Scurt istoric NATO

Scurt istoric NATO

Odata cu terminarea celui De-Al Doilea Razboi Mondial, mediul de securitate a cunoscut schimbari majore, aflandu-se intr-o permanenta evolutie, cu efecte pozitive asupra stabilitati si securitatii, dar in acelasi timp, cunoscand noi provocari, riscuri si amenintari.

O serie de evenimente spectaculoase petrecute intre anii 1945-1949 au condus la adancirea deosebirilor dintre cele doua blocuri: capitalist si comunist. Unele dintre aceste evenimente au " constat in amenintari fatise la suveranitatea Norvegiei, Greciei, Turciei si a altor tari din Europa Ooccidentala, lovitura de stat din iunie 1948 din Cehoslovacia, "Lovitura de la Praga", blocada ilegala a Berlinului , care a inceput in luna aprilie a aceluiasi an." Puternic traumatizati de " Lovitura de la Praga", occidentalii au hotarat sa grabeasca in zona lor de ocupatie reconstituirea unui stat german puternic din punct de vedere economic si politic, capabil sa reconstitute de acum inainte un baraj in calea comunismului. "Prima etapa acestui proces care va duce in mai 1949 la crearea Republicii Federale Germane cu capitala la Bon, este reforma monetara efectuata de anglo -americani in acele sectoare unite, numita ,,bizona"

Semanarea tratatului de la Bruxelles in martie 1948 , este "un pact defensiv proiectat sa respinga orice incercari de a rasturna prin forta guvernele democratice" , a marcat hotararea a cinci tari ale Europei Occidentale- Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie de a dezvolta un sistem de aparare comun si de a intari legaturile, in asa fel incat sa poata rezista in fata amenintarilor ideologice, politice si militare la adresa securitatii lor.

In conditiile eventualei dezangajari militare din Europa, Anglia si Franta, au initiat in martie 1947, la Dunkerque, un tratat prin care luau in considerare posibilitatea unei colaborari impotriva Germaniei.

Conduita politica adoptata de SUA si aliatii sai postbelici a fost esentiala in contracararea Uniunii Sovietice. Ea s-a concretizat deja in celebra "Doctrina Truman", dupa numele presedintelui american Henry S. Truman

Lansarea Doctriniei Truman a generat reactii diverse in societatea americana, adeziunile nu putine, fiind insotite si de critici. In pofida acestor critici, "Doctrina Truman'' a reprezentat o etapa extrem de importanta in gandirea strategica americana , ea dand expresie noului rol geopolitic si geostrategic al SUA in epoca postbelica.

Diplomatia vest-europeana a initiat o serie de demersuri diplomatice pentru a atrage Statele Unite intr-o forma mai ampla de aparare colectiva trans-atlantica. "Fortele americane impreuna cu cele canadiene, s-au unit cu armatele vest-europene sub o comanda NATO internationala " Consiliul Consultativ al Tratatului de la Bruxelles a anuntat, in octombrie 1948 'asentimentul asupra principiului referitor la un pact de aparare pentru Atlanticul de Nord'. Impedimentul major il reprezinta faptul ca Statele Unite nu mai fusesera implicate intr-o Alianta pe timp de pace, iar in opinia publica si clasa politica americana manifestau rezerve fata de un astfel de demers. "Dar, la 11 iunie 1948, printr-un vot istoric, Congresul SUA a adoptat rezolutia Vandenberg, propusa de influentul senator Arthur Vandenberg, care permitea SUA sa se implice, pe timp de pace intr-o alianta defensiva de aparare colectiva" . Acesta a fost subsecondat de subsecretarul Robert A. Lovett prin care presedintelui american i se cerea sa sprijine aliantele colective regionale, care sunt conform cu prevederile Cartei ONU. "Din acest moment incep tratativele cu europeni pentru stabilirea unui sistem unic de aparare in care sa se integreze si cel din Tratatul de la Bruxelles, tratative ce sfarsesc pe 4 aprilie 1949. Danemarca, Islanda, Norvegia si Portugalia au fost invitate de puterile semnatare ale tratatului de la Bruxelles sa participe la acest proces

Problemele aderarii acestor tari a generat dispute, fie datorita asezarii geografice, cazul Italiei, excentrice fata de teatrul nord -atlantic. Un caz special l-a reprezentat Suedia, care a refuzat invitatia de a face parte din alianta ea optand pentru un sistem de securitate Nordic din care face parte si Norvegia. In cele din urma, Italia, Portugalia au fost acceptate datorita pozitiei lor geostrategice, prezenta Portugaliei completa fatada atlantica iar Italia consolida pilonul mediteranean (alaturi de Franta, care de altfel o si sustinea) si flancul sudic.

Negocierile s-au finalizat la 4 aprilie 1949 prin semnarea Tratatului de la Washington, care instituia un sistem de securitate comun bazat pe parteneriat intre 12 tari, insa acesta a intrat in vigoare la 24 august.

"Dispozitiile cuprinse in articolele Tratatului semanat la Washington, demonstrau vointa membrilor sai de a face ca Alianta sa devina instrumentul esential al politicii lor de pace" , bazandu -se atat pe vointa si capacitatea de a se apara in mod colectiv, cat si totodata pe hotararea de a pune aceasta securitate in slujba pacii si destinderii internationale.

"NATO este cea mai buna protectie impotriva santajului militar din oricare parte"

Alianta este o asociere de state suverane, unite in hotararea lor de a-si mentine securitatea prin garantii reciproce si relatii stabile cu alte tari. "Unul dintre cei care s-au exprimat in favoarea Aliantei in pregatire a fost Winston Churchill. Fostul Prim-ministru britanic din timpul razboiului a plecat oficial in SUA ca sa le multumeasca americanilor pentru ajutorul dat Europei" . "Tratatul incepe ca un preambul in care se precizeaza ca Alianta a fost constituita in conformitate cu prevederile articolului si al Cartei Natiunilor Unite" . "Documentul este structurat in 14 articole in caz in care sunt stabilite angajamentele fundamentale pe care statele membre urmeaza sa le aduca la indeplinirea atat unul fata de altul, cat si fata de Alianta ca intreg. Este prezentat scopul aliatilor acela de a promova relatii de pace si prietenie in zona Atlanticului de Nord"

"O Alianta intr-adevar unica in istorie prin durata, prin originalitatea structurilor sale militare si politice, grupand tari situate pe doua continente-despartite de un ocean si extrem de diferite ca marime si resurse, cum ar fi Statele Unite si Luxemburgul; unica prin stabilirea unor proceduri si consultari, prin elaborari de pozitii si decizii comune asupra unor probleme care privesc securitatea militara si politica a membrilor sai, prin respectarea suveranitatii si independentei lor" . In sfarsit, unica si mai ales exemplara prin dimensiunea succesului inregistrat in raport cu toate scopurile fixate de fondatorii sai.

"NATO este , prin dimensiunea sa care include politicile militare, economice si financiare ale statelor member cea mai ambitioasa dintre noile agentii functionale care incerca sa introduca noi proceduri de guvernare internationale dintr-un domeniu tehnic specific pentru atingerea unui scop comun"

Tratatul Atlanticului de Nord nu prevedea existenta unui organ parlamentar. Prima reuniune a deputatilor Consiliului NATO a avut loc la Londra, la 25 iulie 1950

"In 1951 cu ocazia primei reuniuni a delegatiilor parlamentare din Europa si din America de Nord la Consiliu Europei, s-a propus crearea Adunarii Atlantice Consecutive. Dupa alte initiative a avut loc la Paris, pe 18 iulie 1955, prima Conferinta a parlametarilor din tarile membre NATO, iar in 1957 Conferinta a adoptat numele de Conferinta Parlamentarilor NATO. In noiembrie 1966, Adunarea si-a adoptat o titulatura actuala: Adunarea Atlanticului de Nord (AAN)." "In acelasi an, Franta s-a retras din comandamentul integrant al Aliantei si sediul NATO s-a mutat de la Paris la Bruxelles. Parlamentul Belgian a adoptat o lege referitoare la statutul AAN pe teritoriul Belgiei, atribuindu-i personalitate juridica si acordand acestuia, parlamentarilor si Secretarului General privilegii si imunitati, Cel de-al secretar secretar general al Aliantei a fost belgianul Paul-Henry Spaak, desemnat in aceasta functie la 16 mai 1957

"Organizatia Atlanticului de Nord a fost prima alianta militara pe timp de pace din istoria Americana. Impulsul imediat pentru ea a fost lovitura de stat comunista din Cehoslovacia, din februarie 1948, dupa ce a fost anuntat Planul Marshall" . Stalin a accelerat instaurarea controlului communist asupra Europei de Est. Dar actiunile subversive sau de cucerire ale URSS indreptate contra pozitiilor occidentale nu se limitau la Europa. "Pierderea influentei sovietice asupra tarilor din centrul si sud- estul Europei concomitent cu destructurarea imperiului bolsevic si accelerarea demersurilor de unificare printre tarile de pe vechiul continent parea sa arate ca, pe locul ramas gol, se va instala puterea "Europa" cu un potential economic si militar"

"NATO era la origini o alianta politica - militara, construita sub conducerea Statelor Unite ale Americii in vederea protejarii Europei Occidentale in fata pericolului expansionismului sovietic" . Prin politica sa, Alianta a raspuns acestor amenintari globale fara a sacrifica nimic din principiile, sau interesele sale, si mentinand pacea . Sub forma sprijinului acordat revoltelor si miscarilor de gherila, ele ajungeau in sud-estul asiatic: Indochina, Malayzia, Birmania, Filipine, Coreea de Nord. Iata explicatia apelului pe care tarile Occidentului European l-au adresat Americii.

Pastrarea unui echilibru strategic in Europa de-a lungul Razboiului Rece s-a datorat unor evenimente majore care au determinat detensionarea relatiilor Est- Vest incepand cu anul 1968. "La scurt timp au fost concretizate elementele conceptuale ale doctrinei, "Ostpolitik" formulate de Willy Brand in anul 1969 care a urmarit stabilirea unor relatii mai bune cu tarile din Estul Europei si Uniunea Sovietica"

Ulterior au fost puse in practica prevederile Actului final de la Helsinki, din 1975 prin care au fost deschise noi cai de cooperare dintre tarile Europei, Canada si SUA.

"Scopul principal al Aliantei era sa previna dominatia sovietica asupra Europei, ea a servit obiectivul geopolitic de a nu lasa centrele de putere ala Europei, Asiei sa cada sub stapanirea unor tari ostile indiferent de justificarea oferita pentru acestea"

Extinderea Aliantei a fost precedata de reformularea strategiilor si planificarii acesteia si de o dezbatere serioasa asupra rostului ei in noul mediu de securitate, de dupa falimentul comunismului European.

In august 1950 Grecia si Turcia au cerut simultan sa fie primite in Alianta. La 8 februarie 1952 datorita pozitiei lor geostrategice aflate in vecinatatea Uniunii Sovietice au aderat la Alianta.

Un moment important in istoria Aliantei l-a reprezentat aderarea RFG la NATO. Imediat dupa incheierea, in mai 1945 a operatiunilor militare din Europa si capitularea Germaniei, teritoriul acestei tari a fost divizat in patru sectoare de ocupatie. Divergentele ulterioare dintre fostii Aliati, viziunile diferite asupra Germaniei postbelice, ale URSS si ale Statelor occidentale, au condus la divizarea Germaniei in doua state aflate in cele doua lagare rivale. "Treptat, RFG a fost integrata in structurile euro-atlantice. Germania a fost invitata sa se alature Aliantei, la 23 octombrie 1954, iar in anul urmator la 6 mai Germania a devenit membru de drept al Aliantei"

Spania, tara care incepand cu 1975 a adoptat un sistem politic democratic, a semnat protocolul de aderare la Tratatul Nord Atlantic la 11 decembrie 1981. Anul urmator, la 30 mai 1982, Spania a devenit cel de-al 16-lea membru al Aliantei Nord Atlantice. Polonia, Cehia si Ungaria sunt urmatoare tari aderante la NATO in 1999.

Tarile grupului Vilnius s-au aliniat pe deplin la decizile NATO, iar in 2004, Romania si Bulgaria au devenit membrii de facto ai Aliantei.

In timp ce SUA si aliatii sai europenii au creat o adevarata comunitate de securitate plurarista NATO- UE, Uniunea Sovietica a investit enorm in asamblarea unui bloc politio-militar si economic rigid( Pactul de la Varsovia) cat si al evolutilor politico militare din Europa Centrala de Est si Sud Est.

In timp ce tarile semnatare ale Tratatului de la Varsovia au adoptat si au urmat calea de dezvoltare spre comunism, care s-a demonstrat ulterior neviabila neperformanta si falimentara, cele aflate in Alianta Nord Atlantica, avind la baza princiipile democratice ale economiei de piata au cunoscut o dezvoltare infloritoare, cu o economie performanta, ceea ce a asigurat un ridicat standard de bunastare si progres propiilor cetateni.

Se poate spune astfel ca divizarea intre Est si Vest a capatat, in aceste conditii, consistenta juridica si institutionala, reprezentand totodata, debutul razboiului rece.

Initial, in 1990, liderii SUA si NATO au preconizat crearea unui sistem de parteneriat intre NATO si Tratatul de la Varsovia si implementarea unui sistem de control al amenintarilor, plafonarea puterii militare la nivel continental si de generealizare a relatiilor de buna vecinatate.

Sfarsitul ordinii bipolare a avut atatea efecte pozitive cat si efecte negative. In vreme ce spatiul integrat al Europei, corespunzand tarilor NATO, a inregistrat in continuare o dezvolatre in conditiile de securitate si stabilitate, tarile din centrul si sud estul Europei, aflate intr-o prelungita perioada de tranzitie catre democratie si economia de piata, au cunoscut efectele negative ale acestuia, suportand inclusiv perioade de crize majore, generate de tendintele de divizare autonomizate pe criterii etnice si religioase.

In anul 1989 s-a constituit inceputul amplului proces de schimbari politice in Europa, care avea sa duca la terminarea divizarii ideologice si militare a continentului si la renuntarea pactului de la Varsovia. Acesta a fost urmat la sfarsitul anului 1991, de dizolvarea Uniunii Sovietice. Implicatiile acestor evenimente asupra viitoarelor

aranjamente privind securitatea europeana au avut un impact profund asupra Aliantei, dandu-i posibililitatea de a-si ajusta structurile si politicile la noile imprejurari ale anilor 1990 concomitent cu mentinerea functiei de baza in asigurarea securitatii statelor membre.

''Criza iugoslava, destramarea Tratatului de la Varsovia in 1990-1991 si a URSS au pus Washington-ul si Bruxells-ul in fata unor provocari europene. Aplicatiile de amploare Organizate de NATO si de Tratatul de la Varsovia, chiar daca nu se recunostea acest lucru, constituiau si autentice demonstratii de forta, momente de tensiune si de incalzire in perioada razboiului rece''

''Treptat s-a stabilit un cadru de Parteneriat pentru Pace cu fostele state socialiste si s-a fixat un mecanism de consultari si cooperare intre SUA, NATO si Federatia Rusa, in OSCE si in afara organizatiei pentru prevenirea confruntarilor politico- militare si gestionarea crizelor"

''Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord a fost justificata in termeni wilsonieni ca instrument de securitate colectiva si nu drept o alianta, ea a reprezentat de fapt institutia care a armonizat aproape cel mai mult obiectivele morale si geopolitice ale Americii" . Prin infiintarea Tratatului Atlanticului de Nord a luat fiinta o Alianta de tari independente, avand ca interes comun mentinerea pacii si apararea propiei libertati prin solidaritatea politica si un sistem de aparare adecvat, conceput spre a descuraja si, la nevoie pentru a respinge orice forma de agresiune impotria lor.

''Summit-ul NATO de la Washington din 1999, a marcat intrarea intr-o noua etapa in evolutia Aliantei de la un bloc politico- militar intemeiat aproape in exclusivitate pe doctrina "apararii colective" la o structura axata pe princiipile securitatii internationale"

Din punct de vedere al evolutiei NATO, in cadrul acestui summit au fost elaborate liniile de dezvoltare ale Aliantei, pentru a face fata provocarilor secolului XXI-lea.