Summit-ul de la Bucuresti

Summit-ul de la Bucuresti

Procesul continu de largire a NATO a fost un success istoric pentru promovarea stabilitatii si cooperarii precum si pentru indeplinirea unui obiectiv comun, cel al unei Europe intragite si libere, unite in pace democratie si valori comune.

''NATO este practic incercuit de trei mari si un ocean, extinzandu-si umbrela de securitate de la mediterana la Marea Baltica, pe axa nord-sud si de la Atlantic la Marea Neagra pe axa vest -est. Alinata si-a definit un rol de securitate globala prin noile concepte si politici strategice''

Perspectiva largirii Aliantei prin invitarea Albaniei, Croatiei si Macedoniei a fost o provocare intrucit participantii trebuiau sa-i gasesca un raspuns adecvat avand in vedere situatia fragila cauzata de independenta Kosovo.

''Prin Agenda Summit-ului s-au discutat probleme ce privesc securitatea si stabilitatea din Balcani. In Kosovo NATO si KFOR vor continua sa colaboreze cu autoritatile avand in vedere mandatul sau opertional KFOR va coopera si va asista, in mod adecvat ONU, Uniunea Europeana si alti actori internationali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic, si pasnic''

Relatiile de cooperare dintre NATO si UE acopera o gama larga de interes comun privind securitatea, apararea si mangementul crizelor inclusive lupta impotriva terorismului, dezvoltarea de capabilitati militare precum si planificarea urgentelor civile.

Cooperarea de succes in Balcanii de Vest, inclusiv in operatiunea UE Althea prin angajamentele Berlin plus, contribuie la pacea si stabilitatea din regiuni. In spiritul acelorlasi valori comune si interese strategice NATO si UE coopereaza si va continua sa conlucreze in operatiuni cheie si managementul crizelor. Prin imbunatatirea Parteneriatului strategic NATO si UE se va dezvolta o Uniune Europeana mai puternica care va contribui la securitatea colectiva a tuturor statelor membre.

In cadrul Sumit-ului o problema majora a constituit-o problema scutului antiracheta. Proliferarea rachetelor balistice reprezinta o amenintare crescanda pentru populatia si fortele Aliantei. S-a avut in vedere modalitatile de conectare a acestor capabilitati cu eforturile curente ale NATO in domeniul apararii antiracheta ca o cale de a ne asigura ca ele vor constitui parte integranta a oricarei arhitecturi viitoare a sistemului NATO. Progresele substantiale in domeniul controlului armamentelor au permis deja ameliorarea stabilitatii si securitatii reducand nivelul armamentelor si marind transparenta militara.

Admiterea Albaniei si Croatiei va creste capacitatea Aliantei de a face fata provocarilor care ameninta securitatea regionala si nu numai. Aceste tari si-au demonstrat angajamentul solid fata de princiipile de baza ale tratatului de la Washington precum si capacitatea si disponibilitatea lor de a proteja libertatea si valorile comune contribuind la apararea colectiva a Aliantei si la intreaga gama de misiuni ale acestora.