Summit-ul de la Strasbourg si Kehl

Summit-ul de la Strasbourg si Kehl

Organizarea acestui Summit la Strasbourg, oras in care se gaseste Consiliul Europei si imparte cu Bruxellul Parlamentul European si in Kehl are o semnificatie simbolica deoarece macheaza reconcilierea franco-germana.

Cu ocazia acestui summit, Albania si Croatia au devenit noi membrii cu drepturi depline la Alianta, dupa ce au fost invitate sa adere la summit-ul de la Bucuresti din 2-4 aprilie 2008. Astfel numarul tarilor membre ajungand la 28 de membrii. Aceasta extindere a NATO a fost a sasea de la incheierea Razboiului Rece in 1990. Sefii de stat si de guvern au discutat despre noul concept strategic al aliantei si despre relatiile cu Rusia.

Delegatia Croatiei la Strasbourg a fost condusa de presedintele croat Stipe Mesicsi de premeierul Ivo Sanader. Acesta a intrat in programul NATO (PfP) in 2002 demarandu-si astfel procesul de aderare. In mai 2002, tara a primit invitatia de a intra in cadrul Planului Actiunii de Aderare la NATO (MAP), confirmand "politica usilor deschise" a Aliantei. In vederea obtinerii statului de membra a Aliantei, Croatia a fost implicata in operatiuni conduse de NATO, inclusiv KFOR si misiuni ISF din Afganistan, inca din 2003.

Tara a primit invitatie oficiala de aderare la NATO cu ocazia Summitu-ului Aliantei, din 2008.

Cu toate acestea, Croatia mai are de depasit anumite piedici. Cel mai mare obstacol vine din partea vecinei sale Slovenia si a disputei fata de granitele maritime ale tarii.

Parlamentarii Sloveni au ratificat tratatul de aderare a Croatiei din cauza eforturilor opozitiei si Partidului Popular Sloven de a se organiza un referendum referitor la aderarea Croatiei.

Croatia si Serbia intensifica eforturile in vederea restabilirii relatiilor de buna vecinatate.

Bunele relatii dintre cele doua tari sunt considerate esentiale pentru stabilitatea si prosperitatea generala a Europei de Sud-Est. Cu toate acestea relatiile bilaterale au atins nivelul cel mai scazut in 2008 cand Croatia a recunoscut independenta Kosovo. Serbia considera ca Provincia Kosovo este teritoriu sarbesc.

Autoritatile de la Belgrad si Zagreb sunt de acord sa coopereze pentru a solutiona probleme urgente si in special efectele crizei economiei globale. In acest sens cei doi premieri au discutat despre oportunitatile de construire a unor depozite de gaze naturale si a unei conducte de petrol precum si despre cooperarea generala in domeniul energetic.

Albania in ciuda a numeroase invazii si a unei indelungate stapaniri turcesti, albanezii au ramas de rasa traco-ilira, iar limba acestora, desi de familie indo-europeana, este unica, deosebita de cele dimprejur.

"S-a recurs la aceste succinte evocari istorice in intetia de a pune intr-o lumina mai apropiata de adevar, a aspiratiilor albanezilor, a rolului si locului lor in criza din fosta Iugoslavie, precum si influenta nefasta a amestecului si dictatului unor puteri straine de-a lungul vremii pentru soarta popoarelor din Balcani"

Marile puteri ale Europei au facut din Albania, un stat independent, printre altele si precum a impiedica Serbia sa aiba acces la Marea Adriatica.

Albania a fost prima tara din fostele state comuniste care a anuntat ca doreste sa se integreze in Alianta. A aderat in Consiliul Nord Atlantic de Cooperare in 1992 si a devenit membra a PfP in 1994. Aceasta este hotarata sa actioneze in vederea atingerii standardelor de aderare la NATO, in special in ceea ce priveste reforma fortelor sale armate. Acest lucru presupune consolidarea controlului civil asupra institutiei militare, cresterea cheltuielilor de stat pentru apararea si reforma de educare si instruire a militarilor albanezi.

Trupele albaneze au participat si la diferite operatiuni ale NATO trimitand peste 3000 de trupe in diferite misiuni incepand cu anul 1996. Fortele albaneze au participat in cadrul operatiunilor NATO de mentinere a pacii in Bosnia, ISAF din Afganistan si misiunea condusa de coalititia SUA din Irak.

De la caderea comunismului in acesta tara, a facut din aderarea la Alianta una din prioritati. "Orice reforma si orice pret", a fost pozitia adoptata de catre guvern in anii 90 una dintre putinele ce au adus consens intre toate spectrele politicii ale tarii.

In octombrie 1991, Adunarea Populara Albaneza a recunoscut "Republica Kosovo" ca stat suveran si independent.

''Una din cele mai importante actuni diplomatice intreprinse de Albania in toamna anului 1991, a fost vizita lui Ramiz Alia, presedintele tarii, in Turcia la cererea sa, pentru pentru a expune conducerii de la Ankara situatia din Kosovo, precum si cererea Albaniei sa trimita trupe in regiunea Kosovo" . Scopul esential al tuturor actiunilor Albaniei a vizat dezmembrarea Iugoslaviei, indiferent de motivele interne urmarind in mod evident unificarea cu Kosovo, dar si cu mari portiuni din Macedonia.

Un exemplu elocvent al atmosferei de cooperare din Europa de Sud-Est il reprezinta Carta Adriatica semnata de Albania, Croatia, Macedonia si SUA. Grecia se opune din 1991 recunoasterii internationale a Macedoniei sub acest nume.

In acelasi timp, Carta Adriatica creata dupa modelul Cartei Baltice (1997) a fost propusa celor trei tari ca o comensatie pentru neintrarea in cel de-al treilea val de integrare. Acesta incurajeaza cooperarea pe probleme de securitate intre statele participante. In plus, Slovenia a sugerat ca poate prelua din responsabilitatile Greciei si Italiei in promovarea securitatii in Balcanii de Vest si in special in fosta Iugoslavie.

Albania are calitati necesare pentru a adera la NATO atat pentru ca albanezii au un atasament spiritual fata de Alianta , cat si pentru faptul ca Albania in ultimii ani s-a dovedit a fi un membru de facto al Aliantei.

La Washington senatorul american Richard Lugar, membru al Comisiei pentru realtiile externe, a propus ca senatul american sa sprijine invitarea Croatiei, Albaniei, si a Macedoniei in Alianta. Lugan a afirmat ca "fiecare va juca un rol important in mentinerea pacii si stabilitatii in Europa de Sud-Est

Sansele Macedoniei sunt, insa amenintate de Grecia, care se va folosi de dreptul de veto, daca problema numelui nu va fi solutionata.

Pe agenda summitu-lui de la Strasbourg-Kehl se mentine optiunea Aliantei de a primi Muntenegru, Bosnia-Hertegovina in structurile Aliantei, si ca o continuare a summitu-lui de la Bucuresti la acest summit s-a decis ca acestea vor primi in momentul cand sunt pregatite.

Summit-ul din Franta si Germania, de asemenea mentine aspectele stabilite la Bucuresti in legatura cu Serbia, in sensul intaririi relatiilor Aliantei cu fosta Republica Iugoslava. Alianta asigura de asemenea ca Giorgia si Ucraina pot deveni membre, iar un element de continuitate este reconfirmarea pozitiei Aliantei de sustinere a mentinerii integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

Obiectivele Romaniei

Presedintele Traian Basescu a declarat ca obiectivele Romaniei la Summit-ul NATO vizeaza regiunea Balcanilor de Vest. Presedintele a precizat ca tara noastra sustine ca Alianta sa isi mentina neutralitatea politica fata de Kosovo, sa continue incurajarea republicilor Muntenegru si Bosnia-Hertegovina in legatura cu aspiratiile euroatlantice si sa pastreze angajamentul de la Bucuresti fata de Ucraina si Georgia.

In ceea ce priveste extinderea Aliantei presedintele a afirmat ca sustine politica usilor deschise pentru Alianta, si aici se incadreaza sustinerea tarii nostre pentru Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, Serbia si pentru Georgia si Ucraina. Totodata aliatii au mentinut pozitia convenita anterior, in sensul dezvoltarii de optiuni pentru un sistem NATO de aparare anti-racheta, care sa asigure protectia tuturor teritoriilor aliate, pe baza principiului individualitatii securitatii aliate si solidaritatii colective. Fata de angajamentele NATO legate de regiunea Marii Negre de la summit-ul din Bucuresti de anul trecut, aliatii au fost de acord sa sustina prioritatile regionale ale statelor din zona Marii Negre. Acestia vor continua sa coopereze cu aliatii de la Marea Neagra, cu Turcia si cu Bulgaria, precum si cu celelalte tari riverane.

Presedintele american Barack Obama, s-a alaturat participantilor acestui summit, care incearca sa preia initiativa in Afganistan. Dosarul cheie al reuniunii, Afganistanul, a fost discutat impreuna cu cancelarul german Angela Merkel dupa discutiile de la Londra cu liderii din G20 despre relansarea economiei mondiale.

Liderii NATO lanseaza reflectia asupra elementelor strategice la care Alianta trebuie sa se adapteze, cum sunt razboiul cibernetic, securitatea aprovizionarii energetice si urmarile schimbarilor climatice.

Tot cu prilejul acestuia, a fost anuntat noul secretar general al NATO, premierul danez Anders Fough Rasmussen. Mandatul actualului titular al acestei functii, diplomatul olandez Japp de Hoop Schheffer, se incheie la sfarsitul lunii iulie.