⁸
VALOAREA DE INFORMARE	Criteriile de la care pornesc jurnalistii pentru a decide ce evenimente sau fapte de realitate sunt interesante pentru publicul lor.⁴
EVENIMENT	Fapt social semnificativ, care influenteaza existenta unui mare numar de oameni. Media poate genera evenimente prin: stirea care contine o eroare; o dezmintire; stirea care contine informatii neverificate; stirea mincinoasa, zvon, intoxicare, dezinformare; stirile preluate din alte media.⁸
DECLARATIE DE PRESA	Forma de presa a comunicarii institutionale. Se realizeaza la initiativa emitatorului in cadrul unei conferinte de presa⁸.
STAR SISTEM	Indivizii care, in urma aparitiei publice pe ecran si in alte media, devin cunoscuti si priviti ca simboluri semnificative, in interiorul grupurilor culturale si intre grupuri. Starurile devin iconi moderni, seculari, intruchipari publice ale idealurilor si valorilor care rezulta din aparitiile si interpretarile lor fictionalizate pe scena si pe ecran - si in afara lor.⁶
PSEUDO-EVENIMENT	Eveniment special creat pentru ca mass-media sa vorbeasca despre el si care nu ar fi avut loc niciodata daca nu ar fi intrat in atentia presei (inaugurari, spectacole, lansari de carte, conferinte de presa, etc).⁹ Un astfel de eveniment este anuntat cu mult timp inainte, este programat astfel incat presa centrala sa nu aiba nici o dificultate in a-l prinde in agenda sa.
ACTIVITATE POLITICA	Priveste emergenta problemelor colective, revelatia cerintelor adresate autoritatilor publice, elaborarea unor proiecte de solutii, conflictul dintre aceste proiecte si modalitatea lor de reglementare.¹⁰
MARKETING POLITIC	Este "fundamentat pe postulatul potrivit caruia comportamentele comsumatorilor si comportamentele cetatenilor pot fi analizate dupa criterii asemanatoare" ¹⁰
NARATIV	Tip textual, axat pe desfasurare temporala si cauzalitate cronologica (si temporala si logica in acelasi timp, avandu-se in vedere logica povestirii in dependenta sa de logica actiunii rationale; a comportamentului cu sens). Text organizat secvential, prezentand actiuni si evenimente legate prin relatii cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema de actiune ¹¹

PREZENTAREA METODEI DE CERCETARE

Analiza de continut

Una dintre primele definitii ale analizei de continut, formulata de Berelson, se refera la aceasta tehnica ca la "o desciere obiectiva, sistematica si cantitativa" a continutului comunicarii. (Van Cuilenburg et al., 2004, p. 115). Tehnica vizeaza identificarea caracteristicilor de care dispun mesajele.

Folosirea analizei de continut impreuna cu alte metode de investigare permite formarea unei legaturii intre continutul mesajului si "alte parti ale strategiei de comunicare (communication setting)". (W.J. Severin, J.W. Tankard, Jr, 2004, p. 42)

Intr-o definitie foarte larga "analiza de continut ar putea fi considerata ca un sistem de decodare a mesajelor". (Van Cuilenburg et al., 2004, p. 115). Fiske considera ca aceasta metoda se "preocupa de modul in care functioneaza comunicarea, de sistemele limbajului si culturii si, in special, de relatia structurala intre sistemul semiotic, cultura si realitate". (John Fiske, 2003, p. 173-174)

In dictionarul de Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale analiza de continut este privita ca o metoda statistica "fiind, ca atare, cea mai potrivita atunci cand lucram cu un numar foarte mare de unitati sau cu un sistem complet de mesaje (de exmplu, publicitatea TV, presa populara sau caricaturile politice publicate inaintea alegerilor)." (Tim O'Sullivan et al, 1994, p. 37). Criteriile care trebuie indeplinite se rezuma la doua aspecte: datele sa fie usor descifrabile si sa apara destul de des pentru ca tehnica sa fie valida.

Metoda analizei de continut cunoaste cinci faze metodologice, cu un caracter cumulativ care permit prin abordare o apofundare a cercetarii (Van Cuilenburg et al., 2004, p. 118-120):

analiza frecventei - preocupata de frecventa cu care un cuvant, o tema sau un subiect apre in materialul cercetat;

analiza valentei - bazata pe folosirea evaluarilor pozitiv (pro) - negativ (contra) in abordarea unui cuvant, tema sau subiect;

analiza de intensitate - vine in completarea analizei valentei prin introducerea unei "incarcaturi evaluative" (propozitiile ca unitati de masura) a textului;

analiza contingentei - vizeaza "corelatia dintre caracteristici" care este prin ea insasi semnificativa;

analiza pe calculator - foloseste metodele si programele de calcul pe computer, permite gestionarea unui numar mai mare de date.

Analiza de continut permite abordarea textului pentru a putea evalua intentiile emitentului (motivele si conceptiile sale). In final, asa cum precizeaza Van Cuilenburg et al., "definitorie pentru cercetator este modalitatea interpretativa pentru care opteaza: pentru un model reprezentational sau pentru un model instrumental." (2004, p. 121)

Analiza elementelor textuale (semantica) cunoaste trei variante metodologice, acceptate in sens larg: studierea tendintei evolutive, analiza contingentei si analiza performantei. (ibidem)

Dupa Fiske aceasta analiza de continut "este destinata sa produca o explicatie obiectiva, masurabila, verificabila" a continutului mesajelor vehiculate pe un canal media si priveste in principal nivelul denotativ al semnificatiei. (2003, p. 171).

Studierea unui text prin structurile sale discursive permite o evaluare a relatiei dintre doua obiecte atitudinale (adica elemente discursive). Din aceasta perspectiva "discursul este considerat a fi ansamblul obiectelor atitudinale si al relatiilor dintre acestea, generand intre-un text o serie de judecati de valoare". (Van Cuilenburg et al., 2004, p. 133). Legatura cuvintelor in fraza, prin alegerea unor propozitii-cheie[1] determina valoarea pozitiva (+ = asociere), negativa (- = disociere) sau neutra (0) a conexiunii dintre obiectele atitudinale.(ibidem)

Analiza de continut foloseste trei unitati de analiza: de inregistrare, de context si de numarare (dupa (Van Cuilenburg et al., 2004):

Inregistrarea urmareste unitatile examinate sub forma de cuvant, tema sau subiect;

Contextul este unitatea imediat superioara unitatii de inregistrare

Numararea vizeaza numararea si/sau masurarea cuvintelor cheie si a spatiului alocat (prin unitati de timp si spatiu)

Analiza de discurs

Analiza discursului vizeaza, asa cum a subliniat Goffman, intelegerea interactiunilor reale din societate in masura in care "interactiunile sunt atomii societatii. Ele constituie toata durata si toata elasticitatea, toata culoarea si toata uniformitatea vietii sociale evidenta si totusi misterioasa" (Simmel, in Daniela Roventa-Frumusani, 2004, p.11)

"Scopul analizei discursului este identificarea si interpretarea raportului dintre regularitati lingvistice (conectori, scheme, macrostructuri) si semnificatii si finalitati evidentiate si negociate prin intermediul discursului". (Daniela Roventa-Frumusani, 2004, p.12). Analiza discursului privilegiaza: producerea si interpretarea sensului; reperarea constructiei textului (narativa, argumentativa); detalierea situatiilor de comunicare si a discursurilor vehiculate; studiul interactiunii verbale.

Enunturile performative sunt enunturi care trimit la actiune sau introduc acte menite sa produca o actiune. Enunturile descriptive nu implica neaparat o actiune. Acestea sunt folosite in scopul suplimentarii unui act de comunicare. Diferenta functiei lor pragmatice are in vedere ca enuntul descriptiv este un argument, iar cel performativ este un predicat. Enuntarea performativa presupune anumite conditii de reusita, care tin in primul rand de nivelul de autoritate. (idem, p. 28)

In viziunea lui Austin actele de limbaj sunt:

expozitive - a nega, a afirma, a explica

exercitive - a ordona, a comanda

promisive - a promite, a jura

comportative - a multumi, a se scuza

verdictive sau jurdiciare - a achita, a condamna.

Actele ilocutorii, dupa J. Searle sunt: reprezentative sau asertive; directive; promisive; expresive; declarative. Aceste criterii tin de conditiile de reusita a actelor de limbaj. (idem, p. 31)

Structurile discursive au in vedere tipuri de text: narativ (desfasurare temporala si cauzalitate crono-logica); descriptiv (desfasurare spatiala); expozitiv (analiza si sinteza reprezentarilor conceptuale); instructiv (sub forma de manual); argumentativ (luare de pozitie). De aici se poate sintetiza in dominanta structurala: narativul (prezentarea schemei de actiune intr-un discurs organizat secvential, prezentare de actiuni si evenimente); descriptivul ("discurs organizat spatial ca o constelatie de atribute si specificari determinate de un pattern global de tipul frame" - descrierea actiunii prin utilizare de cadre); argumentativul (discurs ce vizeaza adeziunea la anumite idei considerate adevarate, evaluarea elementelor se face in termenii scopului vizat). (idem, p.70)

Analiza discursului politic are in evidenta similitudinile care apar intre discursul mediatic si discursul politic: legitimitate a efemerului, "scoop-ul" mediatic; predominanta istoriilor punctuale, decizia aici si acum; intertextualitatea generalizata. (idem, p. 122)

Identificarea indicatorilor de forta permite o clarificare a modurilor de sustinere prin discurs a argumentelor, precum si relatia care se formeaza intre categoriile opinie-argument-concluzie. Indicatorii de forta sunt "instrumente lingvistice care ajuta la realizarea legaturilor dintre enunturi indicand functia acestora in cadrul unui discurs" (Vincenzo Lo Cascio, 2002, p. 189)

O clasificare a acestor indicatori are in vedere forma enuntului pe care il introduc in text. Acestia sunt: justificatori, concluzivi, generalizatori, modali, garanti, de relativizare, de intarire, alternativi sau care introduc un macroargument. (idem, p. 194)

Inferentele sunt notiuni care tin de domneiul logicii. Posibilitatea de a le utiliza se datoreaza "sistemelor de referinta si a matricelor inferentiale comune receptorilor umani" (Luminita Rosca, 2004, 123). Inferenta este un enunt care se deduce dintr-un prim enunt sau o serie de enunturi. Acesta nu este exprimat ci doar reisei implicit sau explicit din formularile anterioare. Inferenta poate fi o concluzie care se bazaeza pe acceptarea ca adevarate a rationamentelor anterioare.

Presupozitia nu tine cond de valoarea de adevar sau acceptare a enuntului din care se deduce. Aceasta este "o inferenta implicita, care se pastreaza chiar si aunci cand enuntul (a) este negat sau formulat ca interogatie" (ibidem). Acestea au la baza un istem de valori acceptate de toata lumea. Uneori presupozitia ajuta la conturarea ideii centrale a textului.

Interventiile in discurs pot fi clasificate dupa functiile ilocutoare initiative si reactive. Aceastea sunt: oferta-cerere, solicitare de informatii, solicitare de informare, asertiune. Acestea pot fi dezvoltate pozitiv sau negativ, la nivelul enuntului sau enuntarii. (J. Moeschler, in Daniela Roventa-Frumusani, 2004, p. 38)

Macroactul argumentativ poate fi suprapus pe o grila argumentativa care face referire la tema, scop, conditii de reusita si fazele argumentarii. (Vincenzo Lo Cascio, 2002, p. 126)

6. MASURAREA SI ANALIZA DATELOR

Descrierea generala a jurnalului din 18.12.2006

Emisiunea informativa analizata a fost difuzata in data de 18.12.2006, la postul de televiziune Antena3, la ora 21.00. Jurnalul are o durata totala de 2340 sec, ceea ce reprezinta 39 de minute de emisie. Din acest total durata stirilor este de 1622 sec, adica 27 de minute. Celelalte 12 minute sunt rezervate rubricilor SPORT, METEO si unui calup de publicitate. Durata secventei de stiri politice este de 914 sec, adica 15 minute si 14 secunde. Aceasta cuprinde cinci stiri ample, post-factum.

Intreaga succesiune de stiri politice are ca subiect condamnarea oficiala a comunismului de catre presedintele Traian Basescu in plenul Parlamentului. Acest eveniment a fost de insemnatate pentru societatea romaneasca in contextului integrarii in Uniunea Europeana.

Grupajul de stiri politice nu face referire la consecintele sau implicatiile evenimentului in plan social, ecomonic, etc si nici nu se refera la importanta condamnarii comunismului intr-un viitor stat european. Abordarea evenimentului se concentreaza pe o perspectiva a reactiilor atat politice cat si ale societatii civile. Aceste reactii agresive, chiar violente dezvolta un cadrul conflictual exploatat in discursul jurnalistic.

Pentru a putea intelege structura formatului complex si modul de grupare al stirilor am incercat sa realizez un profil al emisiunii informative. Ceea ce rezulta se poate vedea in tabelul urmator:

Profilul jurnalului din 18.12.2066

Tabel 1

NR.	DENUMIRE	DESCRIERE	TITLURI STIRI	DURATA
	titlurile zilei	prezentarea titlurilor celor mai importante stiri ale zilei	a. Fara urma de politete. b.Condamnarea comunismului c. Berlusconi, operat	51 sec
	grupaj 1	prezentarea stirilor cu caracter politic	1. Comunismul condamnat 2. Circ in Parlament 3. Comunismul condamnat Discurs criticat 4.Condamnarea comunismului 5.Romanii despre comunism	914 sec
	intrebarea zilei	este afisata intrebarea zilei in legatura cu principalele evenimente din cursul zilei	Era necesara o condamnare oficiala a perioadei comuniste? Cum comentati atmosfera de astazi din Parlament de la citirea raportului Tismaneanu?	17 sec
	grupaj 2	prezentarea altor stiri	6. Pregatiri de iarna 7. Aeroport in ceata	211 sec
	METEO	prezentarea stirilor despre vreme		120 sec
	grupaj 3	prezentarea altor stiri	8. Metrou deraiat 9. Traditii de-a gata 10. Sejur cu peripetii 11. Prima arestare 12. Operat cu succes	436 sec
	SPORT	prezentarea stirilor sportive		256 sec
	PUBLICITATE	intrerupere jurnal prin publicitate		379 sec
	grupaj 4	prezentarea altor stiri	13. Codul penal, dezbatut	61 sec
	titlurile zilei	sunt reluate titlurile celor mai importante stiri ale zilei	a. Presedintele Traian Basescu a fost boicotat de PRM la citirea raportului de condamnare a comunismului. b. Meteorologii anunta ca de maine iarna isi intra in drepturi. c. Traficul din capitala a fost perturbat de un accident de metrou, un vagon a sarit de pe sine in apropiere de statia Dristor 2	30 sec
	final jurnal	formula de incheiere a prezentatorului la finalul jurnalului	Doamnelor si domnilor incheiem aici jurnalul orei 21.00. va multumesc pentru atentie. La revedere	0,05 sec
	TOTAL			2340 sec

Emisiunea informativa din 18.12.2006 incepe cu prezentarea titlurilor celor mai importante stiri ale zilei, sub forma de flash fiecare, anuntand doar subiectul acestora. Primul grupaj al serii are o durata totala de 914 sec si contine cinci stiri cu informatii politice. Urmeaza intrebarea zilei si un alt grupaj informativ. Jurnalul are in total patru grupaje, cu o durata totala de 1622 sec. Durata totala a jurnalului este de 2340.

Evenimentele acoperite in jurnal nu sunt alaturate la intamplare, ci sunt grupate pe subiecte, fiecare coincizand in linii mari cu un segment al jurnalului. Deci rezulta zece segmente de lungimi diferite structurate dupa cum urmeaza:

deschiderea emisiunii informative prin sintetizarea celor mai fierbinte evenimente - sunt prezentate sub forma de flash;

politica interna - subiectul central condamnarea comunismului de presedintele Romaniei in plenul Parlamentului;

intrebarea zilei - cu privire la evenimentul cel mai important

stiri interne - de interes si utile (starea vremii se inrautateste)

meteo - prognoza pe urmatoarele zile prezentata de Mihai Jurca

stiri interne - de tipul "hardnews" (despre deraierea metroului in capitala) + stiri ocazionale (mancarurile traditionale si costurile unei mese de sarbatori) + stiri de interes (anularea zborurilor si returnarea biletelor) + stire externa, de tipul "hardnews" (despre prima arestare a unui suspect in cazul uciderii mai multor prostituate in Anglia) + stire externa, ocazionala (despre operatia lui Silvio Berlusconi). Acest segment are mai mult un caracter caleidoscopic

sport - stirile sportive sunt prezentate de Daiana Anghel

intrerupere prin publicitate

stire intrna - despre o noua posibila modificare a codului penal

titlurile zilei - evenimentele importante sunt prezentate sub forma de flash

Se poate observa ca aceste segmente trateaza informatii din domenii diferite pe care le cuprind intr-o gama larga de stiri. Cu toate acestea fiecare segment se refera intr-un fel sau altul la politica.

Primul grupaj din jurnal si cel mai important contine informatiile politice. Timpul alocat acestuia este de 15 minute si 14 secunde. In comparatie cu restul secventelor de stiri, care insumate au doar 11 minute si 8 secunde, aceasta prima parte are preponderenta cea mai mare in jurnal - ca timp si spatiu.

Prezentarea stirilor cu caracter politic

Informatia politica prezentata in cadrul primului grupaj informativ se refera la un singur eveniment - condamnarea comunismului. Se observa ca informatia nu face referire si alte teme politice, dar interactioneaza cu anumite mize sociale. Aceasta informatie trimite la agenda politica si beneficiaza de cinci stiri din totalul jurnalului, plasate intr-un segment unitar. Pozitionarea la inceputul emisiunii informative plaseaza evenimentul ca domeniu principal al actualitatii.

Actiunea din Parlament contine elementele contitutive ale unui eveniment de importanta jurnalistica deoarece:

Se intampla intre actori politici de notorietate, persoane fizice cu care publicul se poate identifica - atacatorul si victima (formarea taberelor in Parlament)

Ofera o situatie dramatica menita sa atraga atentia si sa capteze publicul - condamnarea unui regim politic care a condus Romania aproape 45 de ani

Presupune acte de agresiune sau violenta care conduc la intensitate emotionala maxima - manifestarile opozantilor raportului in plenul Parlamentului

Evenimentul distruge ordinea legitima a societatii - rigorile cadrului oficial impiedica orice acte perturbatoare la care se pot angaja parlamentarii

Preedominant in secventa politica este reprezentarea bine-rau dintre actorii politici si pozitiile pe care ei le ocupa in arena conflictuala. Tratarea aceluiasi eveniment se face adoptand situatii diferite - realitati compensatorii ale actiunii (din sala, de pe holuri, dupa discurs, sintetizat, din perspectiva romanilor). Tratarea unui subiect presupune alegerea vocilor care vor fi accesate. (John Hartley, 1999, p.51). In cazul unei situatiii conflictuale apar vocile partilor aflate in conflict si cea a unui comentator neutru, care poate deveni expert in raport cu evenimentul - cunoaste detalii. Cateodata vocea se institutionalizeaza adica prea datele oficiale ale evenimentului, din perspectiva institutiilor implicate. Fiecare voce accesata in stire corespunde unui anumit punct de vdere, o anumita perspectiva de tratare a evenimentului.

Stirea 1 -- cu titlul Comunismul condamnat

REZUMAT

Oficial comunismul din Romania a fost condamnat ca un regim ilegitim si criminal. Condamnarea s-a facut prin oficializarea primului document de stat din Romania - raportul comisiei Tismaneanu. Presedintele Basescu a oficializat si el concluzile raportului printr-un discurs in Parlament. In acest cadru parlamentarii PRM s-au aratat impotriva condamnarii si au incercat sa intrerupa discursul presedintelui din plenul Parlamentului prin mai multe metode: au fluierat, au tipat, au scandat, au huiduit, etc. Protestele lor au fost considerate la limita violentei si insultei. Imaginile arata actiunea din Parlament, atacurile si protestele liderului Corneliu Vadim Tudor, precum si reactiile diferitilor invitati. Discursul este axat pe derularea faptelor.

Evenimentul este tratat prin detalierea desfasurarii conflictului din Parlament. Stirea este de fapt o imagine de ansamblu a evenimentului, o constructie personalizata si accesibila a faptelor.

Prima fraza "Parlamentarii PRM s-au declarat deschis impotriva raportului, a comisiei, a presedintelui Basescu" are rolul de a capta atentia pentru ca apoi sa introduca decrierea naturii conflictului. Aceasta este o continuare a lead-ului care introduce motivul "Oficial comunismul din Romania a fost condamnat". Stirea nu prezinta pozitii oficiale, ofera doar date de ansamblu despre discursul din Parlament al lui Traian Basescu pe baza raportului Tismaneanu cu privire la condamnarea oficiala a comunismului.

Importanta conflictului este accentuata prin contrastul creat intre 1. caracterul oficial al sedintei si 2. protestele si declaratiile celor care s-au opus demersului presedintelui, intre 3. oficializarea unui document de stat si 4. intarzierea cu care a fost elaborat, precum si intre 5. desprinderea oficiala de comunism si 6. reactia Parlamentului intr-o societate democrata.

Stirea este descriptiva[P1] , cu privire la eveniment si functioneaza in regim de drama:

prezinta o situatie dramatica care incepe cu o actiune incitanta - condamnarea oficiala a comunismului

urmeaza un eveniment care iese din rutina - circul din sala

conflictul ajunge la un punct culminat - protestele la limita violentei si insultei

finalul prezinta o iesire neasteptata - aplauze la final de sedinta (va multumesc domnule presedinte).

Discursul jurnalistic accentuaza aspectul oficial. Presedintele Traian Basescu este evidentiat prin imagine si text ca o pozitie individuala (un destin singular in fata atacurilor din Parlament). Discursul sau este mereu oprit si contestat - bannere, fluiere, lozinci, carnetele rosii, scartietori, huiduieli. Imaginea sa este cea de victima (in opozitiie cu atacatorii din PRM).

Mesajele politice sunt trunchiate in discursul de presa sau forma lor este reinterpretata. De aceea codul mesajului initial se reinventeaza si forma continutului se adapteaza cerintei structurarii intr-o forma mediatica. Din mesajul presedintelui Traian Basescu sunt redate doar acele parti care nuanteaza conflictul si care potenteaza reactiile agresive ale celor din sala. Momentele de discurs sunt atenuate de imaginile extrem de violente (vezi anexa), care sustin riguarea pentru care au fost alese ca pasaje in corpul stirii. Predomina planul general care are efect de spatiu public - accentuat prin dezbatere si alterneaza cu focalizarea anumitor elemente.

Stirea 2 -- cu titlul Circ in Parlament

REZUMAT

Supararea liderului PRM a pornit de la faptul ca numele lui apare in acest raport ca vinovat al regimului comunist. Alaturi de el la vinovati sunt trecuti si Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Paunescu si altii. Traian Basescu a anuntat ca va veni, isi va spune raportul in plenul Parlamentului, dupa care va pleca, dar parlamentarii PRM vroiau sa aiba interventii pe marginea a ceea ce spune presedintele. Lojele din Parlament au fost umplute de sustinatorii presedintelui si de cei adusi de Corneliu Vadim Tudor. Pe holuri au avut loc alte incidente, deoarece cei de la SPP nu i-au lasat sa intre pe sustinatorii PRM, lucru care l-a enervat si mai tare pe liderul partidului. Presedintele Corneliu Vadim Tudor a vorbit la limita bunului simt, s-a luat chiar pe hol de Mona Musca, de Vasile Blaga, ministrul de interne cerand socoteala pentru ca sustinatorii lui nu au intrat.

Evenimentul este tratat prin detalierea cauzelor si motivelor conflictului. Este o dezvoltare a primei stiri, relatata de Iosif Buble, reporterul la fata locului. Evenimentul este privit de data aceasta de pe hol.

Conflictul se substrage actorilor initiali, dar pastreaza pozitiile celor doua tabere (simpatizantii PRM si sustinatorii presedintelui). Rolurile principale sunt atribuite 1. liderului PRM Vadim Tudor si simpatizantilor sai de pe o parte si 2. asa ziselor forte care i-au impiedicat sa intre in sala, transformate in principali adversari.

Stirea este de atmosfera si nu mizeaza pe o situatie dramatica, ci mai mult pe una comica. Tragismul evenimentului devine astfel accentuat prin reactiile aproape violente si nesabuite ale liderului PRM "Limbajul a ajuns de multe ori la insulte, iar gesturile au fost foarte aproape de violente". Acesta interactioneaza pe holuri atat cu politicieni cat si cu oameni de seama: Andrei Plesu, Horia Roman Patapievici, Gabriel Iliceanu si Doina Cornea.

Sustinerea sa fata de regimul comunist este evidentiata prin lasarea in cadru a unei interventii (sunet fara imagine) sub forma de detaliu "Voce: da cu Ceausescu ce-ai facut? CVT: Ceausescu a fost mare Voce: l-ai lins CVT: a fost mare fata de voi care sunteti ..Voce: ce vorbestiviermi nenorociti ce sunteti". Punctul de ascultare apartine personajului Vadim, care reactioneaza la afirmatiile provenite de o sursa nematerializata in cadru. Aceasta ultima parte, care incheie stirea probeaza unghiul de abordare al discursului jurnalistic (vehementa cu care Corneliu Vadim Tudor s-a opus acestei condamnari oficiale a comunismului).

Pozitionarea graduala a conflictului in timp si spatiu necesita fixarea coordonatelor acestuia. Prima stire, de acros introduce subiectul sub forma piramidei rasturanate si dezvolta o pozitionarea interioara cadrului de manifestare a conflictului - sala. Dezvoltarea succesiva a datelor permit o viziune mai ampla asupra cadrului si sunt introduse coordonatele exterioare actiunii initiale - holurile.

Stirea 3 -- cu titlul Comunismul condamnat

REZUMAT

Dupa sedinta presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu a supus la vot propunerea de a comenta in plenul celor doua camere discursul presedintelui. Aceasta a picat la vot cu toate ca parlamentarii PRM doreau interventii dupa discurs. Au urmat declaratiile oficiale, fiecare partid adoptand o pozitie fata de eveniment. Mircea Geoana a spus ca nu este de acord cu raportul facut de Tismaneanu, dar a fost prezentat echilibrat in Parlament de catre presedintele Traian Basescu. Cu toate acestea nu este de acord cu faptul ca angajeaza Romania, ci doar institutia prezidentiala. Calin Popescu Tariceanu, a tinut sa spuna ca este de acord cu ceea ce a facut Traian Basescu astazi, ca el a fost cel care a initiat anumite proiecte pentru a aduce la acest aspect, si este bine ca atunci cand Romania intra in Uniune Europeana sa intre curata. Pe de alta parte presedintele Traian Basescu cu privire la ceea ce s-a intamplat in plen si pe holuri a tinut sa spuna doar "v-am spus si am mentionat in pasaj ca mai avem multe de facut". Dan Voiculescu considera ca Romania nu avea nevoie de acest raport si nici de condamnarea oficiala a comunismului.

Evenimentul este tratat din perspectiva celor intamplate dupa terminarea discursului din Parlament prin declaratiile oficiale si reactiile clasei politice la acest demers. Discursul jurnalistic din prima parte a stiri ii apartine tot reporterului la fata locului. Aceasta stire nu are lead, este o preluare din studio indrodusa printr-o intrebare "Ce s-a intamplat dupa sedinta Iosif ?" a prezentatorului.

Stirea este evaluativa si aprofundeaza conflictul prin declaratiile oficialilor, critice sau de sustinere cu privire la insemnatatea evenimentului. Nu apare nici un comentariul al vreunui politician care sa critice forma sub care acest discurs a avut loc.

Presedintele Traian Basescu nu iese din pozitia de victima si mentine un raport de complicitate cu atacatorii sai din Parlament "V-am spus si am mentionat in pasaj ca mai avem multe de facut". Astfel conflictul se materializeaza si se extinde la toata sfera politica, care pare sa nu reactioneze fata de forma sub care s-a tinut discursul, ci doar fata de motivul acestui discurs - redactarea raportului de comisia Tismaneanu (reactia, sub forma organizatii discursive a materialului de presa vine doar din partea jurnalittilor, se mizeaza pe rolul de formator de opinie). (Dan Voiculescu VD - presedinte PC): "am asistat la un circ in Parlamentu Romaniei de care romanii si Romania nu avea nevoie, un circ determinat de dorinta presedintelui Basescu sa mai faca un exercitiu de imagine, sa-i mai creasca popularitatea"

Stirea prezinta un pseudoeveniment, bazandu-se pe considerentele unei valorii de informatie a declaratiilor publice si a parerilor contrare. Sub aceasta forma ea este de fapt golita de valoarea de informatie reprezentativa pentru public (informatia care sa serveasca intereselor imediate ale cetateanului intr-un sistem democratic), deoarece parerile sunt subiective - ale actorilor politici reprezentanti ai diverselor partide. Chiar si forma discursului jurnalistic se bazeaza de dezvoltarea conflictuala dintre declaratii si este o accentuare a conflictului initial din Parlament.

Conflictul apare acum intre 1. declaratiile celor din opozitie si 2. declaratia oficiala de sustinere a premierului. Desigur ca aceste pozitii conflictuale sunt o evidentiere a taberelor initiale care au participat la conflictul din Parlament.

Stirea 4 -- cu titlul Condamnarea comunismului

REZUMAT

Concluzia raportului Tismaneanu este ca regimul comunist a fost unul ilegitim si criminal. Membrii comisiei transmit recomandari autoritatilor. Comisia Tismaneanu ii propune presedintelui Basescu sa intervina prin condamnare, memorializare, legislatie si justitie, cercetare si arhive, dar si educatie pentru a arata in ce a constat regimul comunist. Totodata comisia Tismaneanu considera necesara analizarea evenimentelor din decembrie '89, dar si post-decembriste, cum ar fi mineriadele sau diversiunea etnica de la Targu-Mures din martie 1990. La nivel legislativ, comisia considera ca se impune adoptarea urgenta a legii lustratiei. Interzicerea drept forme de negationism, pedepsibile prin lege, a tentativelor de apologie a regimului comunist ori a liderilor comunisti. Interzicerea afisarii in public a simbolurilor si insemnelor comuniste (steaua rosie, drapelul rosu cu secera si ciocanul), sunt doar cateva din recomandarile legislative facute

Evenimentul este tratat din perspectiva motivului care a stat la baza izbugnirii conflictului - concluziile raportului Tismaneanu. - si mai precis numirea explicita ca vinovatii de sistemul comunist a unor personalitati actuale de pe scena politica si nu numai. "Corneliu Vadim Tudor, Adrian Paunescu, Dumitru Tinu si cel care la revolutie s-a numit cu voia dumneavoastra ultimul pe lista, Ion Iliescu".

Stirea este de sinteza, rezumativa cu privire la continutul raportului Tismaneanu si la insemnatatea aceastuia ca document de stat. Se refera la sentinta si recomandarile comisiei care privesc in mod direct autoritatile prin legislativ, dar si societatea civila prin asumarea unei pozitii fata de crimele comunismului.

Cadrul initial conflictual includea taberele formate in raport cu un motiv specific - acest raport sau discursul de condamnare. In aceasta stire conflictul este privit din prisma motivului care a stat la baza agresiunilor din Parlament. Este descris explicit faptul ca numirea la vinovati a unor personalitati publice a condus la nemultumire precum si condamnarea efectiva in mod oficial a comunismul "regimul comunist a fost ilegitim si criminal este concluzia raportului care a provocat astazi fluieraturile unora dintre parlamentari".

Prezentarea pe ecran a unor extrase din documentul oficial sustine pozitia jurnalistica (oferirea de informatii credibile) si elimina riscul unei parafrazari care sa schimbe sensul comunicarii. Aceasta tehnica permite accesarea unei voci institutionale. Cu toate acestea extrasul face referire la legea lustratiei, care desi de o mare importanta in jurnal are o frecventa de 0,8 % si sustine in mare masura agresivitatea manifestata fata de oficializarea acestui raport. Extrasul exact din raport cu privire la aceasta lege disculpa orice interpretare jurnalistica.

Aceasta stire are valoare de informatie, mergand pe considerentele ca prezinta date concrete despre raportul Tismaneanu si accentuaza partile controversate ale acestuia. Conflictul se sustine si in aceasta stire prin argumentarea concluziilor controversate.

Stirea 5 -- cu titlul Romanii despre comunism

REZUMAT

Un sondaj de opinie dat publicitatii arata ca mai mult de jumatate dintre romani considera ca societatea comunista a fost una buna. Din perspectiva economica, sondajul arata ca romanii care aveau venituri mari in comunism si acum nu, considera ca regimul a fost unul bun. Cei cu venituri mari acum fata de inainte de '89 considera ca societatea comunista a fost rea. Din punct de vedere al experientei, romanii care au avut de superit in comunism il condamna, iar cei care nu au conoscut regimul de autoritate au o parere mai buna despre el.

Evenimentul este tratat din perspectiva parerilor romanilor fata de perioada comunista. Stirea prezinta datele unui sondaj pe tema comunismului si impune o perspectiva diferita fata de cea oficiala "in paralel cu dezbaterea aprinsa din Parlament pe tema condamnarii comunismului un sondaj de opinie dat publicitatii ar trebuie poate sa le ridice semne de intrebare politicienilor care se fluiera in legislativ".

Vocea instantei de discurs se identifica cu mai mult de jumatate dintre romani prin folosirea pronumelui "noi". Institutia de presa isi asuma aceeasi parere despre comunism ca si romanii intervievati prin sondaj; "Cifrele arata ca mai mult de jumatate dintre noi cred ca societatea comunista este una buna."

Comunismul se sustine din perspectiva populatiei, demosctand o contradictie fata de reprezentarea intereselor cetatenilor de catre politicieni. Asumarea unei condamnari de catre societatea civila este contestata pe fondul unor credinte pozitive fata de reprezentarea societatii comuniste.

Datele sondajului mentin conflictul, de data aceasta intre 1. pozitia oficiala fata de comunism (condamnarea regimului) si 2. pozitia romanilor (societatea comunista a fost una buna).

Legea lustratiei este sustinuta de datele din sondaj si se face referire clara a nevoia aplicarii ei; "Jumatate dintre respondenti considera ca este necesara o lege a lustratiei care sa blocheze accesul la functii publice pentru fostii lideri ai partidului comunist, in timp ce doar 22% considera ca o astfel de lege nu este necesara, iar restul de 28% nu au o opinie formata". Aceasta pozitionare prin discurs contravine cu imaginea scenei politice in care majoritatea actorilor apartin vechiului regim. Opozitia sporeste perceptia unei politici spectaculare, care de cele mai multe ori, asa cum se arata prin sondaj contravine interesului public.

Caracteristici generale ale grupajului de stiri politice

Cele cinci stiri se incadreaza in limitele secventelor unei naratiuni prin abordarea lor structurala la nivelul intregii secvente de stiri politice. Informatia este transmisa sub forma de naratiune a evenimentului, care cunoaste cinci etape:

Orientarea sau introducerea se face prin stirea numarul 1 (descriptiva)

Evenimentul sau actiunea neasteptata se dezvaluie in stirea 2 - Circ in Parlament

Actiunea apare dezvoltata in stirea 3 - declaratiile oficiale

Un alt element este redat prin sinteza raportului din stirea 4 - concluziile comisiei

Starea finala este infatisata prin introducerea pozitiei populatiei - stirea 5 - sondajul despre comunism

Modul de repartizare al stirilor in functie de titlu[P2]

Analiza titlurilor permite precizarea contextului discursiv in care sunt inserate stirile, desfasurarea lor logica in cadrul organizarii discursive a secventei 2 a jurnalului. Folosirea titlului in abordarea stirii faciliteaza coerenta discursiva si orienteaza spre continutul informativ din corpul stirii. Titlul este o informatie, chiar cea mai precisa in raport cu dezvolatrea ulterioara din stire. Acesta permite o selectie a datelor importante.

Titlul functioneaza ca o modalitate de acros pentru telespectator, fiind elementul discursiv principal al stirii, pe care publicul il repereaza usor. Acest lucru este posibil prin pozitionarea sa in partea stanga jos a imaginii si mentinerea pe tot parcursul stirii. Este obiectul relational dintre 1. consecventa stirilor pe parcursul jurnalului si 2. organizarea informatiei in corpul stirii. Relatia dintre imagine si text este de asemeanea facilitata prin titlu.

Titlul poate fi 1. informational in masura in care precizeaza subiectul prin promovarea informatiei sintetizate sau 2. divertisment in masura in care alaturarea cuvintelor trece dincolo de campul de informatie si indica un element spectacular, sau care face trimitere la un conflict (actiune care depaseste limitele rutinei).

Tabel 2

TITLU	FORMA
1. Comunismul condamnat	referential informational
2. Circ in Parlament	divertisment
3. Comunismul condamnat; Discurs criticat	referential divertisment
4. Condamnarea comunismului	informational
5. Romanii despre comunism	informational

Asa cum se poate observa din tabelul 2, din cele cinci titluri folosite, trei au o structura informationala, iar doua pot fi considerate de divertisment. Cu toate acestea relatia pe care o pastreaza cu continutul nu este informationala, asa cum reiese din prezentarea stirilor.

Stirea 1 - comunismul condamnat - este un titlu de referinta pentru toata secventa de stiri politice, care pastreaza legatura cu subiectul stirii; astfel el ramane informational ca forma, dar se distanteaza de subiect prin abordarea sub forma de divertisment a informatiei in corpul stirii.

Stirea 2 - circ in Parlament - este un titlu de divertisment care face direct referire la subiectul stirii, este in concordanta cu abordarea acestuia. Titlul devine spectacular prin introducerea termenului "circ". Asocierea termenilor face trimitere directa la un eveniment de senzatie, care poate amuza.

Stirea 3 - comunismul condamnat; discurs criticat - primul titlu "comunismul condamnat" este referential pentru intreaga stire si are un continut strict informational; subtitlul folosit "discurs criticat", trimite direct la subiectul stirii; stirea se bazeaza pe declaratiile oficiale ale politicienilor; in stire apar trei declaratii dintre care doua critica si doar una sustine condamnarea. De aceea subtitlul face referire la continut.

Stirea 4 - condamnarea comunismului - este un titlu informational; acesta orienteaza receptarea informatiei de catre public si trimite direct la modul in care a fost condamnat comunismul in raportul comisiei Tismaneanu. Se poate observa deosebirea fata de comunismul condamnat care face referire la obiect si nu la actiune (actiunea este cea care starneste reactii).

Stirea 5 - romanii despre comunism - este un titlu informational care schimba registrul informatiei prin plasarea evenimentului intr-un plan complementar. Actiunea si indirect eveniumentul de condamnare este evaluat din perspectiva populatiei. Titlul face legatura cu subiectul si cu modul de abordare al acestuia - datele din sondaj sunt prezentate formal.

Titlurile zilei

Emisiunea informativa se deschide prin prezentarea sub forma de flash a celor mai importante subiecte din jurnal. Aceastea sunt grupate sub forma "titlurile zilei". Primele stiri fac referire la: scandalul din Parlament la citirea discursului de condamnare a comunismului; la actiunea de condamnare a comunismului; la operatia fostului premier Silvio Berlusconi.

Aceste subiecte sunt cele care seteaza agenda si in functie de care se structureaza restul informatiilor din jurnal. Cu toate acestea se poate observa ca primele doua titluri se refera numai la informatia politica interna, iar ultimul la un eveniment cu implicatii politice extern.

Finalul jurnalului recapituleaza cele mai importante stiri prin prezentarea lor succinta. De aceasta data subiectele sunt diferite. Primul flash reia tema centrala a grupajului de stiri politice - condamnarea comunismului, urmeaza stirea despre pregatirile de iarna din capitala; ultimul flash este despre accindentul de metrou din zona Dristor. Aceste teme difera de primele. Se poate concluziona ca primele titluri au rolul de a capta atentia si de mentine treaz interesul pe parcursul jurnalului.

Tabel 3

INCEPUT	FINAL
a. Fara urma de politete.	a. Seful statului a fost boicotat de parlamentarii PRM la citirea raportului Tismaneanu
b.Condamnarea comunismului	b. Meteorologii anunta ca de maine incepe ninsoarea
c. Berlusconi, operat	c. un vagon de metrou a deraiat in apropierea statiei Dristor 2

Primele titluri ale zilei au o formula distincta fata de ultimele. "Fara urma de politete" este un titlu de divertisment care face referire la comportamentul parlamentarilor PRM. Formuleaza o sentinta si trimite direct la subiect. Interesant este faptul ca in interiorul jurnalului acestui titlu nu ii corespunde nici o stire. Astfel el poate fi considerat un titlu de referinta pentru gestionarea intreguluii material de presa cu privire la condamnarea comunismului si mai precis la reactia provocata prin discursul din Parlament. Este plasat in deschiderea jurnalului, astfel prin topica se poate considera ca agenda se bazeaza mai mult pe aspectul spectacular al desfasurarii actiunii, decat pe alte aspecte pe care aceasta le implica.

"Condamnarea comunismului" este un titlu informational. In grupajul de stiri politice acestui titlu ii corespund doua stiri. Si acesta poate fi un titlu de referinta fasa de actiunea propru zisa din Parlament. Acesta face referire la motivele care au dus la un comportament "fara urma de politete".

"Berlusconi, operat" este un titlu informational care trimite la o stire din grupajul trei de stiri. Acest titlu face legatura cu un subiect de interes uman, chair de interes general fiind vorba de o personalitate din plan international.

Ultimele titluri ale zilei schimba orientarea agendei. Primul subiect face referire la condamnarea comunismului si include atat perspectiva reactiilor si comportamentelor din Parlament, cat si descrierea actiunii care le-a generat.

Urmatoarele subiecte fac parte din categoria de interes uman si social. Pregatirile de iarna din capitala are o implicatie politica prin abordarea cadrului institutional al Primariei. Este o stire anticipatoare si fixeaza agenda pentru urmatoarele zile, in functie de prognoza meteo - ninsorile abundente ar putea crea probleme in trafic. Deraierea metroului este o stire post factum, dar de importanta sociala. In acest caz fixarea agendei are in vedere noile trasee de autobuze introduse ca urmare a accidentului de metrou.

Se poate concluziona ca emisiunea informativa deschide agenda prin introducerea unor teme de interes, dar evaluate ca post factum. Prin spatiul alocat stirilor politice si durata lor se cosidera ca evenimentul este de importanta majora. Finalul jurnalului introduce noi teme pe agenda publica, prin stiri anticipatoare sau cu consecinte in viitorul apropiat. De fapt finalul nu este decat o noua deschidere a unor informatii ulterioare.

Tematica jurnalului din 18.12.2006

Jurnalul are o durata totala de 2340 sec, ceea ce reprezinta 39 de minute de emisie. Din acest total durata stirilor este de 1622 sec, adica 27 de minute. Celelalte 12 minute sunt rezervate rubricilor SPORT, METEO si unui calup de publicitate.

Asa cum arata tabelul de mai jos, tematica se poate grupa dupa caracterul informatiilor: politic, social, cultural, medical, etc.

Tabel 4

NR. STIRE SI TITLU	DOMENIU	DURATA
1. Comunismul condamnat	politic	277 sec
2. Circ in Parlament	politic	194 sec
3. Comunismul condamnat; Discurs criticat	politic	177 sec
4. Condamnarea comunismului	politic	94 sec
5. Romanii despre comunism	politic	134 sec
6. Pregatiri de iarna	interes uman	131 sec
7. Aeroport in ceata	interes uman	16 sec
8. Metrou deraiat	social	137 sec
9. Traditii de-a gata	social	102 sec
10. Sejur cu peripetii	social	74 sec
11. Prima arestare	crima	71 sec
12. Operat cu succes	interes uman	72 sec
13. Codul penal, dezbatut	social;	61 sec

Emisiunea informativa este concentrata ca tematica in jurul subiectelor cu caracter politic, care au ponderea cea mai mare. Stirea cea mai ampla dureaza aproape 5 minute (277 sec) si este plasata la inceputul jurnalului, conferind emisiunii un grad de sobrietate.

Se poate observa accentul pus pe eveniment, iar ca informatie pe cea de natura politica (putandu-se considera ca aceasta reprezinta informatia cea mai importanta a zilei, care seteaza agenda).

Emisiunea informativa cuprinde patru stiri cu subiect social. Acestea fac referire la introducerea unor noi trasee de autobuz in Bucuresti ca urmare a deraierii metroului in zona Dristor; preturile paracticate de sarbatori la mancarurile traditionale; la suspendarea licentei de zbor a companiei El Madrid si la posibila modificare a codului penal. Aceasta ultima stire este politica prin extensia la spatiul legislativ, dar ea vizeaza in primul rand sosietatea civila si are un caracter social.

In jurnal doua stiri sunt de interes uman. Aceastea fac referire la prognoza meteo pentru sfarsitul saptamanii si implica pregatirile autoritatilor; la ceata care a impiedicat traficul aerian la Targul Mures. Aceste stiri introduc rubrica de meteo. O alta stire de interes uman este cea despre operatia fostului premier italian Silvio Berlusconi, considerata un succes si pregatirile sale pentru recuperare.

In jurnal o singura stire vorbeste despre crima; uciderea unor prostituate in Anglia. Aceasta are o durata de 71 secunde.

Indicii de mare frecventa (indici tematici) din secventa stirilor politice

Tabel 5

INDICI	FORMA APARITIEI	FRECVENTA	PROCENT
comunism	comunisti/comunism
presedinte	presedinte
Parlament	Parlament/parlamentari
raport	raport
a condamna	condamna/condamnare/ condamnat/condamna/
Romania	Romania
comisie	comisia/comisiei/comisie
regim	regim
Tismaneanu	Tismaneanu
oficial	oficial/oficializat
lege	lege/legislatie/legislativ/
discurs	discurs/discursul
roman	roman
sedinta	sedinta
document	document/documentul
concluzie	concluzia/concluziile
lustratie	lustratiei
european	europeana
democratie	democratic/democratie

Procentajul numarului total de cuvinte din script pentru grupajul de stiri politice

Indicii tematici pot fi grupati in functie de categoria la care fac referire: 1. cadrul oficial si institutional in care este prezentat discursul (Parlament, oficial, roman, Romania, presedinte, sedinta) 2. actiunea care face obiectul stirii (a condamna, discurs) 3. subiectul actiunii (comunism, regim, raport, comisie, document), 4. efectele evenimentului si implicatiile sale (concluzie, lege, lustratie, european, democratie)

Se poate observa modul de tratare al evenimentului in stire prin frecventa ridicata a unor indici fata de altii. Astfel abordarea directa a actiunii trimite la perspectiva imediata a condamnarii, fata de posibilele legaturi si implicatii in raport cu Romania, democratia si Europa (indici cu o frecventa redusa in context).

Indicii tematici indica accentul pus in emisiunea informativa pe informatia politica, setarea agendei prin promovarea condamarii comunismului ca actualitate imediata si de foarte mare importanta.

Reprezentarea frecventei indicilor tematici

Reprezentarea schematica a indicilor permite observarea si mai precisa a frecventei primilor trei: comunism, presedinte, Parlament care descriu intregul camp semantic al grupajului de stirile politice.

Prin reducerea campului semantic indicii se pot grupa in doua categorii: 1. registrul raportului - pe considerentele cuprins-concluzii si 2. registrul extern raportului - care cuprinde factorii necesari unei dezvoltari mediatice a conflictului (actorii politici implicati prin actiune, condamnarea prin oficializare, implicarea Romaniei ca stat intr-un context european).

Relatia indicilor tematici

Presedinte - raport comisie - discurs - Parlament - a condamna - oficial - regim/comunism - Romania

Schema este o sinteza a modului de gestionare a informatiei care face referire la evenimentul descris. Fiecare stire are la baza aceasta relatia care variaza in functie de abordarea situatiei conflictuale.

Informatia din grupajul de stiri politice se poate sintetiza prin aceasta diagrama. Ceea ce rezulta este chiar tema centrala a grupajului: "presedintele, pe baza raportului comisiei Tismaneanu a tinut un discurs in Parlament unde a comandat oficial regimul comunist din Romania".

Modul in care sunt redate celelalte date ca informatii suplimentare intra in legatura directa cu aceasta tema, fiind doar completari ale diferitelor aspecte. Indicii tematici pastreaza relatii de interactiune atat la nivelul temei centrale cat si prin extrapolare in alte campuri conexe (de exemplu sondajul despre comunism - devine condamnarea comunismului de catre romani).

Evaluarea evenimentului

Evaluarea temei permite identificarea modului in care evenimentul este perceput. Deaorece societatea functioneaza pe baza de consens (o ierarhizare si distribuire a substantelor sociale care asigura armonia) conflictele intra in zona dezacordului reprezentand o negatie fata de reglementarile consensului. Astfel de evenimente sunt percepute in sens negativ.

Reprezentarea sferei politice tine de consens, dar dezacordul care apare in interior (din diverse cauze) produce o convergenta prin reprezentarea negativa a spatiului politic. Astfel zona politicului parcurge un drum din centrul zonei reprezentarilor consensuale ale societatii spre periferia reprezentarilor conflictuale. Aceasta reprezentare are implicatii sociale prin ruperea legitimitatii actiunii politice si economice, prin nerecunoasterea cadrului institutional in care schimburile functioneaza prin consens.

Negatia actiunii politice, contestrea sa se face sub forma declarativa (schimburi de replici direct prin mass-media) si in final prin actiune directa (schimbarile din functii). Viziunea negativa la nivelul politicului se contureaza prin utilizarea la nivel lingvistic a unor elemente care fac trimitere la 1. acte de violenta 2. contestarea actiunii politice.

Convergenta politicii cu zona violentei are loc prin utilizarea unor cuvinte care apartin zonei confruntarilor de razboi. Acest lucru se poate observa in tabelul 6:

Lexicalitatea violentei in discursul politic

Tabel 6

SUBSTANTIV	FRECVENTA	VERB	FRECVENTA	TOTAL
condamnare		a condamna
fluieratura		a fluiera
crima
huiduiala		a huidui
		a suferi
victima
		a impiedica
teroare
vinovat
		a insulta
		a boicota
protest
violenta
		a se revolta
abuz
altercatie
tentativa
tabara
		a aresta
		a deveni tinta
		a intimida
		a lua in colimator
		a se retrage

Evenimentul este evaluat negativ, sub forma unui conflict. Frecventa mare a indicilor arata modul in care discursul jurnalistic abordeaza evenimentul. Abordarea negativa a zonei politice atrage si o deplasare a acestei zone din centrul activitatilor sociale permisive spre extrema violenta a periferiei sociale. Reprezentarea mediatica trece peste simbolistica reala a evenimentului (citirea acestui discurs inseamna recunoasterea oficiala a crimelor regimului comunist, a victimelor si abuzurilor sale asupra romanilor si Romaniei). Evenimentul este cartografiat sub forma unui incident (conflict) prin utilizarea in discursul jurnalistic a verbelor "a huidui, a fluiera, a boicota, etc" asa cum reiese din tabelul de mai jos.

Frecventa verbelor utilizate in discursul jurnalistic

Tabel 7

ITEMI	FORMA APARITIEI	FRECVENTA	PROCENT %
a spune	spun/spune/spunand
a condamna	condamna/condamnare/ condamnat/condamna/
a fluiera	fluierat/fluieraturi/fluiera
a hudui	huduieli/huiduit
a considera	consider/considera
a declara	declarat/declaratia/
a impiedica	impiedica/impiedicat
a intra	intrati/intra
a insulta	insultat/insulte
a incerca	incercand/incercat
a trebui	trebuie

Verbele trimit direct la actiune si in acelasi timp introduc diferite acte de limbaj. Acte verdictive introduse de: a condamna. Acte expozitive: a spune, a declara, a considera. Acte exrcitive: a insulta, a fluiera, a intra, a incerca, a impiedica. Evenimentul a constat in discursul de condamnare a comunismului tinut de presedintele Traian Basescu in plenul Parlamentului. Acest fapt insa a condus la alt gen de actiune din partea parlametarilor prezenti in sala, asemanatoare practicilor suporterilor pe un stadion de fotbal (a fluiera, a huidui, a insulta). De asemenea discursul jurnalistic traduce evenimentul prin "a spune". Nivelul declarativ fiind foarte ridicat, intrecand chiar ca frecventa actiunea de "a condamna".

Evenimentul este redat, reprodus prin discursul jurnalistic. Acest discurs pastreaza legatura cu evenimentul prin folosirea unor indici ai acestuia, cum sunt opiniile martorilor, parerile celor implicati, declaratiile oficiale Astfel se folosesc foarte mult verbele de genul "a spune, a considera, a declara".

Frecventa actorilor politici

Tabel 8

NUME	FRECVENTA	APELATIV	FRECVENTA
Traian Basescu		presedintele Basescu
		presedinte
		presedintele Traian Basescu
		Basescu
		presedintele statului
TOTAL
Corneliu Vadim Tudor		domnu' presedinte Vadim
		domnule presedinte
		liderului PRM
		presedintele Corneliu Vadim Tudor
		Vadim Tudor
		senatorul
TOTAL
			TOTAL
Calin Popescu Tariceanu
Mona Musca
Vasile Blaga
Ion Iliescu
Adrian Paunescu
Nicolae Vacaroiu
Dumitru Tinu
Mircea Geoana

Actorii politici cei mai des mentionati in discursul jurnalistic sunt: Traian Basescu, Corneliu Vadim Tudor (ca actori principali ai actiunii), Ion Iliescu si Adrian Paunescu (implicati indirect in actiune prin pomenirea numelor in raportul comisiei Tismaneanu).

Traian Basescu ocupa functia cea mai inalta in stat, fiind presedintele Romaniei. Frecventa aparitiei numelui sau complet "Traian Basescu" este doi, dar cele mai multe referiri la persoana sa se fac prin intermediul apelativelor care contin si titulatura sa "presedintele Basescu", "presedintele", "presedintele Traian Basescu", "presedintele statului". O singura data numele lui pare sub forma de "Basescu", ffind numir astfel de catre Corneliu Vadim Tudor. Precitarea numelui de familie sau numelui complet fara referinta la pozitia sa in stat reduce semnificatia persoanei si ii acorda un statut de persoana civila. Numirea directa este o forma de subminare a autoritatii sale prin functia pe care o ocupa.

Corneliu Vadim Tudor este presedintele Partidului Romania Mare si apare in text cu o frecventa de treisprezece ori. In cazul sau numele complet apare de sase ori si indica tonul pe care stirea il foloseste la adresa sa. Adresarea devine directa ca intre niste interlocutori cu statut egal (in discursul jurnalistic), iar pozitia sa de presedinte de partid dispare. Numele sau este folosit de doua ori impreuna cu titulatura, iar in alte cazuri referunta la prsoana sa se face prin "liderul PRM", "senatorul". In cazul incidentelor din parlament, presedintele de sedinta Nicolae Vacaroiu de cele mai multe ori i se adreseaza cu "domnu', dom'le, dom' presedinte". Aceste formule indica o forma de familiaritate intre cei doi interlocutori.

Numele altor actori politici apre doar conjunctural o singura data sau de doua ori cel mult. Este cazul primului-ministru Calin Popescu Tariceanu, precum si Mona Musca, Vasile Blaga, Ion Iliescu, Adrian Paunescu, Mircea Geoana, etc (asa cum se poate observa in tabelul de mai sus). Acesti actori politici nu sunt implicati direct in producerea evenimentului conflictual din Parlament, iar pentru discursul stirii ei sunt folositi doar ca referinta (atat ca nume, cat si prin declaratii).

Frecventa partidelor politice

Tabel 9

NUME	REFERINTA	FRECVENTA	TOTAL
Partidul Romania Mare	PRM
	Parlamentarii PRM
	simpatizantii PRM
	PRM-isti
	sustinatorii PRM
		TOTAL
Partidul Social Democrat	PSD
		TOTAL

In discursul jurnalistic ca reprezentare apar doar doua partide politice: Partidul Romania Mare si Partidul Social Democrat. Cu toate acestea Partidul Conservator este reprezentat prin declaratia presedintelui Dan Voiculescu. Cele doua formatiuni politice apar ca urmare a gradului de implicare in eveniment. Pentru PRM frecventa totala este de treisprezece, iar pentru PSD de doi. Acest lucru evidentiaza rolul pe care l-a avut fiecare partid in desfasurarea evenimentului. Este normal PRM-ul sa aiba mai multe reprezentari, acest partid fiind implicat direct in actiune prin liderului Corneliu Vadim Tudor. PSD-ul apare ca urmare a declaratiei date de Mircea Geoana, prin care acesta face rferire si la partidul pe care il conduce. Astfel relatia lider-partid contribuie la frecventa de reprezentare a gruparilor politice.

Frecventa cu care apar partidele politice indica si modul in care evenimentul a fost redat. Felul in care actiune este reconstruita implica si actorii politici importanti care au contribuit la ea.

Durata de emisie de care au beneficiat actorii politici si gruparile pe care le reprezinta

Tabel 10

NUME	FUNCTIE	APARITIE	DURATA
Traian Basescu	presedintele Romaniei	stirea1 - condamnarea comunismului	81 sec
Corneliu Vadim Tudor	presedinte Partidul Romania Mare	stirea2 - circ in Parlament	29 sec
Calin Popescu Tariceanu	prim-ministru al Romaniei	stirea3 - discurs criticat	26 sec
Dan Voiculescu	presedinte Partidul Conservator	stirea3 - discurs criticat	34 sec
Mircea Geoana	presedinte Partidul Social Democrat	stirea3 - discurs criticat	24 sec

Cu toate ca frecventa reprezentarilor liderilor politici si partidelor in discursul politic este mare, aceasta difera de timpul de emisie acordat fiecaruia. Traian Basescu, prin dicursul pe care l-a tinut in Parlament are cea mai mare durata de emisie, de 81 de secunde. Durata reprezinta fracgmentele de discurs pe care le-a avut in BETA, in prima stire - condamnarea comunismului.

Ca durata de emisie urmeaza presedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu. Se poate observa ca cu toate ca acesta nu a participat direct la evenimnt opinia sa, fata de ceilalti actori politici beneficiaza de timpul cel mai mare de emisie, de 34 de secunde. Inteventia sa in emisiunea informativa a fost prin telefon, iar declarati sa s-a referit direct la conflictul din Parlament. Aceast a condamnat discursul presedintelui: "am asistat la un circ in Parlamentu Romaniei de care romanii si Romania nu avea nevoie, un circ determinat de dorinta presedintelui Basescu sa mai faca un exercitiu de imagine, sa-i mai creasca popularitatea. Dupa parerea noastra impingand lucrurile la extrem se poate spune ca noi am depus o declaratie de razboi tarilor care cred in comunism, cum ar fi China de exemplu".

Corneliu Vadim Tudor a avut o singura interventie in stirea - circ in Parlament, de 29 de secumde. Aceasta nu a fost o declaratie, ci un scurt dialog intre lider si simpatizantii sai care incercau sa intre in sala Parlamentului. Folosirea acestui dialog a sustinut titlul stirii. "CVT: ia uite dom'le, sedintele sunt publice, au dreptul sa vina. Asta e teroare, Basescu confunda Parlamentul cu carciuma Golden Blitz. Cine v-a impiedicat sa intrati? Cine v-a impiedicat sa intrati? Sustinator: cu liftu ne-au lasat pe toti la cate un etaj, dar nu-i posibil asa ceva CVT: dupa ce ca nu are voie sa stea in cladirea Parlamentului SPP-ul mai impiedica si oamenii sa vina, da?..pe voi si i-a bagat pe-a lui Plesu, da? Voce: da cu Ceausescu ce-ai facut? CVT: Ceausescu a fost mare Voce: l-ai lins CVT: a fost mare fata de voi care sunteti ..Voce: ce vorbestiviermi nenorociti ce sunteti

Calin Popescu Tariceanu a avut o singura inteventie, cu o declaratie de sustinere a discursului presedintelui si implicit a condamarii comunismului, cu o duraza de 26 secunde. Mircea Geoana a beneficiat de 24 de secunde de emisie in care s-a declarat impotriva evenimentului si s-a substras actiunii de condamnare.

Descrierea generala a jurnalului din 18.01.2006

Aceasta emisiune informativa a fost difuzata in data de 18.01.2007, incepand cu ora 21.00. Jurnalul a avut o durata de emisie de 2512 secunde, ceea ce inseamna 42 de minute. Din acest total, stirile au beneficiat de 1641 secunde, adica 27 de minute. Restul timpului a fost alocat rubricilor SPORT, METEO si unei intreruperi de publicitate.

Primul grupaj cuprinde stirile cu caracter politic. Acestea sunt in numar de opt si au subiecte diferite. Profilul jurnalului din tabelul de mai jos ofera o imagine clara a modului in care sunt structurate stirile.

Profilul jurnalului din 18.01.2007

Tabel 11

NR.	DENUMIRE	DESCRIERE	TITLURI STIRI	DURATA
	titlurile zilei	prezentarea titlurilor celor mai importante stiri ale zilei	a. Contre in Alianta b. Un nou bilet c. Tariceanu, amenintat d. Furtuna ucigasa	50 sec
	grupaj 1	prezentarea stirilor cu caracter politic	1. Criza fara precedent Democratii, discreti Atac la premier Mesaj catre presedinte Somatie pentru Basescu 2. Biletul lui Basescu 3. Reactia Cotroceniului 4. Acuze reciproce 5. Schimb de acuze 6. PSD in ofensiva 7. Posibila ancheta 8. Amenintat la telefon	1149 sec
	intrebarea zilei	este afisata intrebarea zilei in legatura cu principalele evenimente din cursul zilei	Credeti ca presedintele sau premierul protejeaza grupuri de interese?	19 sec
	grupaj 2	prezentarea altor stiri	9. Amenda la Regia de Apa 10. SOV condamnat 11. Marile revendicari 12. Furtuni in Europa	357 sec
	METEO	prezentarea stirilor despre vreme		112 sec
	SPORT	prezentarea stirilor sportive		358 sec
	PUBLICITATE	intrerupere jurnal prin publicitate		246 sec
	grupaj 3	prezentarea altor stiri	13. Nemuritor si rece 14. Top 3 Antena3.ro	135 sec
	titlurile zilei	sunt reluate titlurile celor mai importante stiri ale zilei	a. Contre in Alianta, PNL il critica pe Traian Basescu, iar PD pe Calin Popescu Tariceanu b. Traian Basescu i-a cerut fostului ministru al economiei sa intervina in cazul Alro Slatina. c. 13 persoane au murit din cauza unei furtuni care afecteaza nordul Europei	72 sec
	final jurnal	formula de incheiere a prezentatorului la finalul jurnalului	Doamnelor si domnilor jurnalul orei 21,00 se incheie aici, ramaneti alaturi de Antena3 urmeaza revista presei cu Radu Cazan, eu sunt Maria Coman, si va multumesc pentru atentie la revedere	14 sec
	TOTAL			2512 sec

Jurnalul incepe cu prezentarea titlurilor zilei a. Contre in Alianta b. Un nou bilet c. Tariceanu, amenintat d. Furtuna ucigasa, care dureaza mai putin de un minut. Urmeaza primul grupaj de stiri (stirile politice), apoi intrebarea zilei, un alt grupaj, meteo, sport, publicitate, etc. Jurnalul cuprinde trei grupaje, dar cel mai imprortant ca durata si lungime ramane cel de inceput.

Stirile au un continut divers, dar alaturea lor permite segmentarea emisiunii informative in functie de gruparea subiectelor. Astfel jurnalul va avea noua segmente, de lungimi diferite, dupa cum urmeaza:

deschiderea jurnalului incepe cu primul segment aferent titlurilor zilei - cuprinde patru flash-uri cu subiectele cele mai importante ale serii

politica interna - subiectele se refera la situatia politica din tara: divergentele dintre gruparile politice pe baza biletelului trimis de Calin Popescu Tariceanu lui Traian Basescu; declaratiile fiecarui partid si pozitia sa; prezentarea recomandarii presedintelui pentru ALRO Slatina; detalii de background despre politica nationala; retrospectiva reactiilor cu privire la primul bilet al prim-ministrului; decizia PSD de supendare a presedintelui; o posibila ancheta a lui Calin Popescu Tariceanu; mesajele de amenintare de pe telefonul primului-ministru.

intrebarea zilei - cu privire la subiectul principal al serii

stiri interne - sociale, de interes si utile, subiecte cu privire la amenzile Apa Nova; condamnnarea omului de afaceri Sorin Ovidiou Vantu; marile revendica de pe piata imobiliara - are implicatii economice; de interes uman - despre inrautatirea vremii in Europa.

meteo - prognoza pe urmatoarele zile

sport - stirile sportive

intrerupere prin publicitate

stiri de tipul soft - prezentarea la Paris a eroului James Bond; o stire despre top3 cele mai accesate stiri de pe site-ul Antena3

titlurile zilei - o recapitulare a subiectelor din jurnal prin prezentarea sub forma de flash.

Se observa ca informatii din jurnal se concentreaza in jurul politicii interne. Majoritatea subiectelor din grupajele 2 si 3 se impletesc cu mize politice, economice, dar mai ales sociale.

Stirile care contin informatii politice sunt grupate in prima parte a jurnalului, formand un segment compact. Cu toate ca subiectele sunt diferite, tema ramane aceeasi: confruntarile dintre partidele politice. Prezentarea stirilor cu caracter politic permite o radiografiere a modului de gestionare a subiectelor.

Prezentarea stirilor cu caracter politic

Stirile din prima parte a emisiunii informative cuprind subiecte de politica interna. Aceastea sunt organizate sub forma de secvente narative. Lead-ul primei stiri introduce aceste secvente care se vor dezvolta in stiri separate, dar cuprinse toate intr-un segment compact reprezentat de primul grupaj informativ:

orientarea sau introducerea - "politicienii se regrupeaza si lanseaza somatii sau declaratii de sustinere"

evenimentul sau actiunile - "liberalii fac zid in jurul premierului si il acuza pe presedintele Basescu fost democrat ca vrea sa destabilizeze Guvernul. PD in schimb crede ca Tariceanu ar trebui sa-si puna problema sa iasa de la guvernare"

un nou element perturbator - "primim insa un alt inscris, trimis de Traian Basescu lui Codrut Seres, pe cand era ministru al economiei"

starea finala, intre echilibru si dezechilibru "singura pozitie ferma pare sa vina din opozitie, PSD cere suspendarea presedintelui"

Evenimentul in jurul caruia se construieste primul grupaj informativ este de fapt scandalul de presa. Stirile ofera publicului informatii despre declaratii senzationale, care implica personalitati politice de renume (chiar presedintele si premierul), dezvaluiri socante sau intimitati ale actorilor politici care pot fi usor interpretare si prezentate in regim excesiv.

Informatia politica se bazeaza in principal pe aspectele conflictuale ale relatiilor dintre politicieni sau a formatiunilor din care fac parte. Aceste conflicte implicit genereaza reactii violente la exterior, cu consecinte importante in planul imaginii protagonistilor.

Stirea 1 -- cu titlul Criza fara precedent

REZUMAT

Dupa dezvaluirea in public a biletului trimis de premierul Tariceanu catre presedintele Traian Basescu, partidele politice au inceput sa se grupeze: liberalii contra presedintelui Basescu, democratii contra primului-ministru Tariceanu. Confruntarile se fac prin declaratii. Apare un nou inscris trimis de presedintele Traian Basescu fostului ministru al economiei Codrut Seres.

a. democratii condamna gestul primului-ministru care prin scrisoarea adresata presedintelui arata bunele relatii pe care le are cu omul de afaceri Dinu Patriciu. Democratii considera ca nu au gresit ca sa iasa de la guvernare si ii cer premierului acest lucru. Acestia considera ca biletul reprezinta o incalcare a separarii puterilor in stat si vor ramane la guvernare in continuare.

b. liberalii il acuza pe presedintele Traian Basescu ca vrea sa destabilizeze Guvernul si ii cer sa revina intr-un cadru constitutional. Aceastia il acuza pe presedinte de toate crizele politice care au avut loc pana acum si considera ca au fost un rezultat al nevoii sale de imagine si al unui discurs populist si demagogic.

Prima stire a emisiunii informative este ampla si depaseste cinci minute. Subiectul il reprezinta noile luari de pozitii in urma dezvaluirii biletului trimis de premier catre seful statului. Cu toate acestea principalul rol pe care il are aceasta stire in contextul informational este stabilirea unei agende. Pentru public agenda este formata de gruparea evenimentelor si declaratiilor in corpuri de stire care functioneaza independent. Pentru jurnal formarea agendei stabileste prioritatea informatiilor la nivelul discursului si ordinea in care acestea sun reproduse.

Importanta problemelor publice este redata prin ierarhizarea lor in primul lead (pozitiile politicienilor si gruparilor politice fata de problema biletelul, actiunile lor posibile, analizarea biletului trimis de premier, aparitia unui nou inscris trimis de presedinte, pozitia adoptata de PSD). Ulterior aceste probleme vor deveni surse de interes general.

Luarea de pozitii a gruparilor politice implica o stare conflictuala. Aceasta are loc la primul nivel intre 1. Traian Basescu si 2. Calin Popescu Tariceanu (implicit si intre functiile pe care le ocupa) si la al doilea nivel intre gruparile care ii sustin 1. Partidul Democrat si 2. Partidul National Liberal. Asumarea pozitiilor se face prin declaratii publice si acuze fata de oponenti. Formarea taberelor sustine starea conflictuala exploatata de discursul jurnalistic.

Prima pozitie prezentata este cea a democratilor, care il ataca pe premier, apoi este prezentata pozitia liberarilor care il ataca pe presedinte.

Zvonul joaca un rol important in aceasta stire: PD va iesi de la guvernare. Desigur ca acest lucru este infirmat prin declaratii. Chiar mai mult se cere o iesire de la guvernare a premierului considerat responsabil de conflict. Reciproc, liberalii cer demisia presedintelui. Intreaga scena se bazeaza pe tipologia bine-rau. Aceaste pozitii duale tin de reprezentarile publice ale partidelor si cele ale protejatilor lor.

Stirea 2 -- cu titlul Biletul lui Basescu

REZUMAT

Presedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu a prezentat public un document elaborat de Alro Slatina si trimis de Traian Basescu fostului ministru al economiei Codrut Seres. Acesta continea o nota "domnul ministru Codrut Seres, rog analizati scrisoarea si dispuneti masuri in conformitate cu interesele Guvernului, iar daca este posibil si cu interesele economiei nationale". Pe baza acestei note conservatorii il acuza pe presedintle Traian Basescu de trafic de influenta.

Prezentarea publica a documentului de catre Dan Voiculescu, cu mesajul presedintelui catre fostul ministru al economiei Codrut Seres reprezinta un eveniment de importanta jurnalistica cu urmatoarele elemente definitorii:

implica o persoana publica, de notorietate

actiunea are un contiunt conflictual, fiind o provocare adresata presedintelui, precum si o acuzatie la adresa acestuia.

distuge ordinea legitima a societatii prin prezentarea unui act care ar contraveni cu "interesele nationale".

actiunea poate fi povestita, dar mai ales verificata oficial

are ca efect o implicare afectiva din partea publicului - presupune o luare de pozitie fata de persoana Traian Basescu, chiar o afiliere emotionala la una dintre rolurile asumate (justitiar si in mod indirect inculpat)

Cu toate ca o declaratie poate fi considerata un pseudo-eveniment, aceasta stire face referire la declaratie ca la un eveniment de importanta jurnalistica. Acesta este un eveniment de rutina, dar continutul declaratiilor presedintelui Dan Voiculescu tin de criteriul noutatii si de cel al interesul public.

Stirea are ca subiect un mesaj: adresarea catre public a liderului Partidului Conservator, Dan Voiculescu. Mesajul este personalizat si priveste interesele directe ale cetatenilor: "Deci romani interesele Guvernului dupa Traian Basescu sunt altele decat interesele economiei nationale, sau a vrut sa spuna interesele grupului pentru care a intervenit"

Stirea 3 -- cu titlul Reactia Cotroceniului

REZUMAT

Purtatorul de cuvant al administratiei presidentiale Adriana Saftoiu respinge acuzatiile de trafic de influenta. Intr-o declaratie acordata Mediafax ea sustine ca acest tip de corespondenta intre Presedintie si institutii este normal. Potrivit purtatorului de cuvant seful statului ar fi putut fi acuzat de trafic de influenta, daca ii cerea ministrului sa actioneze conform intereselor unor firme.

Stirea este un raspuns la acuzatiile aduse de Dan Voiculescu presedintelui Traian Basescu. Prezinta pozitia oficiala cu privire la inscrisul de pe documentul elaborat de Alro Slatina. Stirea este sub forma de flash si reproduce declaratia purtatorului de cuvant Adriana Saftoiu.

Stirea 4 -- cu titlul Acuze reciproce

REZUMAT

Este prezentata istoria relatiilor Alro Slatina cu presedintia. Numele acestei firme apare in dosarele Parchetului fiind legata de presedintele grupului Marco International, Vitaly Maschitskly. Acesta dorea promovarea unui proiect pe 15 ani prin care Societatea Electrica avea de pierdut. Pretul la energia era fix, dar pe piata era dat majorat. Se presupune ca seful statului stia de toate acestea in momentul in care s-a intalnit cu Vitaly Maschitskly.

Stirea prezinta detalii de background despre relatiile pe care oamenii de afaceri de la conducerea concernului Marco International le au cu presedintia. Acest tip de stire vine ca o completare la stirea doi care face referire la acuzatiile presedintelui Partidului Conservator, Dan Voiculescu. Acest model de reprezentare mediatica tine mai mult de tipul documentarului si face parte din asa numitul capitol special al stirilor, in care sunt facute diverse dezvaluiri.

Structura stirii trimite la forma de redactare a unui material din presa scrisa. Investigatia este redata prin forma jurnalistica, avand un continut retrospectiv. Nu sunt facute trimiteri la sustinerea pozitiei publice de catre autoritati, dar apare prezentata sursa principala: Extras din nota parchetului general catre instanta suprema. Forma textuala este argumentativa.

Administrarea probelor se face ca in cazul unei anchete, iar concluzia pune la indoilala relatiile pe care le are presedintele Basescu cu patronii grupului Marco International, sau cu Alro Slatina: "In calitatea sa de sef al statului Traian Basescu primeste in fiecare dimineata note de la Serviciile de Informatii, iar in aceste conditii intalnirea sa cu Maschitskly nu are nici o logica".

De fapt continutul stirii este confuz si nu delimiteaza clar relatiile existente intre 1. Reprezentantii grupului de firme Marco - in principal Vitaly Maschitskly (presedinte), Valery Krasnov (vicepresedinte) 2. Vadim Benyatov 3. Alro Slatina. Cu toate acestea finalul este incriminator sub forma de conluzie: "Mai mult decat atat promovarea proiectului prin trimiterea sa ministrului economiei, urmata apoi de un telefon de sustinere chiar iese mult din sfera interesului economiei nationale".

Stirea nu se bazeaza pe un eveniment, ci prelucreaza informatii provenite din justitie, facand sa creasca credibilitatea si calitatea mediatizarii acestor date.

Stirea 5 -- cu titlul Schimb de acuze

REZUMAT

Retrospectiva repliciilor si declaratiilor dintre presedintele Train Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu dupa publicarea primul bilet. Traian Basescu il acuza pe premier ca ii propunea un parteneriat, iar acesta il acuza pe presedinte ca s-a inconjurat de oligarhii la Cotroceni. Seful statului cere dovezi publice. Premierul revine cu declaratii si face trimiteri la presa din ultimii doi ani.

Stirea se bazeaza pe declaratiile publice ale premierului Calin Popescu Tariceanu si ale presedintelui Traian Basescu. Ponderea declaratiilor este in favoarea primului-ministru, care dezechilibreaza raportul de forte printr-o abundenta de declaratii. Aceasta abundenta in declratii este saecifica unui sistem de criza in cre informatiile de cele mai multe ori nu ajung sa fie validate si pot functiona sub forma de zvon.

Un alt mod de reprezentare mediata a informatiilor provenite prin declaratiile de presa este introducerea lor int-o forma de rutina, recognoscibila si la indemana publicului. Acesata modalitate transforma pseudo-evenimentele sau evenimentele de rutina in ceremonialuri menite sa odere ordine si stabilitate.

Dezechilibrul apare in momentul in care ordinea este amenintata de schimbarea ritmului de transmisie a opiniilor sau datele prin iesirea in public a politicienilor. Acest factor intregeste criza si adanceste ruptutra care apare la nivelul controlului social.

Rutina reprezinta un factor de stabilitate. Prin abundenta, pana la transformarea in imagine negativa a politicului, de declaratii faciliteaza iesirea din rutina.

Stirea 6 -- cu titlul PSD in ofensiva

REZUMAT

PSD declanseaza procedurile de suspendare din functie a sefului statului ca urmare a scandalului biletului. Acestia sunt convinsi ca demiterea presedintelui ar pune capat scandalurilor politice. De asemenea il considera pe presedinte respondabil pentru doi ani de instabilitate politica. Este prezentata forma in care suspendarea ar avea loc.

Stirea prezinta pozitia opozitiei cu privire la scandalul biletelului. Incriminarea vinovatiilor trimite direct la unicul responsabil de criza politica Traian Basescu. Cu toate ca in ultimii ani mediatizarea politicului nu a intrecut barierele normalitatii se pare ca prin declaratia liderului PSD, Mircea Geoana aflam ca Romania a fost in criza politica si instabilitate timp de doi ani "principalul responsabil pentru doi ani de criza si instabilitate politica in Romania este Traian Basescu".

Stirea prin folosirea declaratiilor desparte campul reprezentarilor in vinovati si victime. In zona vinovatilor sunt inclusi premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu, cu toate ca pozitia de prim vinovat este data lui Traian Basescu "Traian Basescu, justitiarul din 2004, s-a transformat in Traian Basescu, patronul sistemului oligarhic si mafiot din Romania", urmand apoi premierul. In pozitia de victime apar cei din opozitie, emitatorul mesajului, precum si prin extindere, poporul care avut parte de doi ani de criza in guvernare.

Stirea se axeaza pe informarea corecta asupra procedurii de suspendare si asupra metodologiei acesteia. Finalul il reprezinta un extras din Constitutie prin care se specifica modalitatile de demitere a presedintelui tarii.

Si de aceasta data nivelul decrarativ furnizeaza intregul material al stirii, iar informatii sunt de fapt opiniile locutorilor sau o posibila actiune. Certitudinea acestei actiuni este data de pozitia pe care o ocupa initiatorii ei in corpul social.

Stirea 7 -- cu titlul Posibila ancheta

REZUMAT

Premierul Tariceanu ar putea fi acuzat de acte de coruptie, sustine procurorul general al Romaniei. Laura Codruta Kovesi a declarat in aceasta dimineata ca procurorii asteapta sa vada intai biletul inainte sa decida daca se autosesitzeaza sau nu. Procurorii nu au inca toate datele despre natura biletului si nu se pot pronunta cu o sentinta. Anton Pandrea, presedintele Consiliului Suprem al Magistraturii considera ca biletul avea un caracter privat si nu poate fi vorba de un act ilegal

Stirea se bazeaza pe declaratiile procurorului general al Romaniei Laura Codruta Kovesi cu privire la o posibila ancheta a primului-ministru. De acesta data zvonul este atribuit la nivelul organelor de justitie a caror autoritate vizeaza spectru al activitatii politice. Declaratiile nu fac decat sa intareasca, sau sa elimine posibile actiuni din partea justitiei.

Ca tehnica, in corpul stirii apar redate in paralel cele doua declaratii ale procurorului general Laura Codruta Kovesi, avant loc o restrangere a axei temporale si o pozitionare pe acelasi palier a unor opinii. Aceasta tehnica serveste la delimitarea eventualelor inadecvente sau la fraparea prin schimbarea de atitudine, de opinii sau chiar intentionalitatea actiunii. Restrangerea temporala pote urmari consecventa in cazul justitiei acest lucru fiind esential.

Cu toate acestea folosirea celor doua declaratii, cu o diferenta de cateva zile provoaca o ruptura la nivelul credibilitatii locutorului. Aceasta difrenta este accentuata de dicursul jurnalistic o declaratie nuantata fata de cea de acum doua zile". Aceasta schimbare a atitudinii fata de subiectul biletelul are loc la numai cateva zile de framantari pe scena politica, ceea ce ar putea reprezenta o influenta a activitatii politice in decizia justitiei.

Finalul stirii se axeaxa pe concluzia presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Anton Pandrea care afirma ca biletul nu reprezinta decat un act personal, cre nu poate fi folosit ca proba in justitie. Nu implicam CSM-ul intr-o convorbire, intr-o discutie intre doi oameni politici.cu caracter privat intre doua personalitati si care in momentul de fata nu cred ca afecteaza sistemul juridic

Stirea 8 -- cu titlul Amenintat la telefon

REZUMAT

Premierul face public anumite mesaje de pe telefonul privat de acum doi ani. Acestea sunt legate de demiterea directorului RAAPPS, Cristian Vlaicu. Mesajele sunt de amenintare la adresa premierului.

Stirea reda o informatie din partea premierului Calin Popescu Tariceanu, care afirma ca a fost amenintat. Acest fapt este considerat "o alta informatie socanta". Desigur ca stirea trateaza in intregime declaratia premierului si foloseste chiar extrase din mesajul de amenintare.

In acest caz informatia este perturbatoare la nivelul ordinii sociale prin disturbarea unor efective de activitate ale primului-ministru. Se precizeaza ca aceste amenintari au avut legatura cu schimbarea din functie pe directorul RAAPPS Cristian Vlaicu.

Axa temporala este importanta in masura in care aceste mesaje au fost primite in vara lui 2006. Evenimentialitatea in acest caz nu presupune o coordonata temporala, ancorata in realul imediat, fapt care creaza o disturbre la nivelul rutinelor mediatice, care folosesc ca valore de informatie evenimentele immediate. Eliminarea coordonatei temporale are loc prin aducerea in prezent a evenimentul prin declaratia publica.

Caracteristici generale ale grupajului de stiri politice

Logica stirilor se incadreaza in secventele naratiuni, folosivd ca punct de trecere continuitatea actorilor si actiunilor lor. Desi stirile pot fi plasate independent in jurnal, alaturarea lor intr-un singur segment compact faciliteaza citirea povestirii.

Astfel jurnalul cuprinde in partea de inceput povestea politica, precum si moralizarea ei sau perspectiva abordarii. Evenimentele si actiunile prezentate sunt legate prin relatii cauzale, chiar temporale si imbinate prin logica povestirii. Timul actiunii nu mai reprezinta o caracteristicva a reprezentarii mediate a faptelor, ci instanta narativa elinima dimensiunea temporala prin plasarea in acelasi text a unor elemente dispersate. In acest sens intr-o stire apar declaratii ale aceluiasi actor, dar cu distinctii temporale, o alta stire plaseaza ca eveniment actual, chiar socant, o declaratie despre fapte petrecute cu mai multe luni in urma.

Abundenta reprezentarilor actorilor politice prin mediatizare conduce la o perceptie in sens negativ a actiunilor si deciziilor acestora

Modul de repartizare al stirilor in functie de titlu[P3]

Folosirea titlurilor ete importanta im masura in care acestea organizeaza lectura, faciliteaza cadrul si interpretarea formelor enuntate. Titlul poate avea caracteristici generale, fiind folosit ca titlu referential, care face referire la cadrul general al evenimentului sau informatiei mediate. De asemenea titlul cu rol informational deschide subiectul stirii si poate functiona ca un element de acros pentru public.

Titlul poate fi 1. informational in masura in care precizeaza subiectul prin promovarea informatiei sintetizate sau 2. de divertisment in masura in care alaturarea cuvintelor trece dincolo de campul de informatie si indica un element spectacular, sau care face trimitere la un conflict (actiune care depaseste limitele rutinei). De asemenea titlul mai poate fi grupat in functie de modul in care indeplineste un rol in discursul mediatic: informational, anaforic sau referential.

Tabel 12

TITLU	FORMA
1. Criza fara precedent Democratii, discreti Atac la premier Mesaj catre presedinte Somatie pentru Basescu	referential anaforic
2. Biletul lui Basescu	divertisment
3. Reactia Cotroceniului	informational
4. Acuze reciproce	divertisment
5. Schimb de acuze	divertisment
6. PSD in ofensiva	divertisment
7. Posibila ancheta	informational
8. Amenintat la telefon	informational

Din tabelul alaturat se poate observa ca titlurile stirilor sunt atat de divertisment, cat si informationale. Un singur titlu, de inceput este referntial si se poate raporta la intreg segmentul de stiri politice. Acesta este si anaforic deorece reia ideea de criza, foarte des promovata de intreg campul mediatic. Patru titluri pot fi incadrate la diverstisment - trimit la un conflict si trei titluri sunt informationale.

Stirea 1 - criza fara precedent - titlul poate fi considerat referential in masura in care face referire la totalul actiunilor, evenimnetelor sau chiar declaratiilor de pe scena politica. Acest mod de a rapora evenimnetele la un singur factor reduce procesul interpretativ si limiteaza campul de intelegere (toata gama de actiune este restransa al elementul de criza). Folosirea subtitlurilor faciliteaza delimitarea intr-o anumita logica a informatiilor. Primele doua subtitluri fac referire la pozitia Partidului Democrat fata de biletul trimis de premier presedintelui Traian Basescu. Democratii, discreti este un titlu informational, care arata direct pozitia acestui partid si atac la premier este un titlu de divertisment care trimite direct la conflictul care s-a creat intre Pd si Calin Popescu Tariceanu, indirect PNL. Mesaj catre presedinte este un titlu informational care face referire la mesajul Partidului National Liberal. Cu toate acestea fata de continut (care are forma unei declaratii de razboi) nu pastreaza aceeasi semnificatie. Somatie pentru Basescu este un titlu care trimite la un conflict, deci este de divertisment.

Stirea 2 - biletul lui Basescu - titlul poate fi incadrat in categoria divertismentului. Alaturarea termenilor trimite la un fapt al unui om simplu, fara a fi pozitionat prin funtie in campul social. Presedintele Traian Basescu devine Basescu, iar nota trimisa fostului ministru al economiei Codrut Seres devine un bilet.

Stirea 3 - reactia Cotroceniului - este un titlu informational care face referire directa la reactia presedintelui, prin declaratia oficiala a purtatorului de cuvant Adriana Saftoiu.

Stirea 4 - acuze reciproce - acest titlu trimite la un conflict, la o forma de dicordie. Este considerat de divertisment deorece face referire la un fapt perturbator, care iese din rigorile functionarii clasei politice. Titlul construieste perspectiva discurisiva si o ulterioara interpretare a continutului informational. Schimbul de acuze, prin declaratii se distinge de citirea evenimentului prin aducerea de probe. Lead-ul prezinta contextul informational, iar in corpul stirii sunt prezentate probele din justitie in care este implicata Alro Slatina si indirect presedintele Traian Basescu. Titlul este evaziv.

Stirea 5 - schimb de acuze - titlul face referire la acelasi schimb de acuzatii dintre primul-ministru si presedintele tarii, deci trimite la un fapt care iese din normele formale si este de divertisment. De data acesta conflictul, prin declaratii este prezentat direct, iar titlul introduce subiectul.

Stirea 6 - PSD in ofensiva - titlul trimite la pozitia adoptata de opozitie, o forma de lupa impotriva actualei puteri, prin inceperea procedurii de suspendare a presedintelui. Deschide lectura prin cadrul abordarii conflictuale, a unui razboi si este de divertisment.

Stirea 7 - posibila ancheta - titlul este informational in masura in care vizeaza direct continutul. Informatia insa este un zvon, nu re acoperire prin probe, ci doar se bazeaza pe declaratiile unei persoen publice. In acest caz insa declaratia nici nu infirma, nici nu sustine zvonul, ci il cutiva prin abordarea temporala.

Stirea 8 - amenintat la telefon - este un titlu informational care face legatura cu subiectul stirii. Aceasta orienteaza lectura stirii prin precizarea factorilor importanti: amenintare si modul: prin telefon.

Titlurile zilei

Jurnalul incepe prin prezentarea rezumativa a subiectelor celor mai importante stiri ale serii. Aceste titluri au rolul de a sutine ordinea tematica. Subiectele la inceput sunt prezentate sub forma de flash, formand genericul, iar la final sunt recapitulte din studio de prezentator.

Genericul cuprinde patru titluri, trei cu referire la informatia politica si unul cu referire la un subiect de interes uman. Finalul reduce agenda prin trei titluri, doua despre informatiile politice si ultimul de interes uman.

Logica este aceeasi numai ca difera modul de gestionare a informatiilor. In generic este introdusa stirea despre amenintarile primite de premier pe telefonul mobil. Prin titlu "Tariceanu, amenintat" se capteaza atentia telespectatorului, avand rolul de a starni interesul sau curiozitatea publicului. Aceasta forma a titlului nu mai apare in restul jurnalului, fiind schimbata in "Amenintat la telefon".

Primul flash face referire la disputele din Alianta PD-PNL, iar la final se delimiteaza in mod evident partile in conflict. Actiunile partidelor sunt redate ca metonimii, in sensul ca atacul presedintelui implica indirect PD-ul, iar atacul premierului implica PNL-ul. Presedintele si premierul devin parti pentru partidele care-i sustin.

Urmatorul flash de la inceputul jurnalului face trimitere la documentul prezentat public de Dan Voiculescu, presedintele PC. Aceasta stire se regaseste si in agenda finala, fiind unul din subictele de ultima ora. Acest titlu este anaforic prin trimiterea la primul bilet. "Un nou bilet" reprezinta o noua faza a crizei, un nou mod de destabilizare. Reluarea primului incident creaza un cadru pentru medierea informatiilor actuale.

Tabel 13

INCEPUT	FINAL
a. Contre in Alianta	a. Contre in Alianta, PNL il critica pe Traian Basescu, iar PD pe Calin Popescu Tariceanu
b. Un nou bilet	b. Traian Basescu i-a cerut fostului ministru al economiei sa intervina in cazul Alro Slatina.
c. Tariceanu, amenintat
d. Furtuna ucigasa	c. 13 persoane au murit din cauza unei furtuni care afecteaza nordul Europei

Tabelul 13 scoate in evidenta repartizarea subiectelor care formeaza agenda. In prima instanta aceastea sunt de ordin politic, completate cu un evenimnet de interes uman, o stire externa, dar care afecteaza in mod indirect, prin apartenenta la spatiul european.

Ultimele titluri au rolul de a stabili la ce se pot gandi telespectatorii, iar preponderenta subiectelor politice sustine importanta acordata intregii activitati de pe scena politica romaneasca.

Tematica jurnalului din 18.01.2007

Jurnalul dureaza 2512 secunde, ceea ce reprezinta 42 de minute de emisie. Din acest total timpul alocat stirilor este de 1641 secunde, adica 28 de minute, dupa cum urmeaza: primul grupaj are 1149 sec, al doilea 357 sec, iar ultimul 135 sec. Rubrica de sport are 358 sec, adica aproximativ 6 minute, cea de meteo, 112 sec (aprox. 2 minute), iar publicitatea ocupa 246 sec (4 minute).

Asa cum se poate observa din tabelul alaturat, tematica jurnalului este reprezentata de gruparea in prima parte, intr-un segment compact, a informatiilor politice, urmand completarea cu stiri sociale, de interes uman sau diverse.

Tabel 14

NR. STIRE SI TITLU	DOMENIU	DURATA
1. Criza fara precedent	politic	418 sec
2. Biletul lui Basescu	politic	160 sec
3. Reactia Cotroceniului	politic	22 sec
4. Acuze reciproce	politic	111 sec
5. Schimb de acuze	politic	134 sec
6. PSD in ofensiva	politic	149 sec
7. Posibila ancheta	politic	91 sec
Amenintat la telefon	politic	96 sec
Amenda la Regia de Apa	social	25 sec
SOV condamnat	social	73 sec
Marile revendicari	social	138 sec
Furtuni in Europa	interes uman	105 sec
Nemuritor si rece	interes uman	136 sec
14. Top 3 Antena3.ro	diverse;	131 sec

Prima stire, care deschide jurnalul, este ampla si are 7 minute. Este urmata tot de o stire ampla de aprope 3 minute. Acestea apartin segmentului de stiri politice.

Stirile sociale au ca subiecte: amenzile de la regia de apa, care nu a respectat citirea apometrelor, sentinta de condamnare in cazul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu si noile tendinte pe piata imobiliara din Bucuresti, in contextul unor eventuale retrocedari.

Doua stiri sunt de interes uman, prima are ca subiect furtunile din Europa, iar cea de-a doua informeaza asupra evenimentului de la Paris, centrat in jurul personajului James Bond. Aceste stiri au subiecte cu un continut generalist si care privesc un numar mare de indivizi. Stirea despre furtunile din Europa este de interes in masura in care se precizeaza ca acestea au afect Ungaria.

Indicii de mare frecventa (indici tematici) din secventa stirilor politice

Tabel 15

INDICI	FORMA APARITIEI	FRECVENTA	PROCENT
interes	interese
stat	statul
bilet	bilet
Romania	Romania
economic	economic/economie
grup	grup/grupare
politic	politic/politica
influenta	influenta/influentare
procuror	procuror
informatie	informatie
national	national/nationale
suspendare	suspendarea
constitutie	constitutie/constitutional
document	document
dovada	dovada
coruptie	coruptie
criza	criza
nota	nota/notat
oligarhie	oligarhie/oligarhic

Procentajul numarului total de cuvinte din script pentru grupajul de stiri politice

Supra-temele, ca proceduri de interpretare care dau sens unei anumite situatii, sunt reprezentate de coruptie si grupurile de interese, fapt sustinut de indicii de mare frecventa: "interes", "stat", "influenta", "coruptie". Aceste supra-teme folosesc la cadrarea (frameing) celor doua evenimente, care constituie temele principale ale jurnalului; trimiterea biletelor: 1. Calin Popescu Tariceanu - Traian Basescu 2. Traian Basescu - Codrut Seres.

Fiecare stire este pusa in legatura cu un aspect al acestor teme: trateaza pozitiie partidelor politice ca urmare a primului bilet, dezvaluie existenta celui de-al doilea bilet, reflecta pozitiile oficiale, face o retrospectiva a actiunilor si declaratiilor politice in legatura cu ambele bilete, evidentiaza pozitia justitiei si incheie schema narativa (organizare care da sens evenimentelor) cu aducerea in prezent a unui eveniment de vara trecuta.

Supra-temele si temele abordate implica direct sau indirect "statul" si "Romania". Prin apartenenta, cetatenii sunt vizati in mod direct si sunt implicati in activitatea politica. De aceea punerea in circulatie a acestor informatii faciliteaza dezvoltarea unui spatiu democratic, in care cetatenii formeaza opinia publica prin punerea in comun a ideilor, opiniilor personale si fragmentate. Tematica este sustinuta si prin Intrebarea zilei: "Credeti ca presedintele sau premierul protejeaza grupuri de interese?

Reprezentarea frecventei indicilor tematici

Acesta schema faciliteaza observarea ponderii fiecarui indice in structura jurnalului prin raportare la totalul frecventei din grupajul de stiri politice. Primii indici trimit direct la temele abordate: trimiterea biletelor si folosirea lor in sprijinul unor interese personale care contravin intereselor statului.

Evaluarea evenimentului

Evenimentele sunt evaluate din perspectiva comportamentului public al actorilor politici implicati. Punerea in scena a actiunilor acestora necesita o gestionare mediatica a posibilitatilor de exploatare a conflictelor create.

Dramatizarea necesita o transformare a personelor cu functii politice in personaje care performeaza un rol (ales sau impus de pozitia pe care o ocupa). Rolurile sunt interpretate potrivit unor ritualuri, ce aduc in atentie notiuni precum: scheme de actiune, contract de vorbire, norme de interactiune si de interpretare.

Teatrul politic functioneaza pe baza unei complicitati intre performatori si spectatori. Rolurile folosite sunt arhetipale, insa interpretrea lor tine de consensul dintre politic si publicul - cetatean. Sensul si valorea cuvintelor depind de piata pe care sunt plasate, astfel ca fiecare evaluare a unui cod tine de modelul interpretativ la care a fost supus. Aceleasi fraze pot primi sensuri opuse cand se adreseaza unor grupuri cu supozitii antagoniste.

Medierea ordoneaza si consolideaza sensul evenimentelor si faciliteaza accesul informatiei la un public larg. Insa sensul evenimentelor este perceput prin accentuarea negativismului performantei actorilor politici, a actiunilor lor in raport cu sistemul social. Sustinerea unei evaluari negative se face prin utilizarea unui lexic de razboi, al agresivitatii sau chiar violentei.

Lexicalitatea violentei in discursul politic

Tabel 16

SUBSTANTIV

FRECVENTA

VERB

FRECVENTA

TOTAL

somatie

a soma

acuzatie

a acuza

destabilizare

a destabiliza

grupare

tabara

tavalug

criticat

dur

condamnata/

condamnabil

a condamna

solidar

a se solidariza

criza

razboi/

razboinic

sabotor

scandal

a stange randurile

teama

subordonarea

a se subordona

jignit

bresa

bomba

a ataca

a incalca

Viziunea pe care o da televiziunea asupra fenomenului politic este influentata de prezentarea dramatica, care focalizeaza atentia asupra rivalitatii dintre liderii politici. "Am intrat intr-un carusel al dezvaluirilor la nivel oficial in care Presedintele si Premierul isi arunca acuze reciproce de coruptie". De cele mai multe ori politica este redusa la conflicte nascute din ambitii personale - care nu se intrepatrund, decat la nivel declarativ si nu prin actiune, cu realitatile sociale.

Frecventa cuvintelor care fac referire la un conflict/un razboi poate fi analizata conform tabelului de mai sus. Folosirea acestora faciliteaza incadrarea intr-un spatiul al divergentelor, in care performarea unor acte de lupta este reprodusa ca un fapte ale normalitatii: "grupare", "tabara", "solidar", "criza", "razboi", "sabotor", etc.

Se poate observa ca frecventa ce mai mare o are verbul declarativ "a acuza", avand ca scop ilocutionar: actualizarea continutului actului (Daniela Roventa-Frumusani, 2004, p. 31). Acuzatia este o forma care inlocuieste declaratia de razboi, utila participantilor la conflict pentru a-si legitima actiunile. Modalitatea de lupta tine de orchestrarea declaratiilor.

Frecventa verbelor utilizate in discursul jurnalistic

Tabel 17

ITEMI	FORMA APARITIEI	FRECVENTA	PROCENT %
a acuza	acuzat/acutatie/acuze
a face	face/facut
a spune	spune
a cere	cere/cerea/cerut
a declara	declara/declaratie
a trebui	trebuie
a scrie	scris/inscris
a sustine	sustin
a decide	decide/decizie
a inteveni	intervina/interventie
a afirma	afirma/afirmatie
a condamna	condamna/condamnabil
a stii	sti
a primi	primit/primeste

Evenimentul este redat prin actiune, iar actiunea este sustinuta prin verbe. Cea mai mare frecventa o are "a acuza", verb care condamna, care incita la violenta si faciliteaza reprezentarile disensuale dintre actorii politici. Actul de limbaj pe care il introduc este judiciar sau verdictiv. Un alt verb care introduce acte de limbaj verdictive este: a condamna. Acte de limbaj epozitive sunt introduse prin: a spune, a declara, a scrie, a sustine, a afirma. Acte exercitive: a cere, a decide, a sustine, a face.

Actiunea poate fi redata prin Ce s-a mai spus? Cine, ce mai face?sau Cine ce mai cere? etc. Aceste forme speculeaza relatiile interpersonale si faciliteaza comunicarea cu audienta. De asemenea implicarea directa a pozitiilor actorilor politici fata de sensul evenimentelor sustine si acrediteaza demersul jurnalistic.

Frecventa actorilor politici

Tabel 18

NUME	FRECVENTA	APELATIV	FRECVENTA	TOTAL
Traian Basescu		presedintele Basescu
		fost democrat
		presedinte
		presedintele Traian Basescu
		seful statului
		domnul Traian Basescu
		Basescu
		presedintele tarii
		presedintele Romaniei
TOTAL
Calin Popescu Tariceanu		premier
		Tariceanu
		premierul Tariceanu
		primul-ministru
		premierul Calin Popescu Tariceanu
		domnul premier Calin Popescu Tariceanu
		Draga Caline
		Domnul Prim Ministru
TOTAL
Codrut Seres		fostului ministru Seres
		fostului ministru al economiei
		domnul ministru Codrut Seres
		fostului ministru al economiei Codrut Seres
TOTAL
Emil Boc
Dan Voiculescu		presedintele conservatorilor
		liderul conservatorilor
		Presedintele Partidului Conservator
		liderul conservator Dan Voiculescu
TOTAL
Elena Udrea
Mircea Geoana		Liderul social democrat Mircea Geoana
		Geoana
TOTAL

Actorii politici intens mediati sunt: Traian Basescu, Calin Popescu Tariceanu, Codrut Seres, Dan Voiculescu. Acestia sunt performatorii rolurilor principale in jurul carora se construieste actiunea - evenimentul. Implicit, fiecare actor contribuie la sustinerea scenica a faptelor.

Traian Basescu ocupa functia cea mai inalta in stat, cea de presedinte si i se atribuie rolul principal. Calin Popescu Tariceanu, prin functia de prim-ministru, are un rol secundar, dar care contesta pozitia superioara de care se bucura presedintele prin apelul la reprezentari scenice asemanatoare. Intre cei doi actori si rolurile atribuite se creaza o tensiune, o concurenta. Prin contestare perpetua nu se pot delimita limitele rolurilor (presedinte, premier) avand ca efect, criza politica.

Ceilalti actori implicati au roluri complementare, care faciliteaza desfasurarea scenica. Emil Boc are rolul de sustinator, Elena Udrea - de complice, Mircea Geoana - de atacant, Dan Voiculescu - de investigator, Codrut Seres - de complice. Aceasta tipologie teatrala stabileste interpretarea situatiei politice create.

Folosirea diferitelor apelative sustine pozitiile pe care si le atribuie actorii politici unii altora sau, chiar, care le sunt atribuite prin textul jurnalistic. Presedintele Traian Basescu este separat de functia pe care o are, i se atribuie o pozitie individuala, civila prin folosirea de noua ori a numelui propriu (fara citarea functiei) si o data a numelui de familie. In cazul premierului aceasta disociere a functiei are loc prin folosirea numelui complet de doua ori si a numelui de familie, Tariceanu de patru ori. Acest mecanism are loc pentru toti politicieni si este folosit ca o contestare a pozitiei lor politice sau a efercitarii acesteia. Personalizarea este si un efect al tehnicilor de marketing politic, care inceraca sa apropie omul politic de sustinatorii sai, acest lucru fiind privit in sens pozitiv.

Frecventa partidelor politice

Tabel 19

NUME	FRECVENTA	REFERINTA	FRECVENTA	TOTAL
Partidul Democrat		PD
		democratii
			TOTAL
Partidul Social Democrat		PSD	* *
		social democratii
			TOTAL
Partidul National Liberal		PNL
		liberalii
		Liderii PNL
			TOTAL

Asa cum se poate observa in tabelul 19, in jurnal sunt reprezenate trei partide, cele mai importante de pe scena politica romaneasca. Partidul democrat, sustinator al pozitiei prezidentiale si fostul partid al lui Traian Basescu are cea mai mare frecventa in textul jurnalistic. Urmeaza partidul de opozitie PSD, cel care contesta activitatea politica a presedintelui si sustine suspendarea sa din functie. Partidul primului-ministru, PNL este cel mai putin reprezentat.

Se poate observa ca desi Dan Voiculescu, conduce Partidul Conservator, acesta nu apare individualizat in discursul jurnalistic. Reprezentarea sa se face prin metonimie. Liderul Dan Voiculescu, in textul jurnalistic, beneficiaza de apelative care trimit direct la pozitia sa si implica partidul pe care il conduce: "presedintele conservatorilor", "liderul conservatorilor", "Presedintele Partidului Conservator", "liderul conservator Dan Voiculescu". Reprezentarea liderului si nu a partidului poate fi un efect al faptului ca partidul nu se afla la guvernare.

Durata de emisie de care au beneficiat actorii politici si gruparile pe care le reprezinta

Tabel 20

NUME	FUNCTIE	APARITIE	DURATA
Emil Boc	presedinte PD	stirea1 - criza fara precedent	89 sec
Varujan Vosganian	purtator de cuvant PNL	stirea1 - criza fara precedent	71 sec
Calin Popescu Tariceanu	prim-ministru al Romaniei	stirea 5 - schimb de acuze	28 sec
Calin Popescu Tariceanu	prim-ministru al Romaniei	stirea 8 Amenintat la telefon	39 sec
Dan Voiculescu	presedinte Partidul Conservator	stirea 2 - biletul lui Basescu	120 sec
Traian Basescu	Presedintele Romaniei	stirea 5 - schimb de acuze	14 sec
Mircea Geoana	presedinte Partidul Social Democrat	stirea 6 - PSD in ofensiva	36 sec

Tabelul 20 evidentiaza modul de repartizare al timpului de emisie a actorilor politici in grupajul de stiri politice. Stirea 1 reda pozitiile celor doua partide care formeaza Alianta DA - PD si PNL. Abordarea lor conflictuala este un mod de a discredita legaturile necesare si de diminua consensul care sta la baza functionarii Aliantei: "gestul premierului de a-i scrie presedintelui cu privire la o potentiala interventie in actul de justitie, decredibilizeaza mesajul politic al Aliantei care a castigat alegerile in anul 2004".

In acesta prima stire, si cea mai ampla din jurnal, timpul acordat celor doua parti este aproape egal (89, 71 secunde). Cu toate acestea pozitia partidelor nu va mai fi reprezenztata in restul grupajului.

Timpul acordat declaratiilor celor doi actori aflati in conflict este de 28 de secunde - Calin Popescu Tariceanu si respectiv, 14 secunde - Traian Basescu: "presedintele Basescu ii cere premierului dovezi in legatura cu acuzatiile pe care i le-a adus aseara, sunt informatii aparute in presa, vine si replica premierului Tariceanu". Stirea 5 informeaza cu privire la conflictul creat intre cei doi.

Dan Voiculescu beneficiaza de 120 de secunde in stirea 2. Declaratia sa, bazata pe inscrisul de pe documentul Alro Slatina, este de fapt un atac direct la adresa presedintelui: "Il acuz public pe Traian Basescu de trafic de influenta".

Declaratia lui Mircea Geoana are un total de 36 de secunde si apare in stirea 6. Aceasta priveste inceperea actiunii de supendare si se plaseaza tot in zona conflictului: "Traian Basescu, justitiarul din 2004, s-a transformat in Traian Basescu, patronul sistemului oligarhic si mafiot din Romania", "Solicitam in mod formal, public demisia a presedintelui Traian Basescu cat si a premierului Calin Popescu Tariceanu", "decizia partidului nostru este de a declansa si am instructat parlamentarii PSD, suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu". Selectarea acestor pasaje din declaratia lui Mircea Geoana reprezinta o forma de decupre a realitatii si de reprezentare mediata sub forma de conflict.

Descrierea generala a jurnalului din 17.02.2007

Emisiunea informativa din data de 17 februarie 2006 are 3324 secunde, ceea ce reprezinta 55 de minute. In mod obisnuit jurnalul de la ora 21.00 are o durata care variaza intre 30 si 45 de minute. De data aceasta, jurnalul a durat aproape o ora datorita interventiilor in direct din prima parte, a reprezentantilor diverselor partide de pe scena politica romana. Tema a fost prezenta a doi observatori maghiari la refrendumul initiat de Consiliul National Secuiesc cu privire la autonomia Tinutului Secuies.

Grupajul de stiri politice a avut 921 secunde (15 minute) si a fost difuzat in cel de-al doilea segment al jurnalului, dupa o intrerupere prin publicitate. Dupa aceasta a urmat rubrica de sport, publicitate si la finalul jurnalului rubrica meteo. Profilul jurnalului din tabelul 21 evidentiaza modul de repartizare al grupajelor informative.

Grupajele informative au beneficiat de 2470 secunde (41 minute), iar cele doua calupuri de publicitate 454 secunde (aproximativ 8 minute). Rubrica sport a avut 425 secunde (aproximativ 7 minute), iar rubrica meteo 83 secunde. O alta schimbare o reprezinta absenta Intrebarea Zilei si Titlurile zilei din finalul jurnalului, lucru datorat constrangerilor de timp prin depasirea

Profilul jurnalului din 17.02.2007

Tabel 21

NR.	DENUMIRE	DESCRIERE	TITLURI STIRI	DURATA
	titlurile zilei	prezentarea titlurilor celor mai importante stiri ale zilei	a. Bucsaru fuge de presa b. Observatori din Ungaria c. Anul nou chinezesc	28 sec
	grupaj 1	prezentarea stirilor principale ale jurnalului	1. Observatori din Ungaria	165 sec
			opinia clasei politice	1200 sec
			2. A venit frigul	184 sec
				1549 sec
	PUBLICITATE	intrerupere jurnal prin publicitate		230 sec
	grupaj 2	prezentarea stirilor cu caracter politic	3. Scandalul biletelului 4. Filiera Bucsaru - Udrea 5. Bucsaru, fuge de presa 6. Cine pierde, pleaca! 7. Partidele contra PD 8. PLD nu fuzioneaza cu PD 9. PD cere reluarea votului Mustrare pentru Frattini Seara balului vienez	921 sec
	SPORT	prezentarea stirilor sportive		424 sec
	PUBLICITATE	intrerupere jurnal prin publicitate		224 sec
	METEO	prezentarea stirilor despre vreme		83 sec
	final jurnal	formula de incheiere a prezentatorului la finalul jurnalului	doamnelor, domnilor, aceastea a fost jurnalul orei 21.00 la Antena3, sunt Dana Grecu, va multumesc pentru atentie, o seara minunata alaturi de noi	13 sec
	TOTAL			3324 sec

Transparenta sociala este asigurata de noul mod de comunicare politica, datorat in mare parte influentei mijloacelor de comunicare. Asigurarea transparentei se face prin stimularea opiniei. In cazul de fata spatiul dezbaterii este atribuit jurnalului informativ, iar solicitarea opiniei clasei politice transparentizeaza actul social: organizarea referendumului pentru autonomia Tinutului Secuies. Acest subiect este dezbatut intr-un cadru democratic, al opiniilor divergente, care sustin sau infirma posibilitate legitimarii acestui demers. Interventile prin telefon au loc si pe fondul aparitiei unor elemete noi: monitorizarea demersului de catre doi membrii ai partidului parlametar ungar Fidesz.

Jurnalul informativ capata dimensiunea unui spatiul al dezbaterii publice, in care solicitarea unui feedback din partea clasei politice devine necesara. Aceasta stimulare a reactiei se face direct prin solicitarea raspunsului la telefon. Ca efect al spectacularizarii este preferata reactia instantanee fata de alegerea rationala sau raspunsul sedimentat in timp.

Prin aceasta forma de exercitare a unui rol civic si de formare a unui spatiu democratic se faciliteaza o accelerare a evenimentelor si o suscitare a unor reactii imediate din partea clasei politice. Problemele au nevoie de rezolvare care sa satisfaca imediat cerintele telespectatorilor, fara a fi supuse unui proces de selectie sau de analiza. Raspunsurile politicienilor se vor a fi instante de judecata fata de aceasta problema, iar spectacolul se bazeaza pe "informatii de ultima ora".

Gestionarea opiniei clasei politice

In gestionarea interventilor prin telefon ale actorilor politici, prezentatorul isi asuma un rol de moderator. Rolul sau este cu precadere evaluator, fiind o completare a performarii rolului de baza, constitutiv si reglator. In gestionarea interventilor telefonice prezentatorul se foloseste de rolul coercitiv prin deschiderea si inchiderea dialogului, prin prezentarea interlocutorilor, distribuie luarile de cuvant. Functia coercitiva vizeaza accesul la cuvant si durata interventiei, din postura de prezentator devenind un "gardian al firului discursiv" (Nel, in Daniela Zeca-Buzura, 2005, p. 139).

Prezentatorul foloseste formule de genul:

sunt acum la telefon, discutam cu domnul Peter Eckstein Kovacs, senator UDMR, buna seara - deschide dialogul

va rog sa ramaneti in continuare in legatura directa cu noi - opreste, segmenteaza dialogul

suntem acum la telefon cu domnul Titus Corlatean, secretar general Partidul Social Democrat, domnule Corlatean buna seara - deschide dialogul

este pozitia dumneavoasta si o respect.va multumesc foarte mult - inchide dialogul

multumesc foarte mult, a fost senatorul Peter Eckstein Kovacs, din partea UDMR.- inchide dialogul

Mergem acum sa dicutam si cu alti actori de pe scena politica, dicutam cu Mircea Chelaru, vicepresedinte Partidul Conservator- deschide dialogul

am inteles, va multumesc foarte mult pentru explicatii si pentru comentarii, a fost Mircea Chelaru, vicepresedinte din partea Partidului Conservator.- inchide dialogul

Acum incercam sa obtinem un punct de vedere si de la domnul Ludovic Orban, vicepresedinte pe probleme de comunicare la Partidul National Liberal, buna seara- deschide dialogul

am inteles, bun, va multumesc foarte mult pentru explicatii domnule Orban. Domnul Orban a vorbit din partea Partidului National Liberal.- inchide dialogul

Devenit actor al jocului mediatic, prezentatorul detine un rol evaluator atunci cand inteventile sale depasesc limita unui monolog minimal. Acesta se implica in dialog prin formularea unor opinii proprii, prin introducerea in intrebare a unor elemente ce directioneaza raspunsul, sau prin folosirea unor presupozitii.

Prezentatorul, prin interventiile sale infirma, confirma sau accepta spusele invitatilor. Intrebarile sale sunt resurse de investigatie prin care cere informatii detaliate sau precise. Prin interventie prezentatorul ofera informatii suplimentare temei, cere informatii interlocuorilor sau exploateaza datele deja existente. Toate aceste procese au ca scop valorizarea comunicarii si obtinerea unor date sau opinii noi.

Prin execitarea rolului reglator-normativ prezentatorul stabileste regulile jocului, limitele acestuia. El are rolul de control asupra discursului

TABEL 22

FORMULAREA INTERVENTIEI	ACT ILOCUTOR	RASPUNS	ORIENTARE	INTERLOCUTOR
Nu am sa va intreb cum comentati, am sa va intreb cata greutate, domnule senator, da gestul parlamentarilor unguri acestui referendum?	oferta, cerere de informatii	raspuns prin acceptare;	neutra	Peter Eckstein Kovacs - senator UDMR
Domnule senator sa stiti ca ar fi primii turisti, intre noi fie vorba, care ar participa la o conferinta de presa. Si dumneavoastra ati mai iesit din tara si banuiesc ca n-ati tinut conferinte de presa pe unde ati mers in concediu	asertiune;	raspuns prin evaluare pozitiva si evaluare negativa;	disens
Stiu ca UDMR, domule senator a avut o pozitie oarecum nuantata. In prima faza a criticat acest referendum, apoi a spus ca nu ar avea ce sa strice, acum ce credeti?	oferta de informatii si solicitare de informatii	refuz prin alunecare de la sensul cererii; raspuns evaziv	neutra
Nu, ce credeti dunmeavoastra, cei de la UDMR, acum?	reactualizarea solicitarii anterioare	raspuns prin acceptare	spre argumentare
Am inteles, vad ca vorbiti totusi din miezul chestiunii. Cunoasteti domnule senator si alti parlamentari din Europa care sa fi participat ca observatori la acest referendum?	solicitare de informatii bazata argumente personale	raspuns pozitiv prin detaliere	disens
Stiati de informatia aceasta?	solicitare de informatii	raspuns pozitiv, amplu	neura	Titus Corlatean - secretar general PSD
Domunule Corlatean spuneati ca nu trebuie tratata cu atat de multa lejeritate aceasta actiune a parlamentarilor unguri, v-as intreba totusi ce viitor ii vedeti, adica este un demers, fara sa isterizam populatia, este un demers al unor oameni politici din Ungaria, oameni politici care se afla in Parlamentul de la Budapesta, ce viitor ii vedeti, spuneti ca trebuie sa se sesizeze Ministerul Administatilor si Internelor, de ce?	asertiune completata cu cerere de informatii; are loc o solicitare de confirmare prin utilizarea unor argumente din raspunsul anterior	raspuns pozitiv, amplu si detaliat	disens
Domnule senator considerati pertinenta pozitia celor de la PSD, va rog?	solicitare de confirmare	raspuns prin infirmare	disens	Peter Eckstein Kovacs - senator UDMR
Bun, dar ce mismasuri	solicitare de informatii	raspuns evaziv; derogare de la subiect	argumentare
Iertati-ma o secunda nu discutam despre legalitatea demersului domniilor lor dicutam despre greutatea, despre semnificatia acestui demers, in acest context.	reactualizare a sensului discursului; asertiune;	evaluare negativa prin respingere; raspuns evaziv	argumentativa
Sa stiti ca presa.domunule senator ca ati spus de presa, sa stitii ca tot presa a fost azi si a pus intrebari oficiale celor doi parlamentari unguri. Deci daca domniile lor considerau ca treaba este absolut intima, care tine de excursiide	asertiune	evaluare negativa,	disens
Ce reprezinta acest joc pentru dumneavoastra, stiute fiind pozitiile pe care Partidul Conservator le-a avut apropo de acest referendum?	solicita informatii	raspuns pozitiv, detaliat si amplu	disens	Mircea Chelaru - vicepresedinte Partidul Conservator
Haideti sa explicam, va rog frumos cu inceputul domnule vicepresedinte, este ilegala prezenta lor in Romania?	oferta cerere; solicitare de informatii	raspuns prin acceptare; pozitiv	consens
Atunci ce va supara, pe dumneavoastra cei de la Partidul Conservator, care este problema pe care v-o puneti acum in clipa asta?	solicitare de informatii	raspuns pozitiv; directie de acceptare	disens
Seful statului a avut o pozitie extrem de clara, domnule vicepresedinte, a spus ca nici nu se pune problema, este un referendum, dar nu este un referendum, este o consultare publica fara efecte juridice, dumneavoastra, cei de la Partidul Conservator veti avea un demers special legat chiar de aceasta prezenta a celor doi parlamentari unguri in zona aceea care se vrea a fi autonoma?	asertiune; solicitare de informatii prin oderta de informatii	raspuns prin acceptare; refuz la nivelul enuntului	disens
Vi se pare ca punem sare pe rana?	solicitare de confirmare	raspuns prin infirmare si detaliere	argumentare	Ludovic Orban - vicepresedinte PNL
E adevarat, cat timp sunteti la putere aveti o pozitie privilegiata ca sa spun asa, veti incerca demersuri oficiale, veti sesiza statul Ungar?	asertiune	evaluare pozitiva la nivelul enuntarii dar negativa la nivelul enuntului	consens
Bun, raportul acesta, raportul intocmit va fi un raport pe care ei il voi intocmi si il vor pune pe masa grupului parlamentar al Fidesz, partid parlamentar in guvernul de la Budapesta, partid parlamentar in Ungaria.	asertiune	raspuns prin abatere de la intrebare;	disens
Bun, intrebarea mea era punctuala, veti face ceva? Ati spus ca nu cata vreme nu exista	solicitare de informatii	raspuns nergativ la nivelul enuntului	disens
Ce ar trebui sa se intample domnule Orban?	solicitare de informatii	raspuns prin abatere de la sensul intrebarii	consens
Acestea sunt informatii de ultima ora, inteleg ca a fost sesizat si primul-ministru, da?	asertiune	raspuns prin evaluare negativa; respingere	consens
Acest element care a aparut astazi va face sa fiti mai hotarati in demersurile dumneavoastra?	solicitare de confirmare	raspuns prin confirmare la nivelul enuntului si a enuntarii	consens

Din tabelul 22 se poate observa modul in care interventile prezentatorului au orientat discursul si elementele care au condus la aflarea de informatii sau la stimularea opiniei actorilor politici.

Tehnicile folosite in stimularea si exploatarea punctelor de vedere ale actorilor politici au tinut de:

introducerea unor pareri personale;

introducerea in intrebare a unor argumente;

formularea intrebarii cu un caracter ironic;

folosirea de presupozitii si inferente;

exploatarea statutului interlocutorului sau functiei pe care o ocupa (incusiv pozitia partidului pe care il reprezinta);

confirmarea sau infirmarea raspunsurilor interlocutorilor.

Schema lui Toulmin ajuta la identificarea regularitatilor lingvistice (conectori, scheme, macrostructuri). Accentul cade pe: argumente (A), contraargumente (CA), opinie (O), regula generala (RG) completate de: sursa (S), calificatorul (Q) si rezerva (R). (Vincenzo Lo Cascio, 2002, p. 117). Aceasta gramatica a textului priveste organizarea sa conceptuala. Unele argumente sunt insotite si de justificare (JS)

Structura discursului prin intrebare-raspuns defineste o structura argumentativa bazata pe tema: prezenta observatorilor unguri la referendumul pentru autonomia Tinutului Secuiesc. Structura argumentativa se bazeaza pe prezenta unui interlocutor permanent, constant - prezentatorul care investigheaza pe rand pozitia actorilor politici cu care intra in relatie discursiva.

Interlocutorii intra in jocul discursiv pe baza prezumptiei de buna credinta care conduce la o negociere a argumentelor si la o concluzie sistematica.

Structura argumentativa

Intrebar/ interventie Dana Grecu Nu am sa va intreb cum comentati, am sa va intreb cata greutate, domnule senator, da gestul parlamentarilor unguri acestui referendum?

are un rol constitutiv si reglator, prin deschiderea dialogului.

Stabileste regula generala (RG) prin admiterea unui comentariu ca raspuns "nu va intreb cum comentati" cu toate ca de fapt puteti comenta.

regula generala face referire la referendum. Interlocutorul nu va comenta referendumul si se va referi la parlamentarii unguri in raspuns.

Aceasta regula generala este implicita

Regula generala este justificarea, iar argumentele sunt evaluate pe baza justificarii

Raspuns: Peter Eckstein Kovacs (PEK) - senator UDMR

(RG₁) bine nu e vorba de referendum, este vorba de parlamentari care au venit aici

(O₁) in calitate de turisti si

(A₁) au participat, ma rog,

(A₂) au monitorizat, daca vreti acest demers al Consiliului National Secuiesc.

(C₁) Daca este corect demersul, daca este fortat cineva sau nu.

(A₃) Nefiind un referendum in toata puterea cuvantului,

(C₂) nici observatorii nu au fost observatori,

(RG₂) asa cum sunt la un referendum sau la niste alegeri.

(A₄) Organizatorii au lansat acesta invitatie fata de mai multe categorii de persoane, fata de ONG-uri, fata de parlamentari romani si fata de parlamentari din diferite tari.

(A₅) Uite ca doi parlamentari unguri au venit si au participat,

(O₃) eu nu vad care este problema.

Intrebare/ interventie Dana Grecu: Domnule senator sa stiti ca ar fi primii turisti, intre noi fie vorba, care ar participa la o conferinta de presa. Si dumneavoastra ati mai iesit din tara si banuiesc ca n-ati tinut conferinte de presa pe unde ati mers in concediu

introduce o parere personala ca argument

contraargumentatia este opinabila: "banuiesc ca n-ati tinut conferinte de presa pe unde ati mers in concediu"

prezentatorul are un rol evaluator

se plaseaza in opozitie fata de discursul interlocutorului, devine antagonistul

interventia sa cere o explicatie, necesita un contraargument

Raspuns PEK:

(RG₁) ei bine, normal ca este si un venit politic, daca vreti,

(A₁) cei care au facut acest drum au gasit de cuviinta sa-si impartaseasca experientele unui public mai larg.

(A₂) Cum sa zic, na , un parlamentar daca vine,

(RG₂) in deopste vine intr-o delegatie oficiala sau are un titlu,

(A₃) sau cum sa zic, din moment ce acest demers nu a fost unul oficial,

(O₁) repet nu vad nimic rau ca acesti doi parlamentari au participat

(O₂) si ulterior, au participat, au vazut

(A₄) ca ei nu puteau sa voteze fiind cetateni unguri,

(C₁) dar si-au impartasit impresile publicului mai larg,

(O₃) nici o problema.

Intrebare/ interventie Dana Grecu: Stiu ca UDMR, domule senator a avut o pozitie oarecum nuantata. In prima faza a criticat acest referendum, apoi a spus ca nu ar avea ce sa strice, acum ce credeti?

introduce o regula generala: pozitia adoptata de UDMR

pe baza acceptarii in unaminitate a acestei regului - stiute de public- se formuleaza intrebarea "acum ce credeti?"

prezentatorul are un rol normator si evaluator

pozitia sa de antaginist se manifesta prin confirmare - stiu ca

Raspuns PEK:

(O₁) pai ce sa cred!

(A₁) Au fost intrebati oameni ce parere au despre acest, despre acest proiect practic.

Intrebare/ interventie Dana Grecu: nu, ce credeti dunmeavoastra, cei de la UDMR, acum?

rolul prezentatorului este evaluator-normativ deoarece se implica in intrebare prin negarea raspunsului anterior

evaluaza prestatia interlocutorului si decide sa accentueze explicatia

coercitiv- deoarece readuce discutia in sensul intrebarii

Raspuns PEK:

(O₁) pai ce sa credem, a fost un demers cu un rezultat,

(O₂) cum sa zic, absolut de asteptat.

(A₁) Intrebi pe cineva daca vrei sa castigi la loto, nu? Normal ca oamenii zic ca da,

(RG₁) problema autonomiei este foarte populara in secuime si

(O₃) aceasta organizatie a facut acest exercitiu, daca vreti, de a-i intreba pe cetateni

(A₂) pentru a avea o dovada palpabila a ceea ce era de notorietate.

(C₁) De asta noi, cum sa zic, noi UDMR-ul nu ne-am implicat, nu am sprijinit, dar nici nu condamnam acest demers.

Intrebare/ interventie Dana Grecu: am inteles, vad ca vorbiti totusi din miezul chestiunii. Cunoasteti domnule senator si alti parlamentari din Europa care sa fi participat ca observatori la acest refrendum?

prezentatorul are un rol evaluator deoarece confirma raspunsul interlocutorului

un rol reglator deoarece deschide dialogul printr-o noua intrebare

introduce un argument subiectiv, bazat pe o observatie personala "vad ca"

contine o presupozitie: se bazeaza pe inferenta "vorbiti totusi din miezul chestiunii" si conduce la rationamentul care raspunde la intrebare - cunoaste si alti parlamentari ca observatori

Raspuns PEK:

(A₁) pai eu sunt parlamentar de Cluj,

(O₁) am fost bine mersi acasa la mine, am mai fost pe la Bucuresti, pe la Senat,

(A₂) n-am mai dat prin secuime in acesta perioada,

(C₁) deci nu am cunostinte de asta

Intrebare/ interventie Dana Grecu: stiati de informatia aceasta?

prezentatorul are un rol reglator prin deschiderea dialogului

Raspuns: Titus Corlatean (TC) - secretar general PSD

(A₁) am aflat cu putina vreme in urma de la o agentie de presa, despre asa zisa prezenta turistica a doi reprezentanti ai unui partid Fidesz si

(RG₁) vorbim aici de doi membrii ai unui parlament national, cel din Ungaria, membrii unui partid recunoscut la nivel european ca a fi un partid de dreapta cu tendinte xenofobe si populiste.

(O₁) Este o chestiune care nu trebuie tratata in nici un caz cu lejeritate si dintr-o perspectiva turistica

(A₂) pentru ca este vorba de o prezenta activa si

(A₃) este vorba practic despre incurajarea unei actiuni politice indiferent

(JS) cum ar incerca unii sa o prezinte ca fiind nu referendum, ci o consultare.

(O₂) E o actiune politica care vine impotriva unor atribute fundamentale ale statului roman.

(A₄) Trebuie, scrie in Constitutie caracterul suveran, unitar si independent.

(A₅) Este pana la urma o prezenta straina in legatura cu un subiect extrem de sensibil in Romania si

(A₆) va asigur ca daca aceast lucru s-ar fi intamplat in alta parte

(A₇) politicieni romani care ar fi stimulat, ar fi asistat sau incurajat astfel de demersuri intr-un alt stat european,

(O₃) ar fi fost luati rapid la intrebari de autoritatile statului respectiv,

(RG₂) din pacate Romania, despre care unii au crezut multa vreme nefondamentat ca este un sat fara caini,

(O₄) ori din acest punct de vedere, iata ca prin pasivitatea sau chiar complicitatea autoritatilor romane risca sa devina asa ceva si din acest punct de vedere

(O₅) eu as cere publica ministrului Administartiei si Internelor o explicatie a pasivitatii si lipsei de actiune pe care am constatat-o pana in prezent

Intrebare/ interventie Dana Grecu: domunule Corlatean spuneati ca nu trebuie tratata cu atat de multa lejeritate aceasta actiune a parlamentarilor unguri, v-as intreba totusi ce viitor ii vedeti, adica este un demers, fara sa isterizam populatia, este un demers al unor oameni politici din Ungaria, oameni politici care se afla in Parlamentul de la Budapesta, ce viitor ii vedeti, spuneti ca trebuie sa se sezizeze Ministerul Administatilor si Internelor, de ce?

are un rol evaluator prin sustinerea parerii interlocutorului

confirma argumentele

defineste gradul de certitudine al interlocutorului prin folosirea argumentelor sale ca sursa

actul ilocutor solitica informatii, este reactiv

Raspuns TC:

(A₁) pentru o ratiune extrem de simpla si eu intodeauna am sustinut ca astfel de chestiuni trebuie tratate rational, cu sobrietate, dar cu fermitate si in nici un caz spre populatie.

(O₁) Insa lucrurile trebuie tratate foarte serios

(A₂) pentru ca avanseaza, usor, usor avanseaza,

(C₁) aici vorbim de o actiune politica foarte clara.

(A₃) Ii este negat caracterul de referendum,

(O₂) dar eu va asigur ca toate datele care vor fi colectate si

(O₃) dosarul va fi transmis de aceasta grupare radicala maghiara din Romania sprijinita de cei de la Fidesz va fi trimisa la Bruxelles, la Parlamentul European

(O₄) si sper alte analize Europene cu sustinerea maghiara pentru a promova a asa zisa cauta a autonomiei secuiesti maghiare din Romania.

(C₂) Ori lucrurile sunt extremn de clare din acest punct de vedere.

(O₅) Nimeni nu are dreptul in primul rand sa intervina din exterior in legatura cu atribute care tin de statalitatea Romaniei si

(O₆) in nici un caz din interior nu trebuie acceptate indiferent de maniera in care sunt prezenate, formulele astea care vin

(RG₁) impotriva caracterului suveran, unitar si independent.

Intrebare/ interventie Dana Grecu: domnule senator considerati pertinenta pozitia celor de la PSD, va rog?

prezentatorul are un rol evaluator si reglator - deschide dialogul si se implica in sensul discursului prin referirea la declaratia anterioara

includerea in intrebare a unei inferente bazate pe declaratia liderului PSD

actul ilocutor este reactiv in sensul solicitarii de confirmare - asupra unui dat

pozitia pe care se bazeaza presentatorul oblica interlocutorul sau sa adopte un raspuns pozitiv su negativ

intrebarea obliga o orientare a aderarii la un anumit punct de vedere

se exploateaza functiile si pozitiile contrare, punctele de vedere disesuale ale celor doua partide pe scena politica

Raspuns PEK:

(O₁) da bine, eu il credeam pe domnul Corlatean exponentul unei aripi daca vrei, cu viziune europeana a PSD-ului si imi pare rau ca se pare ca nu este vorba de asa ceva.

(A₁) Domnul Corlatean, probabil stie ca in Spania, de exemplu parlamentarii romani deschid birouri parlamentre, poate stiu ca in Italia sau in Spania da?

(RG₁) Toti romanii, romanii nostrii isi fac partide care participa la alegeri.

(O₂) O data si o data va trebui sa vedem dimensiunea reala,

(A₂) dar suntem in Europa si ungurii sunt in Europa si

(O₃) doi parlamentri au venit sa vada daca se cioleste, daca sunt mismasuri la acest demers (A) care este unul civic pana la urma,

(O₄) care este problema?

Intrebare/ interventie Dana Grecu: bun dar ce mismasuri

prezentatorul are un rol coercitiv si reglator - orienteaza discursul in sensul unui anumit aspect

pune accentul pe aspectul care intereseaza, care frapeaza, atinge contradictiile discursive

actul ilocutor este orientat spre o solicitare de informatii

Raspuns PEK:

(A implicit) Unde este statul national Roman perciclitat cu cevahaide-ti

Intrebare/ interventie Dana Grecu: iertati-ma o secunda nu discutam despre legalitatea demersului domniilor lor dicutam despre greutatea, despre semnificatia acestui demers, in acest context.

rol reglator si normativ - incearca sa restabileasca ordinea discursiva rupta prin raspuns

ofera informatii suplimentare despre sensul argumentatiei: semnificatia

pozitioneaza sensului discursiv al interlocutorului

Raspuns PEK:

(O₁) aceasta greutate si semnificatie o da presa,

(A₁) care crede ca este capat de tara, ca doi parlamentari au fost acolo si s-au uitat cum s-a exprimat nenea Ianos si tanti Maria.

(O₂) Hai sa fim seriosi nu este.

Intrebare/ interventie Dana Grecu sa stiti ca presa.domunule senator ca ati spus de presa, sa stitii ca tot presa a fost azi si a pus intrebari oficial celor doi parlamentari unguri. Deci daca domniile lor considerau ca treaba este absolut intima, care tine se excursiide

interventia este un contraargument

are un rol evaluator

repozitioneaza discursul intelocutorului prin negarea opiniilor si argumentelor prezentate anterior

sustine un punct de vedere - nu personal, ci al presei - asumarea acestui punct de vedere prin functia pe care o detine - de jurnalist

Raspuns PEK:

(O₁) hai..facem din tantar armasar, asta este

Intrebare/ interventie Dana Grecu: Ce reprezinta acest joc pentru dumneavoastra, stiute fiind pozitiile pe care Partidul Conservator le-a avut apropo de acest referendum?

rol evaluator prin furnizarea si apelul in intrebare la unele informatii anterioare: stiute fiind pozitiile

pozitionarea actorului politic, implicit a raspunsului in funtie de gruparea de apartenenta.

Este o inferenta prin sugerarea unei opinii anterioare, cunoscute si acceptate cu privire la tema

Raspuns Mircea Chelaru (MC) - vicepresedinte Partidul Conservator:

(A₁) as putea spune ca este o minge la fileu,

(CA₁) dar nu-mi place sa transform aceasta problema foarte serioasa in termenii unui joc.

(O₁) Eu consider un joc intr-adevar

(O₂) dar caracteristica de baza este ca este un joc foarte periculos.

(A₂) Eu as vrea, daca imi permiteti sa concentrez putin in trei paliere subiectul: in primul rand am vazut cata cupididate mai ales perfidie si duplicitate este in declaratia celor care sunt de la UDMR.

(O₃) E drept ca este foarte greu sa fii acuma reprezentant parlamentar UDMR,

(A₃) intrucat pe masura ce evenimentele se desfasoara asa cum le vedeti nu trebuie sa le caracterizez eu,

(C₁) sunt nevoiti sa danseze intr-o maniera cat se poate de explicita,

(O₄) dar explicitarea lor scoate in evidenta jocul neprietenesc ca sa folosesc un temen adecvat fata de statul Roman care este stat gazda

(A₄) si de bine de rau le asigura toate cele necesare: de la traiul zilnic pana la securitatea individuala si cea colectiva.

Intrebare/ interventie Dana Grecu: haideti sa explicam, va rog frumos cu inceputul domnule vicepresedinte, este ilegala prezenta lor in Romania?

prezentatorul are un rol evaluator

intrebarea are rolul de a coordona discursul si de accentua un aspect important

sensul deriva din punctarea problemei esentiale: legitimitatea prezentei parlamentarilor

intrebarea cere o confirmare a acestui aspect

Raspuns MC:

(O₁) nu nu as spune asa ceva, ca este ilegal, pentru ca

Intrebare/ interventie Dana Grecu: bun

evaluaza doar opinia, nu asteapta argumentele

accelereaza ritmul discursiv

Raspuns MC:

(O₁) cu siguranta maine poimaine vor gasi explicatii

(O₂) si la urma urmei libera circulatie a unui cetatean indiferent de cel care este

Intrebare/ interventie Dana Grecu: atunci ce va supara, pe dumneavoastra cei de la Partidul Conservator, care este problema pe care v-o puneti acum in clipa asta?

schimba registrul tematic

are un rol normativ prin abaterea de la sensul initial al raspunsului si plasarea sa intr-un nou cadru - al perceptiei si al argumentatiei opinabile

de la un posibil raspuns pe baze legale - cadrul legalitatii actiunii se face trecerea spre un cadru ce tine de registrul familiar.

Se produce o schimbare din campul rationametului prin apelul la lege, la rationamentul perceptiei: ce va supara

Raspuns MC:

(A₁) in primul rand este aceasta contestare a caracterului statului national unitar Roman.

(O₁) Se scapa din vedere un singur lucru si mi se pare fundamental,

(A₂) ca administratia romana incepand cu 2001, 2000 incoace daca doriti dumneavoastra a acceptat toate regurile de descentralizare si deconcentrare a institutilor statului, respectiv dezetapizarea actului administrativ,

(C₁) deci suntem pentru autonomia actului de administatie locala,

(C₂) deci suntem pentru transferul de autoriate in limitele legii catre comunitati,

(O₂) dar de la autonomie in teritoriu la autonomizare pe criteriul etnic este ca de la cer la pamant

(A₃) si aceasta este problema grava pe care o scoatem in evidenta.

(O₃) Mai mult decat atat vad ca domnul Corlatean ii insereaza cu manie social democrata, (O₄) foarte bine, e bine sa te trezesti chiar si foarte tarziu,

(A₄) dar sa nu uitam ca foarte multe compromisuri si escaladari ale compromisurilor care au adus acesta situatie s-au produs si in guvernarea trecuta,

(A₅) sa nu uitam ca UDMR-ul si-a propus prin vocea lui Imre Fodor presesedintele CNS-ului ca pana in 2007, aceasta era declaratia din 28 octombrie 2003 la infintarea Consiliului National Secuiesc ca pana in 2007 tinutul secuiesc sa capete autonomie.

(O₅) Este o problema de strategie a pasilor marunti.

(A₆) Domnul Marko Bela s-a autodenuntat cu discursul de la Lutita, cu discursul de la Targul Secuiesc, iar grav este si aici este punctul nostru forte in argumentare, dar de mare tristete in traire.

(A₇) Am atras atentia ca exista o subminare permanenta a institutilor statului si a prerogativelor statului national de drept aceasta entitate,

(A₈) care este cultural si nici de cum politica se substituie unui partid politic pe criterii etnice,

(A₉) dar sub cuvinte foarte frumoase, pseudo-europene, dar care prind asa la imaginea publica au sapat continuu, iar institutile statului in loc sa fie, nu represive, nu excesiv de vigilente, ca nu e nevoie de asa ceva, ci foarte exacte constitutional isi risipesc fortele in certuri nesfarsite,

(O₆) parca ar fi, cum sa spun, ca o curca care se uita in lemne si nu stie cum sa reactioneze la pericolul mortal pe care il produc asemeanea oameni.

Intrebare/ interventie Dana Grecu: seful statului a avut o pozitie extrem de clara, domnule vicepresedinte, a spus ca nici nu se pune problema, este un referendum, dar nu este un referendum, este o consultare publica fara efecte juridice, dumneavoastra, cei de la Partidul Conservator veti avea un demers special legat chiar de aceasta prezenta a celor doi parlamentari unguri in zona aceea care se vrea a fi autonoma?

prezentatorul are un rol evaluator

intrebarea ofera informatii despre o alta pozitie politica, folosind opozitia ca tehnica discursiva

accentuaza contradictiile din logica pozitionarilor fata de aceasta tema: se foloseste de autoritatea functiei de presedinte pentru a disocia relatiile existente

se face apel la regula generala implicita: Partidul Conservator contesta pozitia presedintelui

intrebarea contine presupozitia ca pozitia presedintelui nu este corecta - permite orientarea argumentatiei

Raspuns MC:

(O₁) cei doi parlamentari unguri n-au facut altceva decat sa aduca un plus, daca doriti dumneavoastra, de legitimitate.

(O₂) Domnul Basescu se inseala daca crede ca o semeanea actiune nu va avea urmari.

(A₁) Exista cartea europeana a administratiei in teritoriu sau a autonomiei teritoriale care atrage atentia la articolul 4 undeva ca

(A') votul unei comunitati sau vointa unei comunitati se poate exprima prin adunari prin referendumuri sau prin alte tipuri prevazute de legea statului respectiv..

Intrebare/ interventie Dana Grecu: am inteles

are un rol evaluator prin confirmarea pozitiei interlocutorului

face legatura cu restul secventei argumentative, desi raspunde rolului reglator -se incearca intreruperea discursului prin confirmarea,

evaluarea pozitiva a argumentelor si opiniilor

Raspuns MC:

(C₁) Ei bine ei doresc sa faca acest precedent de legitimitate

(O₁) ca sa se duca apoi cu jalba in protap la portile europene sa spuna: vezi noi vrem sa fim independenti, vrem sa avem autonomie teritoriala, nu are importanta ca este pe criterii etnice,

(A₁) ca mai sunt si in alte parti cum spunea domnul Frondorvrem autonomie de tip Catalunia, vrem autonomie de tip Tara Bascilor,

(A₂) iar pe de alta parte alti lideri din Sfantul Gheorghe ne ameninta ca daca nu ne dam autonomia sub aceasta forma

(A') ei o vor castiga inclusiv cu sange recurgand la rezistenta armata si la lupte de gherila

Intrebare/ interventie Dana Grecu: vi se pare ca punem sare pe rana?

prezentatorul are un rol evaluator

schimba registrul tematic

intrebarea contine inferenta: evaluarea media este evalurea importantei evenimentului: venirea observatorilor unguri

Raspuns Ludovic Orban (LO) - vicepresedinte PNL

(O₁) nu, vizita celor doi parlamentari maghiari nu mi se pare, sigur poate fi interpretata ca o vizita particulara

(O₂) dar mi se pare foarte ciudat ca doi parlamentari maghiari sa participe la un proces de consultare pe o tema care nu are nici un fel de acoperire constitutionala.

(O₃) De altfel noi ne-am precizat pozitia saptamana aceasta si consideram ca este profund daunatoare toata aceasta initiativa a CNS-ului si care nu are nici un fel de legatura cu Constitutia Romaniei, cu legile tarii si pana la urma inclusiv ii induce in eroare si ii incita la savarsirea unor acte care nu sunt conforme cu Constitutia pe cetateni pe care sa-i informeze asupa ceea ce fac.

(O₄) De altfel eu cred ca toate aceste consultari si voturi care se iau intr-un mod extrem de dubios si de ciudat, nu cred ca o sa fie tinute in magazia CNS-ului ci

(A₁) probabil au ei ceva in cap, vor sa le foloseasca intr-un fel sau altul.

(A implicit) Ce s-ar intampla daca m-as apuca eu cu niste vecini de-ai mei sa incepem sa facem referendum pentru autonomia cartierului Balta Alba, de exemplu

Intrebare/ interventie Dana Grecu: e adevarat, cat timp sunteti la putere aveti o pozitie privilegiata ca sa spun asa, veti incerca demersuri oficiale, veti sesiza statul Ungar

rol evaluator - evaluaza pozitia oficiala a interlocutorului si se foloseste de statutul politic al acstuia pentru a orienta discursul

contine prsupozitia ca: aflarea la putere a partidului din care face parte da posibilitatea intreprinderii unor actiuni politice concrete

solicita o confimare care poate fi confirmata sau infirmata

Raspuns LO:

(A₁) atata timp cat nu incearca frunctificarea juridica sau institutionala a acestui joc pe care il fac liderii CNS,

(O₁) nu cred ca are rost sa..

Intrebare/ interventie Dana Grecu: bun, raportul acesta, raportul intocmit va fi un raport pe care ei il voi intocmi si il vor pune pe masa grupului parlamentar al Fidesz, partid parlamentar in guvernul de la Budapesta, partid parlametar, partid parlamentar in Ungaria

are rol evaluator, care orienteaza argumentatia

are rol reglator prin restrangerea sensului discursiv

argumentele sunt orientate pre directia: efectelor participarii parlametarilor unguri

contine o presupozitie ce tine de necesitatea unei actiuni politice

Raspuns LO:

(A₁) da partid care a plecat pe ideile liberale si acum a ajuns aproape ca partidul lui Haider din Austria, a deviat spre..

Intrebare/ interventie Dana Grecu: bun, intrebarea mea era punctuala, veti face ceva? Ati spus ca nu cata vreme nu exista

are rol coercitiv - directioneaza raspunsul

contine o reluare a informatiilor pentru o accentuare a sensului: inferenta anterioara devine explicita

evaluaza prin negare raspunsul anterior

Raspuns LO:

(A₁) cat timp nu va exista un demers foarte clar si foarte precis care sa incalce Constitutia,

(C₁) in mod evident nu prea avem ce sa facem..

Intrebare/ interventie Dana Grecu: ce ar trebui sa se intample domnule Orban?

are rol evaluator

solicita o completare cu onformatii

contine argumente derivate din raspunsul anterior: ce ar trebui sa se intample?

Raspuns LO:

(A₁) noi am discutat si premierul chiar a spus ca va avea o discutie cu ministrul Administatiei si Internelor

(A₂) vor sa realizeze o informare detaliata asupra a ceea ce se intampla acolo

Intrebare/ interventie Dana Grecu: acestea sunt informatii de ultima ora, inteleg ca a fost sesizat si primul-ministru, da?

are rol evaluator

incearca separarea informatiilor esentiale si specularea caracterului lor imediat

Raspuns LO:

(JS) dar deja de saptamana trecuta pentru ca..

Intrebare/ interventie Dana Grecu: a deci nu.. bunacest element care a aparut astazi va face sa fiti mai hotarati in demersurile dumneavoastra?

are rol normativ - restabileste delimitarea existenta in discurs prin restaurarea faptelor - informatia anterioara nu produce efecte immediate si ete inlocuita cu cea care a aparut astazi.

Se reia presupozitia ca: partidul aflat la putere trebuie sa actioneze

Se exploteaza nivelul decizional

Raspuns LO:

(O₁) da, da va repet, e foarte ciudata prezenta a doi parlamentari Fidesz, din Parlamentul maghiar la o chestiune care in mod evident nu este o chestiune nevinovata,

(JS₁) adica nu era un bal facut intr-o localitate sau nu era un eveniment monden,

(A₁) ci pur si simplu ei au venit si au participat la un proces de consultare

(O₂) intr-un fel incercand sa-i dea un soi de legitimitate,

(O₃) dar repet singura autonomie pe care o recunoastem,

(A₂) este cea care este oferita de Constitutie, este autonomia comunitatilor locale.

Schema macroactului argumentativ

Tema: observatori unguri
scopul	- a provoca reactie - a provoca actiune politica - "Cu ce ochi vede clasa politica din Romania demersul celor doi parlametari unguri?"
conditiile de reusita	- asumarea unei responsabilitati politice - repozitionarea in spatiul public a grupului politic - generarea unor opinii - sinceritatea
Fazele argumentaive
inceputul	- prezentarea temei prin sintetizarea informatiei in corpul stirii
confruntarea	- intre protagonisti prin pozitiile asumate fata de tema - pozitionarea pro/contra fata de tema - pozitionarea fata de intrebarile prezentatorului - relatiile dintre interlocutori prin pozitionarea prezentatorului in antagonist
argumentarea	succesiunea: opinii, argumente, reguli generale, concluzii, surse
incheierea	concluzia - in acest caz neformulata explicit - devine datoria prezentatorului care incheie actul discursiv (rol reglator)

Observatii:

Intreg discursul argumentativ este adaptat la cadrul in care apare: prezenta parlamentarilor unguri la referendumul pentru autonomia Tinutului Secuiesc. Discursul actorului politic este considerat un macroact argumentativ, o serie de argumente menite sa sustina pozitia pe care o reprezinta prin functia sa politica. Se considera ca cei pe care ii reprezinta prin pozitia sa politica impartasesc regula generala chiar daca este subiectiva (explicita) sau nu (implicita).

Prin aderarea la o regula generala propusa si impartasita de un actor politic se diferentiaza pozitia sociala si statutul politic al clasei reprezentate. Aderarea la o perspectiva a opiniei tine de impartatirea sensului acesteia.

Prezentatorul exprima prin interventile sale relatiile pe care le mentine cu interlocutorul - actorul politic. Poate exista o relatie de opozitie. Atunci cand prezentatorul se opune respondentului sau el devine antagonist. In acest caz solicita precizari, completari, cere explicatii suplimentare, confirma sau infirma spusele respondentului. Argumentele antagonistului sunt derivate din primele (enuntate de respondent) si nu sunt independente de contextul discursului.

Argumentele folosite nu sunt validate stiintific. Sunt folosite argumente personale, iar argumentatia devine opinabila. Evaluarea calitatii argumentelor se face de prezentator din pozitia de antagonist.

Exploatarea argumentelor si logica secventei lor in cadrul discursului fiecarui actor politic demonteaza prezumtia de buna credinta si transfera discursul in zona confluctului.

Argumentele folosite in sustinerea opiniilor sunt selectate in functie de pozitia pe care o adopta partidul reprezentat de interlocutor fata de tema discursului.

PARTID POLITIC	ARGUMENTE
UDMR	- parlamentarii au participat la referendum si au monitorizat demersul CNS - nu este un ferefendum in toata puterea cuvantului - organizatorii au lansat invitatii la care au raspuns acesti parlamentari - demersul nu a fost oficial - au fost intrebati oamenii despre autonomie pentru a avea o dovada palpabila a raspunsului dat - greutatea evenimentului o da presa
PSD	- prezenta activa a parlamentarilor - incurajarea unei activitati politice - caracterul suveran, unitar si independent al Romaniei - negarea caracterului oficial al referendumului
PC	- statul roman asigura minoritatilor toate cele necesare: de la traiul zilnic pana la securitatea individuala si cea colectiva - le ofera drepturi - contestare a caracterului statului national unitar Roman - administratia romana a acceptat toate regurile de descentralizare si deconcentrare a institutilor statului, respectiv dezetapizarea actului administrativ - subminare permanenta a institutilor statului si a prerogativelor statului national de drept - CNS se substituie unui partid politic pe criterii etnice - votul unei comunitati sau vointa unei comunitati se poate exprima prin adunari prin referendumuri sau prin alte tipuri prevazute de legea statului respectiv - CNS doreste sa faca acest precedent de legitimitate - vor castiga autonomia inclusiv cu sange recurgand la rezistenta armata si la lupte de gherila
PNL	- probabil au ei ceva in cap, vor sa le foloseasca intr-un fel sau altul - nu au loc actiuni politice atata timp cat nu se incearca frunctificarea juridica sau institutionala a acestui joc pe care il fac liderii CNS - cat timp nu va exista un demers foarte clar si foarte precis care sa incalce Constitutia - premierul si ministrul Administatiei si Internelor se vor informa riguros - parlamentarii au venit si au participat la un proces de consultare

Argumentele sustin la un prim nivel pozitia grupului sau partidului politic si la un al doilea nivel regula generala impartasita de membrii acestora. Se pastreaza raporturi de idendificare tematica in argumente si acestea nu separi campurile discursive. Argumentele reprezinta imaginea de ansamplu a pozitionarilor actorilor politici in spatiul public.

Intrebarile si interventile prezentatorului au ca scop atingerea punctelor contradictorii ale discursului. De exemplu interventile: "Domnule senator sa stiti ca ar fi primii turisti, intre noi fie vorba, care ar participa la o conferinta de presa. Si dumneavoastra ati mai iesit din tara si banuiesc ca n-ati tinut conferinte de presa pe unde ati mers in concediu", "Cunoasteti domnule senator si alti parlamentari din Europa care sa fi participat ca observatori la acest referendum?". Acestea fac trimitere direct la opiniile sau argumentele exprimate de interlocutor.

Interventile prezentatorului, uneori formulate ca niste contraargumente sunt mai mult o tehnica de generare a opiniei, decat o modalitate de performare a rolului evaluator si reglator - normativ.

Conditiile de reusita, ale actului discursiv tin de sinceritate, de pozitionare contradictorie si de repozitionarea actorilor politici in spatiul social. Repozitionarea vizeaza implicit grupul de apartenenta.

Alegerea temei vizeaza exploatarea punctului fierbinte al evenimentului, posibil generator de criza. In acest mod reactiile conflictuale si opozitiile sunt gestionate prin pluralitatea perspectivelor. Interactiunile vizate au rolul de a produce consens. Exploatarea lor excesiva poate insa duce la disens si la ruptura oricaror posibile negocieri.

Discursul poate fi orientat spre consens sau disens prin aplicarea cadrelor normative, la nivel cultural (al reprezentarilor actiunii politice) si la nivel social (al legitimitatii actiunii in corpul social). Prin analizarea structurii argumentative se observa o orientare spre disens - marcata de interventile si intrebarile prezentatorului. Din cele 22 de intrebari, 3 au o orientare neutra, 5 pastreaza consensul, 4 deschid argumentatia si 10 conduc la disens. In acest sens discursul mediatic exploateaza reactiile si pozitiile conflictuale. Apasa si preseaza sistematic in punctele care pot genera o reprezentare a spectacularui, o stinulare a jocurilor si interactiunilor politice - la nivel individual si de grup.

La nivelul argumentatiei prezentatorul opune pozitiile a doua grupari politice. Acesta stimuleaza disensul prin aplicarea regulei generale (RG) - opozitia pozitionarilor in campul arenei politice. Se formeaza opozitiile intre 1. structura argumentativa a UDMR si 2. argumentatia PSD. Primul este pro referendum, sau cel putin exprima o pozitie neutra, cel de-al doilea este explicit impotriva demersului. Prin intrebarea "Domnule senator considerati pertinenta pozitia celor de la PSD, va rog?" structura argumentativa se separa in pozitii antagonice.

Contraargumentele sunt constructii falicioase, derivate din sensul argumentelor interlocutorului. Acestea sunt folosite ca arme de atac la pozitia oponentului. Ce incearca prin discursul jurnalistic, o dislocare si o repozitionare in campul social.

Interactiunile politice au loc prin sustinerea discursului public. Aceste discursuri pot fi orientate 1. spre tema - folosesc argumente ale expertilor sau validate de instante specifice 2. spre alti actori sau grupuri politice - folosesc contraargumente sau argumente pentru a elimina adversarii, oponentii.

Modul de repartizare al stirilor in functie de titlu[P4]

Folosirea titlurilor permite observarea modului de repartizare a stirilor in jurnal. Datorita formei si relatiei pe care o are implicit cu continutul titlul este primul elemet care targe atentia si starneste curiozitatea.

Primul titlu este informational si referential, fiind valabil pentru prima parte a jurnalului. Acesta face referire la un subiect unic si anume participarea a doi parlamentari maghiari la referendumul de autonomie al Tinutului Secuies.

Tabel 23

TITLU	FORMA
1. Observatori din Ungaria	referential informational
2. A venit frigul	informational
3. Scandalul biletelului	divertisment
Filiera Bucsaru - Udrea	divertisment
5. Bucsaru, fuge de presa	divertisment
6. Cine pierde, pleaca!	divertisment
Partidele contra PD	divertisment
8. PLD nu fuzioneaza cu PD	informational
9. PD cere reluarea votului	informational
Mustrare pentru Frattini	informational
Seara balului vienez	informational

Asa cum se observa din tabelul de mai sus sase titluri sunt infirmationale, facand direct referire la subiectul stirii si cinci titluri pot fi considerate de divertisment.

Stirea 1 - observatori din Ungaria - titlul este referential, face referire la un subiect larg, care poate fi dezbatut si analizat in mai multe feluri si caruia ii pot corespunde alte titluri. Titlul este unic in raport cu prezentarea stirii. Stirea nu contine subtitluri si nu indica alt subiect. Continuitate este marcata prin folosirea unui singur titlu de referinta cu continut informational.

Stirea 2 - a venit frigul - este un titlu informational, care trimite direct la continutul stirii. Este un mod de a orienta lectura.

Stirea 3 - scandalul biletelului - este un titlu de divertisment deoarece face referire la un "scandal". Asocierea celor doi termeni poate fi considerata anaforica (este vorba de un scandal perpetuat in timp). Titlul orienteaza lectura inspre dimensiunea spectaculara a subiectului, a faptului ca clasa politica este implicata in scandal si ca acest lucru nu este intamplator, ci are continuitate.

Stirea 4 - Filiera Bucsaru - Udrea - este un titlu de divertisment deoarece asociaza numele unor oameni politici (Udrea), oameni de afaceri (Bucsaru) cu ideea de mafie (filiera). Aceasta idee este sustinuta si de dezvaluirile din stire, preluate, ca un ecou mediatic, din ziarul Jurnalul National. Aceasta practica accentuaza importanta subiectului si fluxul informational care il sustine.

Stirea 5 - Bucsaru, fuge de presa - titlul este de divertisment. Numele Bucsaru are legatura cu scandalul, cu biletul presedintelui si este o veriga importanta din aceasta disputa politica. Fuga sa incrimineaza si sustine scandalul. Este exploatat suspansul si tehnica investigatiei, fiind pus pe ecran unul din suspecti. Presa este evaluata ca un justitiar.

Stirea 6 - Cine pierde, pleaca! - acest titlu, exclamativ-imperativ poate fi pus in categoria divertismentului deoarece exploateazza o situatie creata prin declaratia lui Adrian Videanu, presedinte executiv PD. Acesta propune ca daca presedintele la referendumul de demitere din functie castiga, atunci, cei care l-au suspendat, Parlametul trebuie sa fie desfintat. Aceasta problema devine subiect si pentru urmatoarea stire care exploateaza o situatie conflictuala.

Stirea 7 - Partidele contra PD - acest titlu trimite la subiectul stirii anterioare, dar dezvolta tensiunile care se creaza intre politicieni in urma declaratiei lui Adrian Videanu. Este un titlu de divertisment in masura in care face referire la un conflict: "contra" si delimiteaza partile implicate "partidele" si "PD".

Stirea 8 - PLD nu fuzioneaza cu PD - este un titlu informational, informeaza asupara unei situatii de fapt PLD nu fuzioneaza cu PD". Legatura dintre titlu si text este mentinuta, acesta stire fiind un flash.

Stirea 9 - PD cere reluarea votului - este informational. Are un continut care face trimitere la subiectul stirii si informeaza cu privire la "cererea" democratilor. Continutul stirii insa exploateaza tensiunile politice, astfel are loc o disociere intre forma de prezentare a titlului si modul de abordare in corpul stirii. Aceasta cerere a democratiilor este sustinuta de acuzatia adusa parlamentarului PRM, Dan Claudiu Tanasescu de dublu vot.

Stirea 10 - Mustrare pentru Frattini - titlul este informational si face referile la politica externa, mai precis la comisarul european pe probleme de justitie. Cu toate acestea exista o legatura intre subiectul stirii precedente - motiunea anti Macovei - si subiectul acestei stiri - sustinerea de care se bucura ministrul din partea comisarului.

Stirea 11 - Seara balului vienez - titlul face referire la un eveniment intern, social si care nu face parte din subiectul politic. Cu toate acestea stirea este alaturata grupajului de stiri politice.

Titlurile zilei

Jurnalul se deschide prin prezentarea Titlurilor zilei. Acestea reprezinta un sumar cu cele mai importante (sau interesante) subiecte ale serii. Spre deosebire de majoritatea jurnalelor, acesta nu prezinta titlurile zilei la final. Aceasta poate fi o cauza a depasirii timpului alocat sau a condensarii informatilor.

Tabel 24

INCEPUT	CORP STIRE
a. Bucsaru fuge de presa	5. Bucsaru, fuge de presa
b. Observatori din Ungaria	1. Observatori din Ungaria
c. Anul nou chinezesc

Din tabel se poate observa ca din cele trei stiri - flash, doar doua se regasesc in jurnal, cea de-a treia "anul nou chinezesc" fiind fara corespondent. Titlurile zilei sunt prezentate ca un generic, avand ca fundal un semnal muzical. Muzica, un ritm alert are scopul de a atrage atentia ascultatorului.

Tematica jurnalului din 17.02.2007

Jurnalul cuprinde doua grupaje de stiri: primul rezervat dezbaterii subiectului despre participarea parlametarilor unguri la referendumul din Tinutul Secuies, al doilea cu un continut politic accentuat. Primul grupaj are 1549 secunde, cel de-al doilea 921. din totalul jurnalului de 3324 secunde, stirile au reprezentat 2470 secunde. Ponderea cea mai mare o are prima parte a jurnalului (grupaj 1), ca durata, iar ca diversitate de continut, grupajul 2.

Varietatea tematica este evidentiata in tabelul urmator. Aceasta varietate nu se refera la subiecte din diverse campuri: social, economic, juridic, ci mai mult trateaza subiecte diferite ale activitatii politice.

Tabel 25

NR. STIRE SI TITLU	DOMENIU	DURATA
1. Observatori din Ungaria	politic	1380 sec
A venit frigul	interes uman	120 sec
Scandalul biletelului	politic	154 sec
Filiera Bucsaru - Udrea	politic	146 sec
5. Bucsaru, fuge de presa	politic	23 sec
6. Cine pierde, pleaca!	politic	66 sec
Partidele contra PD	politic	234 sec
PLD nu fuzioneaza cu PD	politic	32 sec
PD cere reluarea votului	juridic	65 sec
Mustrare pentru Frattini	juridic	52 sec
Seara balului vienez	social	173 sec

Diversitatea tematica nu este relevanta in cazul acestui jurnal, in care densitatea de informatie politica estompeaza alte subiecte. Stirea despre schimbarea vremii, de interes uman si stirea despre stangerea de fonduri pentru copii prin otganizarea balului vienez, sociala sunt singurele stiri care diversifica tematica. Restul jurnalului trateaza subiecte politice sau corelat juritice, care intra in aceeasi categorie: mediatizarea fenomenului politic.

Informatiile din jurnal nu privesc in primul rand nevoile cetatenilor si nici nu se raporteaza la informatii utile. Acestea pot fi considerate informatii despre politica: care au impact prin modul in care guvernanti gestioneaza activitatea, cea deliberativa. Cu toate acestea nu sunt prezentate propuneri de legi, decizii sau rezolutii, nici proiecte guvernamentale. Sunt prezentate informatii despre tensiunile existente, despre modul in care clasa politica vede cum se trebuie gestionata criza existenta.

Indicii de mare frecventa (indici tematici) din secventa stirilor politice

Tabel 26

INDICI	FORMA APARITIEI	FRECVENTA	PROCENT
Romania	Romania/roman
stat	statul
vot	vot/a vota
referendum	referendum
constitutie	constitutie/constitutional
Ungaria	Ungaria/ungur
autonomie	autonomie
demers	demers
Europa	Europa/european
politic	politic/politicieni
secui	secui/secuiesc/secuime
problema	problema
discutie	discutie/a discuta
observator	observatori
pozitie	pozitie
administratie	administratie
comunitate	comunitate
democratie	democratie
reprezentant	reprezentant
motiune	motiune

Indicii de mare frecventa indica in primul rand tematica jurnalului. Accentuarea unei teme sau unui mod de abordare poate sa reaiasa din analiza indicilor tematici. Indicele cu cea mai mare frecventa face referire la statul roman, la Romania si la romani.

Contextul jurnalului permite o abordare constanta a unei perspective nationale. Subiectul, tematica primului grupaj este reprezentat de referendumul pentru autonomia Tinutului Secuiesc. Acest lucru implica in mod necesar o perspectiva nationala, care conduce la dezbaterea implicarii statului in acest demers. Perspectiva din care este abordat subiectiul priveste in primul rand clasa politica si reactia acesteia la demers.

Cei mai multi indici de frecventa indica acesta tema si sustin importanta ei in jurnal. Termeni ca "stat", "vot", "referendum", "constitutie", "Ungaria", "autonomie", "demers", "Europa", "politic", "secui", "problema", "dicutie", "observator", "comunitate".

Reprezentarea frecventei indicilor tematici

Reprezentarea sub forma schematica a frecventei indicilor evidentiaza tematica si structureaza relatia care se formeaza. In statul roman a avut loc un referendum pentru autonomia secuilor, un demers monitorizat de observatori din Ungaria.

Evaluarea evenimentului

Evaluarea evenimentului (referendumul pentru autonomie) se face prin exprimarea opiniei. Sensul acestuia si impactul sau se masoara prin raspunsurile clasei politice, prin interventia si gasirea unor solutii. Reactia clasei politice insa este destul de slaba si se sedimenteaza pe un raspuns echilibrat si analizat. Prin exprimarea opinilor se poate vedea ca evalurea evenimentului se face in sens negativ, dar reactia politica cu privire la referendum este minima ceea ce provoaca un dezechilibru si un dezacord.

Nivelul perceptiei imediate indica o atitudine de condamnare din partea clasei politice romane fata de initiativa acestui referendum. La o analiza mai atenta raspunsurile indica o atitudine neutra sau cel putin fara un rezultat in actiune.

Evenimentele la care se face referire in cel de-al doilea grupaj sunt evaluate in sens negativ in textul jurnalistic prin exploatarea tensiunilor existente, a declaratiilor contrare si a formelor de divergenta intre actorii politici. Actiunea politica in acest caz sta sub semnul dezacordului si produce un dezechilibru la nivelul perceptiei intregii activitati a guvernantilor. Actiunile lor sunt accentuate prin evidentierea unor acte de implicare in coruptie, afaceri murdare, interese personale sau alte forme condamnabile.

Politica ramane instanta responsabila de fericirea sau nefericirea oamenilor, in special in plan material. O disfunctionalitate la nivelul activitatii afecteaza in primul rand gestionarea resurselor alocate dezvoltarii activitatii cetatenilor. Cu toate ca nivelul de actiune politica este separat de cel declarativ, sustinerea tensiunilor sau crearea lor prin ce se spune afecteaza intr-o oarecare masura bunastarea cetatenii.

Frecventa verbelor utilizate in discursul jurnalistic (grupaj 1 si 2)

Asa cum se observa din tabelul alaturat verbele folosite in textul jurnalistic pun in evidenta doua nivele ale activitatii politice: 1. nivelul actiunii, deliberativ si 2. nivelul comunicarii, declarativ. Aceste nivele complementare si esentiale functionarii sistemului politic sunt sustinute prin folosirea verbelor. Nivelul actiunii: "a face", "a participa", "a vrea", "a incerca", "a castiga", "a sesiza", "a dizolva". Nivelul comunicarii: "a spune", "a vorbi", "a zice", "a considera", "a scrie", "a afla", "a aprecia", "a declara", "a exprima", "a preciza", "a sesiza".

Actele de limbaj sunt 1. expositive - prin utilizarea verbelor a spune, a zice, a declara, a preciza si 2. verdictive - prin verbele a dizolva, a face, a vrea.

Tabel 27

ITEMI	FRECVENTA	PROCENT %
a spune
a face
a dizolva
a participa
a vedea
a stii
a vorbi
a vrea
a zice
a considera

ITEMI	FRECVENTA	PROCENT %
a incerca
a scrie
a afla
a castiga
a crede
a aprecia
a declara
a exprima
a preciza
a sesiza

"A spune" si "a face" reprezinta doua moduri de gestionare esentiale a activitatii politice. Se poate vedea ca aceastea au cea mai mare frecventa in text si sustin fenomenul politic ambivalent: factor de decizie in stat si supus in acelasi timp noilor tehnici de comunicare. Mediatizarea vietii politice impune un transfer dinspre nivelul decizional al actului politic spre cel declarativ.

Vizibilitatea actiunii politice impune delimitarea intentionalitatii, in sensul ca actiunea politica mai intai trebuie sa fie delimitata public si apoi aplicata. Acesta forma de organizare la nivelul deciziei de actiune sporeste dificultatea de a lua masuri lipsite de popularitate si supune intentiile unor forme de dezbatere publica imediate (prin mijloacele de comunicare).

Actiunea politica este inserata intr-un plan de comunicare care faciliteaza transparenta prin discurs. Aceasta noua dimensiune presupune o apropire de public prin facilitarea intelegerii activitatii politice. Limbajul devine accesibil, frazele scurte si inteligibile. Claritatea este un din claritatile exprimarii politice. In jurnal, declaratiile sunt folosite pentru a sustine medierea si reproducerea enuntarii in textul jurnalistic.

Frecventa actorilor politici in grupajul de stiri politice

Tabel 28

NUME	FRECVENTA	APELATIV	FRECVENTA	TOTAL
Traian Basescu		presedintele Basescu
		presedinte
		presedintele Traian Basescu
		seful statului
		Basescu
TOTAL
Adrian Videanu		Videanu
		domnului Videanu
TOTAL
Elena Udrea		fostul consilier prezidential
		Fosta sefa a cancelariei prezidentiale
		Udrea
TOTAL
				TOTAL
Norica Nicolai
Sergiu Anton
Eckstein Kovacs Peter
Calin Popescu Tariceanu		premier
Emil Boc		presedintele PD
Mircea Toader
Mircea Geoana
Monica Macovei		doamna Macovei
Lucian Bolcas

Reprezentarea in jurnal a actorilor politici traseaza imaginea mediatica a acestora. Cu cat un actor este mai mediat cu atat ii creste notorietatea si actiunile lui devin vizibile pentru public. Cel mai intes mediat in jurnalul din 17 februarie a fost Traian Basescu cu o frecventa de aparitie in textul jurnalistic de 25. Aceasta mediere este indirecta, prin discursul jurnalistic, prin referintele celolalti actori politici la persoana sau functia sa de presedinte. Traian Basescu nu este reprezentat direct, prin aparitia sa televizata, prin sustinerea de declaratii publice, ci este mediatizat in absenta.

Ca frecventa urmeaza Elena Udrea pozitionata cu o reprezentare a numelui de 9 ori. Si de aceasta data este o mediere in absenta prin pozitionarile celorlalti fata de subiect. Prin reprezenatrea in absenta comportamentul lor este reevaluat si discreditat din punctul de vedere al reprezentarilor pe care le traseaza ceilalti actori politici. Sustinerea pozitiior se face prin intermediul textului jurnalistic.

Sustinerea argumentatiei, cand cei doi interlocutori nu sunt prezenti, de catre o singura parte faciliteaza o discontinuitate a receptarii mesajului si ofera posibilitatea reinterpretarii.

Discursul mediatic faciliteaza o reprezentare a oamenilor politici si ofera detalii despre locul si rolul fiecarei categorii de actori sociali. Astfel este important ca numele fiecarui actor politic sa fie insotit de o completare a functiei. Aceasta completare se poate face prin redare intregii titulaturi sau doar a unei parti. Un exemplu in acest sens este dat de apelativele folosite pentru reprezentarea Monicai Macovei: "fostul consilier prezidential", "fosta sefa a cancelariei prezidentiale".

In sens invers, o reducere pana la folosirea numelui de familie poate sustine personificarea actorilor politici prin desprinderea lor din cadrul institutional in care sunt angajati prin functie si plasarea intr-un cadru familiar.

Frecventa partidelor politice

Tabel 29

NUME	FRECVENTA	REFERINTA	FRECVENTA	TOTAL
Partidul Democrat		PD
		democratii
			TOTAL
Partidul Social Democrat		PSD
		social democratii
			TOTAL
Partidul National Liberal		liberalii
			TOTAL
Uniunea Democrata Magiara din Romania		UDMR
		liderii UDMR
			TOTAL

Reprezentarea actorilor politici indica implicit si o reprezentare a partidelor politice. Cu toate acestea partidele apar separat in discursul jurnalistic, ca forme de organizare compacte. Membrii sunt vazuti in mod general ca "liberali", "democrati", "social democrati", etc. Identificarea partidelor se face prin nume (complet sau doar initiale) sau indirect prin lideri.

Frecventa cea mai mare o are Partidul Democrat, de patru ori nume intreg, de cinci ori initiale si de trei ori prin membrii. Acest partid se bucura de cea mai mre fercventa deoarece raportarea la el se fqce in toate situatiile, fiind considerat partidul sustinator al pozitiei presedintelui. Conflictul separa Partidul Democrat pe de o parte de restul partidelor, pe de alta parte.

Durata de emisie de care au beneficiat actorii politici in grupajul 1

Tabel 30

NUME	FUNCTIE	DURATA
Peter Eckstein Kovacs	senator UDMR	309 sec
Titus Corlatean	secretar general PSD	195 sec
Mircea Chelaru	vicepresedinte PC	371 sec
Ludovic Orban	vicepresedinte PNL	288 sec

Primul segment al jurnalului este dedicat investigarii opiniei clasei politice cu privire la participarea a doi parlametari unguri la referndumul de autonomie pentru Tinutul Secuiesc.

Jurnalul incepe cu prezentarea subiectului, intr-o stire ampla de 165 secunde. Dupa aceasta urmeaza investigarea opiniei clasei politice, 1200 secunde (20 minute). In cadrul acestor interventii prin telefon, actorii politici care au participat au apartinut principalelor partide sau grupari politice romanesti: UDMR, PSD, PC, PNL.

Primul inteveviat a fost semnatorul din partea gruparii politice UDMR, Peter Eckstein Kovacs. Natura acestei formatiuni, reprezentarea minoritatii maghiare pe scena politica indica gradul ridicat de implicare in desfasurarea referendumului: care priveste in acelasi timp minoritatea maghiara. Pozitia celor de la UDMR este importanta in masura in care creaza o structura de dezbatere, prin pozitionarile ulterioare ale actorilor politici, pro sau contra.

Pozitia Partidului Conservator a beneficiat de timpul cel mai indelungat de emisie, 371 secunde, fiind urmati de ce cei de la UDMR (au avut doua interventii). Urmeaza inteventia lui Ludovic Orban, 288 secunde si cea mai scurta este cea a lui Mircea Chelaru, Partidul Social Democrat, 195 secunde.

Aceasta parte a jurnalului exploateaza pozitiile clasei politice fata de problema referendumului. Optarea pentru interventile in direct, directionte prin succesiunea opiniilor ofera o perspectiva a reactiei imediata a clasei politice si exploateaza eventualele actiuni ale acesteia.

Durata de emisie de care au beneficiat actorii politici si gruparile pe care le reprezinta in grupajul de stiri politice

Tabel 31

NUME	FUNCTIE	APARITIE	DURATA
Mircea Toader	secretar de stat in M.A.I. - PD	stirea 3 - scandalul biletelului	16 sec
Norica Nicolai	vicepresedinte PNL	stirea 3 - scandalul biletelului	58 sec
Norica Nicolai	vicepresedinte PNL	stirea 7 - partidele contra PD	22 sec
Mircea Geoana	presedinte Partidul Social Democrat	stirea 3 - scandalul biletelului	15 sec
		stirea 7 - partidele contra PD	17 sec
		stirea 9 PD cere reluarea votului	15 sec
Adrian Videanu	presedinte executiv PD	stirea 6 - Cine pierde, pleaca!	53 sec
Emil Boc	presedinte PD	stirea 9 - PD cere reluarea votului	4 sec
Lucian Bolcas	vicepresedinte PRM	stirea 7 - partidele contra PD	18 sec
Valeriu Stoica	membru PLD	stirea 7 - partidele contra PD	16 sec
Sergiu Anton	presedinte comisie juridica Camera Deputatilor	stirea 7 - partidele contra PD	38 sec
Eckstein Kovacs Peter	senator UDMR	stirea 7 - partidele contra PD	2 sec
TOTAL			274 sec

Tabelul evidentiaza timpul alocat fiecarui actor politic pentru sustinerea pozitie sau exprimarea parerilor. Stirile care dezvolta astfel de inteventii sunt: stirea 3 - scandalul biletelului; stirea 7 - partidele contra PD; stirea 9 - PD cere reluarea votului; stirea 6 - Cine pierde, pleaca!.

Interviurile au un total de 274 secunde (4 min 56 sec). Cel mai intens mediatizate au fost pozitiile Partidului National Liberal, 80 secunde (1 min 33 sec), Partidului Democrat, 53 secunde si Partidului Social Democrat. Acestea au fost exprimate de: Norica Nicolai, Adrian Videanu si Mircea Geoana.

Stirea 7 contine punctele de vedere ale partidelor politice sau actorilor politici cu privire la declaratia din stirea 6 a lui Adrian Videanu. Acesta stire prezinta pozitiile contrare, formand un frond anti PD. In final este prezenta pozitia pro a Partidului Liberal Democrat, prin reprezentantul Valeriu Stoica, 16 secunde.

7. PREZENTAREA CONCLUZIILOR

Cadrul tine de forma sub care este redata informatia, intr-un mod care este recognoscibil de public si care pote fi interpretat facand apel la norme culturale, sociale, religioase, etc. Aceste posibilitati de interpretare, de decodificare devin cadre culturale aplicabile unui numar mai mare de actiuni sau evenimente. Traducerea lor se face apeland la norme cunoscute. Cadrul are o forma dinamica, iar tehnica de constructie foloseste instrumente de semnificare mediatica a realitatii.

Stirea reprezinta un proces de producere sociala a realitatii (Mihai Coman, 2003, p.43). In perioadele de instabilitate, de criza normele folosite in producerea realitatii tin de activarea unor tipologii care sa faciliteze cadrul evenimentelor.

Unele din cadrele folosite de stirile Antena3, de la ora 21.00, tin de apelul la un cadru de battle field (camp de lupta), care activeaza in mod necesar formarea unor tabere, reprezentari ale dihotomiei bine-rau, utilizari la nivelul discursiv a unor cuvinte sau expresii ce tin de lexicul razboiului.

Cu toate ca taberele nu raman niciodata la fel, reprezentarea lor apare in jurnale pentru a imprima o logica conflictelor si a trasa o definitie a realitatii sociale.

Supra-temele au fost date de formarea unor situatii conflictuale de pe scena politica, care in mod indirect implica gruparea atacator-victima. Acestea sunt modelele care permit interpretarea intregului continut informativ prin folosirea unor cadre deja cunoscute.

"o constructie lingvistica care, avand o semnificatie echilaventa cu o fraza sau un segment al unei fraze, face conexiunea dintre doua - niciodata mai mult de doua - obiecte atitudinale aflate intr-o relatie asimetrica" (Van Cuilenburg et al., 2004, p. 133)

[P1]

Explorativa;

explicativa;

rezumativa

De atmosfera,

De siteza

Descriptiva

evaluativa

[P2]din forma informationala devine spectaculara

[P3]din forma informationala devine spectaculara

[P4]din forma informationala devine spectaculara

Politica de confidentialitate

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

STUDIU DE CAZ - Spectacularizarea politicului in emisiunile informative

Comentarii literare

Personaje din literatura

Tehnica si mecanica

Economie

Geografie