Trecerea la euro - cum se pregatesc celelalte noi state membre ale ue. - analiza comparativa

TRECEREA LA EURO - CUM SE PREGATESC CELELALTE NOI STATE MEMBRE ALE UE. - ANALIZA COMPARATIVA

Largirea uniunii este unul dintre cele mai ambitioase proiecte intreprinse de Uniunea Europeana si consta in reunificarea continentului european, a locuitorilor sai si a cadrului legislativ. Pentru locuitorii din Europa Centrala si de Est, Uniunea Europeana simbolizeaza valorile catre care s-au indreptat de generatii intregi. Perspectiva de a deveni membri ai acestei uniuni a ajutat la luarea unor decizii ireversibile privind democratia si economia de piata si a incurajat continuarea drumului catre reforma.

In mai 2004, zece noi state s-au alaturat Uniunii Europene, prin acest act exprimandu-si dorinta de a-si integra economiile intr-o Uniune Europeana largita, acest act fiind considerat un mare eveniment istoric. Desi s-a scris mult despre acest eveniment, exista inca multe necunoscute despre realitatile din noile state membre. Schimbarile din Europa centrala si din tarile baltice au fost atat de rapide incat specialistii le-au putut cu greu urmari si intelege.

Una din intrebarile care se pun adesea este daca Uniunea Europeana a jucat un rol pozitiv pentru aceste tari in procesul de tranzitie. In opinia noastra, Uniunea Europeana a jucat un rol pozitiv fundamental in determinarea drumului pe care institutiile din NSM trebuie sa-l urmeze pentru realizarea unui sistem economic sanatos. Aceasta se datoreaza nu numai reformelor impuse dar si atentei monitorizari privind implementarea aquis-ului comunitar. Majoritatea NSM au parcurs un adanc si rapid proces de transformare in toate domeniile, cu progrese considerabile in domeniul convergentei si integrarii economice. Intelegerea procesului de convergenta prin diversitate (politicilor economice si monetare diferite, evolutii si estimari diverse) este esentiala.

Ne propunem astfel realizarea unui studiu pragmatic si analitic privind performantele tarilor devenite recent membre ale Uniunii Europene, avand ca principal domeniu de cercetare evolutiile economice ale acestor tari, obiectivul final fiind o analiza macroeconomica indreptata in directia evolutiei indicatorilor macroeconomici relevanti, a politicilor macroeconomice aplicate, evidentiind in acelasi timp si aspectele structurale precum si cele juridice ale fiecarei tari.

Anumite state dintre NSM si-au declarat intentia de a adopta moneda euro cat mai curand dupa aderare. Cerintele formale privind intrarea in UE reflecta necesitatea convergentei in termenii dezvoltarii structurale, aceste criterii incluzand printre altele o economie de piata functionala si stabilirea obiectivelor in spiritul uniunii politice, economice si monetare. Aceste criterii lasa loc de interpretari iar dupa aderare s-a pus din nou problema daca adoptarea imediata a monedei euro este benefica pentru NSM. Avand in vedere ca aceste tari sunt inca departe de situatia economica din VSM, ele pot avea nevoie de instrumentul cursului de schimb pentru a stabiliza cresterea economica si cea a preturilor. Dezbaterile privind adoptarea prematura a euro se refera la nevoia convergentei structurale pentru ca adoptarea euro sa fie benefica.

Cehia

In Cehia, principalii indicatori macroeconomici au inregistrat o serie de progrese dar si divergente fata nivelurile acestor indicatori in VSM; convergenta nominala impusa prin criteriile de la Maastricht se poate considera satisfacatoare exceptand problema deficitului bugetar consolidat. In vederea aderarii cat mai timpurii la zona euro, Cehia ar trebui sa faca eforturi pentru indeplinirea criteriului sustenabilitatii finantelor publice prin adoptarea unor masuri: de intarire a disciplinei bugetare, de reducere a deficitului sectorului public, in special pe partea structurala si crearea surplusurilor bugetare in perioadele de accelerare a cresterii economice, astfel incat deficitul public sa se reduca, intr-o maniera sustenabila, sub 3% intr-un orizont de timp relativ redus.

Datoria publica a Cehiei poate fi considerata relativ redusa comparativ cu valoarea de referinta impusa de criteriul nominal de mai putin 60% din PIB, desi in perioada 2005-2008 se asteapta o crestere usoara a ratei datoriei publice in PIB, astfel incat la sfarsitul lui 2008 aceasta sa creasca cu aproximativ 1 punct procentual comparativ cu nivelul inregistrat in 2004, pe fondul asteptarii unei evolutii favorabile a PIB nominal, dar si a necesitatii de acoperire progresiva a pierderilor acumulate prin intermediul garantiilor publice deja emise de catre bugetul de stat si a datoriei Agentiei de Consolidare a Cehiei (CKA).

Cursul de schimb al coroanei cehe raportat la euro este relativ stabil, desi in ultimii ani a inregistrat variatii semnificative de la cursul mediu de schimb s-a incadrat totusi in banda ipotetica de ±15% a mecanismului MRS II, iar rata dobanzii la titlurile de stat pe termen lung stabilita potrivit criteriului de la Maastricht si inflatia s-au situat sub valorile de referinta, in special in ultima parte a perioadei de analiza.

O inflatie scazuta si relativ stabila, un curs de schimb intr-un proces de apreciere reala, ce stimuleaza importurile de tehnologi performante, alaturi de o evolutie pozitiva a productivitatii muncii, au permis o revenire remarcabila a comertului exterior in Republica Ceha. Astfel, in 2005, balanta bunurilor si serviciilor exprimata in preturi constante, a atins o valoare record de peste 4% din PIB. Aceasta revenire a comertului exterior se datoreaza ritmului accelerat de crestere a exporturilor, ca pondere in PIB, comparativ cu importurile si isi fundamenteaza evolutia si pe o imbunatatire structurala a balantei bunurilor si serviciilor, printr-o crestere a ponderii produselor cu valoare adaugata mare si potential crescut pentru export, precum si o utilizare mai eficienta a produselor intermediare nationale, prin reducerea ponderii importurilor de astfel de produse.

Cresterea economica a Cehiei poate fi caracterizata ca fluctuanta in perioada 2000-2005, sugerand o anumita ciclicitate; cresterea PIB-ului real va fi pana in 2008 sub nivelul inregistrat in prezent, o contributie mai putin remarcabila o va avea comertul exterior, sustinut de un proces de revenire a cererii interne.

Imbunatatirea structurii cresterii economice (prin avantul exportului net, prin contributia pozitiva a comertului extern incepand cu anul 2004, reducerea consumului privat si cel public precum si o impulsionare a formarii brute de capital fix) reprezinta un factor favorabil pentru evolutia macroeconomica a Cehiei in perioada 2003-2005. Cresterea economica ridicata va continua probabil sa impulsioneze piata muncii, in special pe partea cererii, prin crearea de noi locuri de munca si reducerea somajului la 7% in orizontul anului 2008, mai ales ca urmare a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii si a patrunderii firmelor nationale pe pietele Uniunii Europene, in calitate de sub-furnizori ai companiilor vest europene.

Desi in anul 2005, ISD au reprezentat aproximativ 8,2% din PIB, volum impresionant rezultand in principal din vanzarea catre nerezidenti a catorva companii mari, contul financiar si de capital s-a diminuat de la 6,3% din PIB la 5,2% din cauza iesirilor masive de investitii de portofoliu si "alte investitii". Manifestat si la nivelul celorlalte NSM, fenomenul de relocare a facilitatilor de productie orientate catre export isi gaseste sustinerea si in evolutiile pietei muncii, in care productivitatea muncii desi este destul de redusa comparativ cu UE15, permite, prin intermediul unui cost unitar real al muncii mult inferior medie europene, obtinerea unor castiguri competitive pentru firmele investitoare.

Nevoia de accelerare a procesului de convergenta catre nivelurile inregistrate de VSM se regaseste si in imbunatatirea catorva indicatori economici, precum PIB/locuitor, care plaseaza Republica Ceha pe un loc secund in urma Sloveniei, reprezentand in perspectiva anului 2007, aproximativ 77% din nivelul atins de UE15.

Integrare comerciala la nivelul Republicii Cehe este superioara aproape tuturor noilor statelor membre, care corelata cu un indice Krugman destul de ridicat ca valoare poate sugera posibilitatea producerii unor socuri asimetrice datorita unei specializari excesive a economiei. In termenii valorii adaugate brute, structura economiei cehe e oarecum similara zonei euro, pastrand totusi o serie de trasaturi specifice sub forma unei ponderi mai mari a sectorului industrial si o carenta in privinta contributiei altor servicii si a  serviciilor financiare in VAB.

Evolutia indicatorilor economici reali si nominali trebuie privita in corelatie cu evolutia indicatorilor structurali, ce redau, pe ansamblu, nivelul unei dezvoltari slabe din punct de vedere calitativ. Astfel, intarzierile in modernizarea infrastructurii de transport afecteaza negativ mobilitatea fortei de munca si dezvoltarea mediului de afaceri. In lipsa unor remedieri in politicile sistemul de invatamant-cercetare, nivelul scazut de dezvoltare a infrastructuri de cercetare-inovare, ponderea redusa a cheltuielilor destinate acestui domeniu si slaba cooperare a acestui sector cu intreprinderile vor crea si in viitor probleme legate de imbunatatirea competitivitatii, cu efecte in planul dezvoltarii sustenabile a economiei nationale.

Polonia

Criteriile nominale, in parte indeplinite, reflecta interventia ferma a autoritatilor statului in economie. Un exemplu elocvent in acest sens este cel al Bancii Nationale a Poloniei care a reusit nu numai sa aduca inflatia la niveluri "sustenabile", dar a reusit chiar sa mentina acest nivel apropiat de valoarea de referinta. Aderarea la Uniunea Europeana de la 1 mai 2004 a generat un soc in economie, resimtit chiar inainte de aceasta data si care a fost ulterior absorbit, inflatia reasezandu-se la un nivel mai scazut. Esecul in privinta indeplinirii unor criterii nominale este determinat de o politica fiscala mai putin eficienta, de multe ori necorelata cu politica monetara, precum si de existenta unor probleme structurale ale economiei poloneze.

In perioada 2000-2004 cresterea deficitului fiscal peste valoarea de referinta de -3% a fost determinata pe de o parte de incetinirea ritmului de crestere economica din 2001-2002, iar pe de alta parte, de finantarea reformelor structurale. Imperfectiunile de pe piata muncii, combinate cu modificarile acestor parametrii, precum si indexarile generoase ale pensiilor din 1999, au reprezentat factori care au dus la cresterea acestui deficit si la compromiterea caracterului sustenabil al primului pilon (cel administrat de stat).

Reprecierea zlotului polonez din ultima perioada a avut efect pozitiv asupra diminuarii gradului de indatorare a Poloniei. Este de asteptat o stabilizare a ponderii datoriei publice in PIB in anii 2007-2008, aceasta ramanand cu mult sub nivelul de referinta de 60%.

In Polonia cursul de schimb nominal reprezinta un instrument important de ajustare in cazul producerii unor socuri asimetrice in economie, avand in vedere ca cele doua alte posibile elemente de ajustare - piata fortei de munca si politica fiscala - nu functioneaza eficient in aceasta directie[1]. Regimul flexibil al cursului de schimb in Polonia asigura independenta considerabila bancii centrale in privinta stabilirii nivelului ratei dobanzii. Capacitatea de a conduce o politica a ratei dobanzii independenta ofera autoritatilor monetare posibilitatea axarii pe conditiile economice interne atunci cand stabileste nivelul ratei dobanzii. Atunci cand nu exista riscuri majore cu privire la stabilitatea preturilor, politica bancii centrale poate fi orientata catre atenuarea fluctuatiilor economice. In plus, spre deosebire de regimul fix, un regim flexibil poate inlesni atenuarea fluctuatiilor in privinta productiei si a ocuparii, in special atunci cand economia este afectata de socuri ale cererii externe si de socuri legate de raporturile de schimb.

Obtinerea unor ritmuri de crestere ridicate si reducerea decalajelor existente intre economia poloneza si economiile tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana este posibila in timp doar prin implementarea reformelor structurale referitoare la imbunatatirea infrastructurii, cresterea importantei cercetarii si dezvoltarii, flexibilizarea fortei de munca.

Fluxul de ISD ramane destul de ridicat dupa aderare, fiind in continuare o sursa stabila de finantare a deficitului de cont curent. Explicatia consta in faptul ca, desi procesul de privatizare a fost incheiat, in cea mai mare parte profiturile obtinute din proiectele de investitii directe din trecut au fost reinvestite si inregistrate ca fluxuri de capital. Motivatia intensificarii acestor fluxuri de ISD dupa aderare ar fi legata de accesul pe piata, precum si de avantajul comparativ. Acest avantaj comparativ isi pune amprenta si asupra procesului de integrare comerciala cu statele Uniunii Europene, care se ridica la aproape 80% la nivelul anului 2004, si care are o tendinta de crestere. Rezultatele financiare foarte bune inregistrate de firmele care au investit in mod direct in Polonia (ISD) au determinat o imbunatatire a soldului de cont curent, prin reducerea deficitului la -1,4% in 2005, cel mai scazut nivel de dupa 2000. De fapt, inca din 2004 se constata o crestere puternica a investitiilor straine directe, generate in special de extinderea afacerilor investitorilor deja prezenti in Polonia. Se constata ca dupa aderare investitiile de portofoliu au crescut foarte mult, ca urmare a liberalizarii miscarilor de capital si a diferentialului de dobanda existent.

Slovenia

Slovenia este o tara dezvoltata, cu o economie cu un venit ridicat, avand cel mai mare PIB/locuitor dintre fostele state comuniste din Europa - 21567 $ in 2005. Desi tara are o economie stabila si prospera (in 2003 cresterea economica era de doar 2,5% iar in 2004 a fost de 4,6%) mai exista reforme de facut care daca nu vor fi implementate rapid risca sa puna sub semne de intrebare sustinerea economiei slovene in viitor.

Intr-un interval scurt, Slovenia a reusit sa aduca inflatia la nivelul mediei UE. Dupa anul 2000, diverse companii din sectorul bancar, cel al comunicatiilor si al utilitatilor publice au fost privatizate iar restrictiile pentru investitiile straine au fost eliminate treptat.

Principalele obiective au fost indeplinirea criteriilor de la Maastricht si adoptarea euro in 2007. Slovenia indeplineste criteriul fiscal, in timp ce inflatia s-a redus intr-un mod sustenabil. Criteriul stabilitatii preturilor, in ciuda cresterii pretului petrolului pe plan international, a fost indeplinit in 2006. De la intrarea in MRS II in iunie 2004, cursul de schimb a fluctuat numai in jurul paritatii centrale.

Stabilirea ratei nominale a dobanzii in conditiile MRS II depinde de factori ce sunt relativ independenti de deciziile Bancii Sloveniei: rata dobanzii din eurozona ce reflecta politica monetara a Bancii Centrale Europene si perceptia investitorilor straini fata de riscul de tara si fata de riscul de curs de schimb. Acesti factori au permis Bancii Sloveniei sa mentina rata dobanzii la niveluri neschimbate de la intrarea in MRS II.

Marimea deficitului bugetar va fi diminuata gradual de la 2% din PIB in 2004 la 1% din PIB in 2008. Viteza graduala de reducere a deficitului este explicata de eforturile aditionale cerute pentru a vedea efectele reformei fiscale. Cheltuielile guvernamentale din PIB vor fi reduse la 2,5% in perioada 2005-2008. In acelasi timp, componentele cheltuielilor vor fi indreptate catre prioritatile de dezvoltare si catre cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene. Pachetul de reforme fiscale adoptat include simplificarea procedurilor fiscale si reforma operatiilor de administrare a taxelor pentru a ajunge la o administrare mai eficienta si mai prietenoasa a taxelor.

In acelasi timp, politica fiscala va contribui la accelerarea procesului de colectare a veniturilor la nivelul celor mai avansate state ale UE. Procentul investitiilor publice din PIB va ramane la 3% din PIB pe durata programului de convergenta. Politica principala ce va sprijini reducerea cheltuielilor si costul administrarii publice este reducerea costului muncii prin politica salariala generala iar politica de cheltuieli va imbunatati capacitatea de administrare si absorbtie a fondurilor europene pentru a intensifica cresterea economica. Profilul demografic are si el o influenta asupra acestor cheltuieli, reducandu-se numarul de celor care primesc astfel de alocatii.

In deceniile urmatoare va aparea o problema economica deosebita legata de imbatranirea populatiei. Speranta de viata este in momentul de fata mai mica decat in tarile cele mai dezvoltate, asteptandu-se prelungirea acesteia. In acelasi timp fertilitatea este la unul din cele mai reduse niveluri din Europa (1,2 copii/femeie). Pana in 2050, populatia Sloveniei va creste cu aproximativ 20 000 de locuitori si apoi va incepe sa scada, asteptandu-se ca in 2050 sa fie cu 100 000 mai redusa decat in prezent. Efectele fiscale ale schimbarilor demografice sunt asupra cheltuielilor (cresterea pensiilor, cheltuieli cu sanatatea etc.) dar si asupra veniturilor (reducerea veniturilor bazata pe micsorarea ofertei de munca). Fara reforma pensiilor din 1999 (care este in prezent implementata) situatia ar fi fost de nesuportat in curand.

Slovenia trebuie sa continue micsorarea decalajului pe care il are cu media UE iar infrastructura necesita imbunatatiri. Politica este sa se mentina procentul investitiilor la nivelul actual de 3% din PIB. In ceea ce priveste investitiile, bugetul de stat va finanta in mod prioritar educatia primara si secundara, drumurile si alte tipuri de infrastructura pentru transport, investitiile in mediu, spitalele, noua granita Schengen si programe privind cresterea competitivitatii.

Slovacia

Slovacia a inregistrat progrese semnificative privind convergenta nominala. In 2005, criteriul fiscal a fost indeplinit pentru prima oara, coroana slovaca a intrat in MRS II iar inflatia a scazut. Conform nivelului actual de dezvoltare si a politicilor economice asumate, se asteapta ca Slovacia sa indeplineasca toate criteriile in 2007, introducerea monedei euro fiind planificata pentru 1 ianuarie 2009.

Convergenta nominala a fost sustinuta de convergenta reala. In 2005, Slovacia a avut o crestere economica (6,1% crestere PIB in preturi curente). Exporturile au crescut foarte mult datorita intensificarii investitiilor. Se asteptata ca productia de la fabricile straine noi sa duca progresiv la reducerea dezechilibrului extern si la o crestere economica mai accelerata pentru urmatorii ani. Desi cresterea costul unitar al fortei de munca s-a incetinit iar rata somajului a scazut, piata muncii si somajul raman problema convergentei reale.

Convergenta reala nu este uniforma in toate regiunile Slovaciei. Distributia inegala a intrarilor de investitii straine in diferite regiuni ale tarii duce la diferente regionale privind productivitatea muncii, ocuparea fortei de munca si performanta economica globala. Diferentele regionale din Slovacia sunt printre cele mai mari in comparatie cu tarile Uniunii Europene.

PIB/locuitor - indicator ce masoara bunastarea unei economii ajunge treptat la nivelul de 50,1% din media UE15, in anul 2005, plecand in anul 2000 de la valoare de 42,8%. Cresterea economica in Slovacia a depasit asteptarile pentru anul 2005, aceasta crestere s-a datorat unei intensificari a investitiilor si a consumului, o contributia pozitiva pe toata perioada aducand-o consumul public. Celelalte componente au evolutii oscilante, atat pozitive cat si negative.

Datorita platii de dividende catre actionarii straini la companiile slovace, deficitul balantei de plati a devenit 8,6% din PIB. Gradul de deschidere al economiei a crescut ca urmare a cresterii importurilor si exporturilor peste nivelul de crestere al PIB nominal. Comertul exterior a ajuns ca pondere in PIB la aproape 160% in 2005.

Costul fortei de munca a crescut mai putin in 2005 iar productivitatea reala a muncii a crescut cu 4,6%. Diminuarea inflatiei a determinat accelerarea cresterii salariului real iar cresterea gradului de ocupare al fortei de munca a dus la scaderea cresterii productivitatii reale a muncii, cresterea reala a salariului depasind cresterea productivitatii reale. Productivitatea muncii in Slovacia reprezenta in 2005 62,3% din productivitatea muncii din UE.

Convergenta reala cu economiile tarilor avansate va continua in urmatorii ani, datorita cresterii competitivitatii si productivitatii economiei slovace. Conform estimarilor Bancii Nationale a Slovaciei, PIB/locuitor va creste in 2008 pana la 61,7% din nivelul UE iar nivelul preturilor la 63,3% din nivelul UE. Formarea bruta de capital fix va continua sa fie un factor semnificativ pentru cresterea PIB. Datorita lansarii unei noi productii in industria auto, se asteapta sa creasca exportul si importul si sa depaseasca substantial cresterea PIB nominal, ceea ce va duce la cresterea gradului de deschidere a economiei slovace. Balanta de plati a inregistrat in mod persistent deficite care s-au finantat in primul rand prin investitii straine directe care au atins nivelul maxim in 2002 si partial prin investitiile de portofoliu.

In 2005, toate agentiile de rating si-au imbunatatit ratingul acordat Slovaciei la creditele pe termen lung iar investitiile au avut evolutii pozitive pe toata perioada analizata. Dupa parerea analistilor, reforma pensiilor in Slovacia va determina o relansare a tranzactiilor bursiere, deoarece noile companii de administrare a pensiilor vor fi obligate prin lege sa investeasca 30% din activele lor in Slovacia.

Solutia pentru indeplinirea prognozelor privind finantele publice este mentinerea politicilor guvernamentale privind consolidarea fiscala. Aceasta trebuie sprijinita de o crestere economica sustenabila, bazata pe cresterea PIB potential, productivitate si competitivitate asa cum se mentioneaza in Bugetul general guvernamental pentru anii 2007-2009, publicat de Ministerul de Finante slovac in martie 2006.

Indeplinirea criteriului fiscal depinde si de cresterea neasteptata a cofinantarii proiectelor implementate cu fonduri europene, la fondurile deja crescute pentru 2007 adaugandu-se cele ramase din 2006. Indeplinirea criteriului inflatiei depinde si de stabilirea valorii de referinta pentru urmatoarea perioada dar, dincolo de situarea valorii inflatiei sub valoarea de referinta este ceruta de catre institutiile europene si o mentinere sustenabila a acestui nivel in viitor.

Indeplinirea criteriului fiscal si al stabilitatii preturilor sunt esentiale pentru realizarea criteriului ratei dobanzii. Conform estimarilor curente, Slovacia va continua sa indeplineasca criteriul ratei de dobanda pe termen lung in 2007 si in 2008.

Ungaria

In anul 2000 Ungaria era considerata un model pentru celelalte tari candidate la Uniunea Europeana, fiind situata pe baza indicatorilor economici intre primele tari din cele candidate la UE. Din anul 2001 Ungaria s-a abatut de pe drumul cresterii economice sustenabile. Efectele recesiunii economice mondiale din 2001 s-au simtit si in Ungaria. Exporturile au crescut cu "doar" 8% in 2001, in comparatie cu 2000 cand aceasta crestere a fost de 22%.

Problemele care urmau sa apara mai tarziu s-au datorat faptului ca, dupa alegerile din aprilie 2002, Ungaria nu a renuntat la politica transferurilor unor fonduri guvernamentale importante pentru protectie sociala. Problema era faptul ca promisiunile erau ireale in oglinda posibilitatilor existente.

Expansiunea bugetara, in economii mici si deschise, asa cum este si Ungaria, nu are efecte de durata. In asemenea economii posibilitatea ca, cresterea cererii agregate sa conduca la cresterea importurilor este mai mare decat in economiile mari, mai bine asezate. Aceasta politica economica a condus la cresterea deficitului general consolidat si a datoriei guvernamentale.

In Ungaria, in ultimii cinci ani deficitele bugetare au depasit pragul de 3% din PIB, atingand un record negativ in 2002 de 9,23% din PIB. In aceasta perioada Ungaria a realizat cresteri economice real-pozitive iar acest eveniment duce la imbunatatirea pozitiei bugetare. Rata reala a dobanzii pana la mijlocul anului 2003 a scazut, ceea ce a influentat pozitiv deficitul bugetar prin scaderea cheltuielilor cu dobanzile. In aceeasi directie a influentat deficitul bugetar si evolutia cursului de schimb datorita aprecierii nominale. Dintre factorii directi, semnificativ a fost cresterea cheltuielilor bugetare. Cauza acesteia a constituit-o cresterea salariilor in sectorul bugetar. In anii 2002 si 2003 cresterea salariilor bugetarilor in total a fost de aproximativ 50% in termeni reali. Cu toate acestea numarul salariatilor nu s-a redus ci a crescut. In aceasta perioada pe langa cresterea pensiilor, Guvernul a introdus si pensia a 13-a si a marit si alte cheltuieli sociale, alocatiile de stat.

Credibilitatea politicii economice a fost erodata odata cu ratarea in fiecare an a tintei de deficit bugetar; pe masura ce au aparut noi programe tintele au fost revizuite de fiecare data, aceasta corectie facandu-se in sus, dar nici asa nu a reusit guvernul sa realizeze ce si-a propus. Explicatia ratarii tintelor este proiectarea optimista a bugetului, supraevaluarea veniturilor, dar mai ales subevaluarea cheltuielilor si tehnici creative de contabilitate folosite, amanarea unor plati.

Odata cu aplicarea pachetului "Bokros", Banca Nationala a Ungariei a anuntat schimbarea regimului monetar trecand la curs de schimb glisant (crawling peg). Pana la sfarsitul anului 2000, inceputul anului 2001 politica monetara bazata pe tintirea cursului de schimb a avut succes dar in timp si-a atins limitele sale. Procesele economice pozitive care s-au derulat in economia Ungariei au intarit increderea investitorilor si speculantilor. Au aparut presiuni de apreciere din ce in ce mai mari asupra forintului, ceea ce a sporit cheltuielile privind mentinerea acestui regim, datorat in principal cheltuielilor mari de sterilizare. Din acest motiv, precum si din cauza ca inflatia s-a "lipit" in jurul valorii de 10%, Banca Nationala a Ungariei a decis o noua schimbare in politica monetara, trecand din mai 2001 la tintirea directa a inflatiei. Deoarece acest regim de politica monetara necesita o flexibilitate a cursului de schimb tot in acel an a fost largita banda de fluctuatie a cursului de schimb la ±15% si s-a renuntat totodata si la deprecierea punctului de mijloc al bandei de fluctuatie.

In aceasta perioada au fost eliminate si restrictiile privind libera circulatie a capitalului. Acest fapt coroborat si cu aprecierea pozitiva de care beneficia Ungaria a dus la intrarea unor fonduri speculative semnificative si in consecinta forintul s-a apreciat cu aproximativ 10%. Aprecierea forintului a ajutat Banca Nationala a Ungariei in atingerea tintei de 7±1% pe anul 2001. Tintele anuale au fost atinse in afara anilor 2003 si 2004. Aceasta abatere de la tinta stabilita s-a datorat problemelor aparute in sfera politicii bugetare. Cresterea veniturilor populatiei intr-un ritm nesustenabil si fara fundament economic a creat presiuni inflationiste pe pietele bunurilor de consum. Pe de alta parte cresterea deficitului bugetului general consolidat a subminat increderea politicii economice si a dus la cresterea expectatiilor inflationiste.

Cresterea competitiei in domeniul bunurilor de import (dupa aderare din 2004), cursul valutar relativ stabil, dar si alti factori, precum cresterea preturilor administrate intr-un ritm mult inferior ritmului mondial si scaderea TVA-ului de la 25% la 20% au jucat un rol important in atingerea tintei de inflatie din anul 2005 si scaderea inflatiei in 2006. Cauzele care au dus la scaderea nivelului inflatiei intr-un mod artificial se gasesc in amanarea majorarii preturilor administrate si a amanarii majorarii unor impozite si taxe directe si indirecte.

Una din problemele la care autoritatile din Ungaria par sa aiba dificultati in a le previziona se refera la data introducerii monedei euro.

Estonia

Contrar unei dezvoltari rapide a economiei in ultimii 5-6 ani, Estonia nu este inca la jumatatea nivelului de dezvoltare din statele europene vestice. Desi perioada reformelor economice extreme a trecut, schimbarile pe care Estonia le are in vedere sunt mult mai extinse decat cele din tarile dezvoltate.

Estonia nu are un instrument de masurare a convergentei ratei dobanzii datorita absentei obligatiunilor guvernamentale pe 10 ani in coroana estoniana si astfel indicatorul ratei dobanzii pe termen lung nu poate fi comparat cu cel al celorlalte tari. Totusi, Comisia europeana, bazata pe un nivel redus al dobanzii pentru coroana estoniana, pe datorii guvernamentale reduse si pe o pozitie bugetara buna, si-a exprimat opinia, sustinand ca Estonia nu trebuie sa aiba probleme in indeplinirea criteriului ratei dobanzii si nu i se va cere sa creeze un nou instrument pentru a estima indeplinirea acestui criteriu.

Desi nivelul preturilor din Estonia este mai redus decat in alte tarile dezvoltate, este unul dintre cele mai ridicate din centrul si estul Europei. Motivele includ faptul ca preturile au fost liberalizate intr-o etapa anterioara si proximitatea Finlandei, al carei nivel instabil al preturilor are o influenta asupra preturilor din Estonia, in special asupra celor din Talin, destinatia turistica a turistilor pentru cumparaturi. Diferentele de pret existente nu sunt foarte mari peste tot - in Estonia serviciile sunt relativ ieftine dar pretul anumitor produse este comparabil cu cel al mediei europene (majoritatea produselor industriale si casnice importate). In acelasi timp, in Estonia exista preturi mai mici pentru diferite bunuri si servicii comparativ cu cele din Lituania si Letonia unde nivelul general al preturilor este mai mic. In acest moment, in Estonia exista foarte putine preturi reglementate de catre stat. Reglementarile guvernamentale se aplica in principal la electricitate si cateva servicii de telefonie fixa. Guvernele locale controleaza pretul la transportul public local, incalzire, apa, canalizare si chiriile pentru anumite apartamente.

Datoria publica a crescut in ultimii ani desi s-a inregistrat un surplus bugetar. Explicatia poate fi faptul ca guvernul central nu a utilizat surplusul pentru plati anticipate care sa scada datoria. Datoria era destul de mica iar platile anticipate nu ar fi fost de folos pentru Estonia conform acordurilor de imprumut incheiate. Surplusul a fost in schimb folosit pentru a creste depozitele si pentru a stabili rezerve de active financiare lichide, mai ales obligatiuni cu risc foarte scazut.

Sistemul de curs de schimb a indeplinit conditiile cerute de MRS II in care a intrat la 28 iunie 2004, mentinand consiliul monetar si asumandu-si un angajament unilateral de a mentine fix cursul de schimb. Se estimeaza ca introducerea euro va avea loc la 1 ianuarie 2008.

Economia Estoniei a crescut cu 8,6% in prima jumatate a lui 2005, fiind cea mai rapida crestere din ultimii ani, depasind si nivelul de crestere din 2004 de 7,8%. Cresterea economica a fost sustinuta de accelerarea cresterii cererii interne si de cresterea exportului net. Aceasta crestere a fost sprijinita de cresterea rapida a venitului privat datorat cresterii gradului de ocupare al fortei de munca si a salariului mediu si descresterea taxelor aplicate pe piata muncii. Consumul activ al populatiei a fost alimentat de rate ale dobanzii reduse si conditii bune pentru imprumuturi si leasing.

Cea mai mare problema a pietei muncii din Estonia este somajul structural, unde nivelul educational, priceperea si experienta fortei de munca nu corespund cu schimbarile de pe piata muncii. Pentru a rezolva aceasta problema s-a utilizat Fondul Social European pentru a creste gradul de ocupare al fortei de munca prin dezvoltarea resurselor umane. Pentru a garanta sustenabilitatea sistemului de pensii in cazul imbatranirii populatiei, Estonia a lansat un nou sistem de pensii ce se bazeaza pe trei piloane: pensia de stat, asigurarea de pensie obligatorie si cea neobligatorie.

Aderarea Estoniei la UE si intrarea in MRS II au avut un efect pozitiv asupra credibilitatii economiei estoniene in ochii agentiilor de rating, acestea majorand ratingul de tara. Pe langa aderarea la UE si NATO, agentiile de rating au apreciat ca fiind pozitive succesele inregistrate privind implementarea reformelor structurale, armonizarea legislatiei cu cea a UE, existenta unei politici fiscale conservative si a unui consiliu monetar ce au imbunatatit impreuna principalii indicatori economici si au asigurat cresterea economica. Probleme mai sunt considerate deficitul de cont curent urias si conditii de viata reduse.

Letonia

Economia Letoniei a realizat importante transformari in ultimii 16 ani, reusind sa se redreseze dupa perioada tranzitiei si dupa efectele adverse generate de criza financiara din Rusia (1998). Cu toate progresele inregistrate, Letonia se confrunta si cu numeroase probleme generate de factori interni-structurali, exogeni, dar si de factori de ajustare la conditiile create de noul statut de membru al Uniunii Europene.

Inflatia, al carui nivel depaseste in mod persistent valoarea de referinta, mentinandu-se si in urmatorii ani, reprezinta unul din elementele care impiedica o adoptare mai rapida a monedei euro (in 2008, cum era prevazut. Analizand in adancimea economiei, acest fenomen este alimentat de o amploare fara precedent a creditarii gospodariilor care a sustinut cresterea economica. Orientarea bancilor catre creditul de consum si mai putin catre sustinerea productiei interne reprezinta un factor de risc pe termen lung, nesustenabil, care nu poate produce in viitor cresteri importante de productivitate si nici convergenta reala rapida catre performantele statelor dezvoltate din cadrul UE15.

In perioada 2000-2005, Letonia a inregistrat ritmuri de crestere economica dintre cele mai ridicate din NSM (peste 6,5%), mentinandu-se un decalaj destul de mare fata de VSM. Emigrarea puternica, simultan cu cresterea economica foarte rapida au fost considerate elemente care au sprijinit reducerea decalajului in privinta veniturilor dintre Letonia si statele dezvoltate ale UE. Insa competitivitatea tarii a fost afectata de anumite probleme aparute in urma acestui fenomen.

Tinand cont de faptul ca cursul de schimb nominal este practic fixat din 2005, iar inflatia a avut in aceasta perioada tendinta de crestere, cursul real de schimb s-a repreciat in ultimul timp, ceea ce a afectat competitivitatea produselor letoniene pe piata externa, mai ales pentru ca aceste reprecieri ale monedei nu au fost insotite de cresteri insemnate de productivitate. In ciuda ritmurilor rapide de crestere, industria Letoniei este caracterizata prin niveluri scazute de productivitate[2], prin ponderea insemnata a sectoarelor cu tehnologie joasa si printr-un sistem de inovare insuficient dezvoltat comparativ cu tarile dezvoltate ale Uniunii Europene.

Letonia inregistreaza in mod constant deficite de cont curent semnificative, fapt ce pare a fi in concordanta cu teoria privind procesul de catching-up si de integrare a economiilor.

Pentru a evita efectele negative posibile ale socurilor asimetrice, inaintea adoptarii euro economia Letoniei trebuie sa realizeze un nivel suficient de ridicat de convergenta structurala cu statele din zona euro. Daca acest deziderat va fi indeplinit, posibilitatea ca cresterea economica in Letonia sa difere substantial de cea a economiilor din zona euro va fi in mod evident limitata.

Lituania

Lituaniei i-a fost respinsa candidatura pentru intrarea in zona euro la data de 1 ianuarie 2007 din cauza inflatiei considerata prea ridicate pentru tarile baltice. Totusi, pentru introducerea monedei unice Lituania si-a propus adoptarea unei serii de masuri privind: stabilitatea preturilor si a mediului macroeconomic, impulsionarea procesului de convergenta reala si luarea unor masuri de aprofundare a procesului de integrare economica cu Uniunea Europeana, administrarea eficienta a finantelor publice, implementarea reformelor structurale, oferirea unor conditii cat mai favorabile dezvoltarii mediului de afaceri, o administratie publica eficienta si din ce in ce mai transparenta, precum si un cadru legislativ mai predictibil.

In privinta indicatorilor convergentei nominale, se poate constata o evolutie conforma cu solicitarile impuse de respectarea criteriilor de la Maastricht cu exceptia inflatiei, singurul indicator cu o evolutie fluctuanta, oarecum ingrijoratoare, in perioada de analiza 2000-2005.

Cursul de schimb s-a mentinut neschimbat si in cadrul MRS II, demonstrand astfel o continuitate in politica cursului de schimb stabilita in cadrul consiliului monetar, iar rata dobanzii la titlurile de stat emise pe termen lung a manifestat un proces accelerat de convergenta, pentru ca in anul 2005 acest indicator sa atinga nivelul inregistrat de UE25, ca urmare a progreselor inregistrate de economia de piata lituaniana.

Deficitul bugetar s-a aflat, aproape fara exceptii, intr-un trend descendent in perioada 2000-2005, iar datoria publica s-a diminuat progresiv, de la 23,8% in 2000 la 18,7% in 2005, astfel incat, se poate concluziona ca, ambii indicatori s-au situat sub valorile de referinta impuse de criteriile sustenabilitatii finantelor publice. Politica fiscala restrictiva, cresterea accelerata a PIB, incasarile din privatizari, castigurile din evaluarea datoriei publice denominate in valuta, precum si convergenta ratelor de dobanda catre nivelurile UE, reprezinta doar cateva elemente ale evolutiei pozitive a datoriei publice brute exprimata ca procent din PIB.

Sunt de semnalat pentru Lituania si o serie de elemente structurale ingrijoratoare ale cresterii economice, astfel: expansiunea cererii interne s-a fundamentat pe un adevarat boom al procesului de creditare, determinat de reducerea ratelor bancare de dobanda; comportamentul de economisire al populatiei este inca foarte redus, iar nevoia de consum este stimulata si de afluxul transferurilor curente din exterior, ca urmare a muncii prestate de rezidenti in afara tarii; formarea bruta de capital fix poate constitui un element cu o contributie fluctuanta la cresterea reala a PIB, mai ales ca exista un comportament speculativ prin concentrarea investitiilor fixe in sectorul imobiliar, considerat a fi foarte profitabil, chiar si pentru firmele ce nu activeaza in acest sector de activitate; exportul net a contribuit negativ la cresterea PIB real in perioada 2001-2004, ameliorarea din anul 2005 datorandu-se in principal expansiunii exportului de bunuri si servicii.

Indicatorul sintetic PIB/locuitor, cu o medie a perioadei 2000-2005 de numai 40,38% comparativ cu nivelul UE15, indica nevoia unor profunde modificari structurale in cadrul economiei, astfel incat, macar dupa orizontul anului 2007, acest indicator sa se poata apropia de valorile vechilor state membre.

Concluzii

In linii mari, prezentarea indicatorilor convergentei nominale si reale sugereaza faptul ca NSM au inregistrat un nivel ridicat de convergenta macroeconomica cu zona euro, mai ales in ceea ce priveste convergenta nominala . Cu toate acestea, pentru unele tari acest fenomen este destul de recent. In schimb, in ceea ce priveste convergenta reala, in diferite zone ale politicii macroeconomice, rezultatele convergentei sunt putin mai amestecate si mai diferentiate.

De exemplu, finantele publice constituie o problema pentru mai multe NSM. Pe scurt, situatia finantelor publice per total, pare sa fie relativ confortabila in prezent, daca luam in calcul nivelul redus al datoriei. Cu toate acestea, existenta unui deficit in medie ridicat la care se adauga un nivel ridicat si in crestere al consumului public (greu de redus in viitor) nu permit o convergenta viitoare. Un alt aspect merita a fi luat in calcul: contextul macroeconomic al NSM. Acestea au un nivel ridicat de crestere economica in comparatie cu nivelul mediu din zona euro, ceea ce face ca situatia fiscala din multe NSM sa fie critica.

Daca analizam factorii structurali, observam ca, in timp ce integrarea comertului cu tarile UE15 a progresat destul de repede in ultimii ani si este acum la un nivel ridicat, convergenta in specializarea PIB la nivelul standardelor UE (caracterizata printr-o cota redusa a agriculturii si o proportie ridicata a serviciilor) a fost destul de inceata, mai ales daca o masuram in termeni reali (excluzand modificarile preturilor relative). Acest aspect sugereaza faptul ca, in timp ce preturile relative s-au modificat intr-o maniera flexibila, o parte din procesele care determina ajustari reale, pe care aceste preturi sunt presupuse ca le stimuleaza, nu converg.

O concluzie ar fi ca gradul de dezvoltare al sectoarelor financiare este semnificativ mai redus in NSM fata de zona euro. Dupa intrarea in Uniunea Europeana in mai 2004, cele 10 NSM au devenit in mod automat candidate la Uniunea Monetara Europeana si unele au si anuntat momentele cu privire la adoptarea monedei euro.

Numai Slovenia si-a asigurat un aranjament de a intra in zona euro in 2007. Slovacia planuieste sa faca acest pas in 2009, desi unii analisti se tem de faptul ca noile guverne de orientare sociala pot amana acest demers.

Statele baltice se afla in prezent in situatia de a-si vedea ambitiile spulberate de o inflatie mult prea ridicata. Uniunea Europeana a refuzat cererea Lituaniei de a fi admisa in zona euro, ultimul refuz de acest gen avand loc la crearea acestei zone in 1999. Motivul a fost faptul ca Lituania va avea o inflatie mult prea ridicata pentru a-si permite trecerea la moneda unica in ianuarie 2007.

Decizia trimite un semnal negativ si celorlalte NSM care spera ca admiterea in zona euro le va ridica competitivitatea si va reusi sa completeze tranzitia catre economiile vestice. In acelasi timp, cele mai mari economii estice (Ungaria, Polonia si Republica Ceha) au abandonat intrarea in zona euro in mare parte datorita neintelegerilor politice care au urmat alegerilor de anul acesta si de anul trecut.

Conservatorii, care se afla la putere in Polonia, al carei PIB reprezinta jumatate din totalul celor 10 noi veniti, afirma faptul ca vor reusi sa respecte criteriile economice de aderare la zona euro in acest deceniu dar sunt in general sceptici in ce priveste adoptarea monedei unice.

Ungaria intentioneaza, de asemenea, intrarea in zona euro dar se lupta cu cel mai mare deficit din UE dupa multi ani de cheltuieli ridicate. Guvernul de orientare sociala se confrunta cu proteste cu privire la masurile de austeritate pe care le-a introdus si nu a stabilit o noua data tinta.

Republica Ceha, de multa vreme o oaza de stabilitate si performanta economica sanatoasa, afirma ca aderarea in 2010 la zona euro este o data mult prea improbabila in perspectiva unui deficit fiscal in crestere si unei piete a muncii destul de inflexibila.

Conform ultimelor prognoze se estimeaza ca Polonia si Republica Ceha vor adera la uniunea monetara in 2012, in timp ce Ungaria urmeaza sa faca acest pas in 2014.

Se apreciaza astfel ca, entuziasmul principalelor NSM este destul de redus cu privire la aderarea la zona euro. Aceasta senzatie poate servi ca o contra-motivatie pentru celelalte NSM de a face un efort in aceasta directie. Cei care au prezentat o reducere a entuziasmului au argumentat ca au nevoie de mai mult timp pentru realizarea tranzitiei. Exista, bineinteles, motive serioase de ordin economic pentru care tarile in tranzitie nu ar trebui sa isi schimbe regimul valutar. Totusi, acest argument ar fi trebuit sa fi fost la fel de puternic pentru a impiedica aderarea la UE, nu aderarea la zona euro. Conform legii UE noii intrati sunt obligati sa isi conduca politica economica intr-o asa masura incat sa fie compatibila cu criteriile de aderare la moneda unica.

Conform acestui argument, tarile Europei Centrale ar trebui sa urmeze exemplul Italiei si Spaniei din anii 1990. Ambele tari au facut din adoptarea monedei unice prioritate cea mai importanta. Chiar daca euro nu a reusit sa rezolve problemele structurale ale Italiei, este sigur ca a determinat reforme bugetare substantiale care nu ar fi avut loc in alte conditii. Este posibil ca Italia sa considere viata in interiorul zonei monetare ca fiind foarte grea, dar este sigur ca in afara ei i-ar fi fost mult mai greu.

Daca, de exemplu, Ungaria si-ar fi stabilit o tinta ferma de aderare la euro in ianuarie 2009, atunci guvernul acestei tari ar fi reusit mult mai usor sa impuna politici fiscale responsabile si, ca atare, pietele financiare nu ar mai fi chestionat angajamentul Ungariei pentru realizarea unui curs de schimb stabil. Polonia a beneficiat de o supozitie implicita a investitorilor care credeau ca trecerea la euro se va realiza intr-un final dar aceasta credibilitate asupra politicii poloneze se va clatina daca zlotul va mai rezista multa vreme.

Cu toate acestea, ne putem intreba daca aderarea la zona euro conteaza atata vreme cat Marea Britanie, Suedia si Danemarca au inregistrat performante economice bune in afara zonei. Diferenta este ca ipotecile britanice, de exemplu, sunt predominant denominate in lira sterlina, nu in euro. In acelasi timp, cele trei tari nu se confrunta cu o criza acuta a deficitului de cont curent si nu au deficite bugetare de 10% din PIB. Prin urmare, cea mai importanta concluzie ar fi ca NSM sunt mult mai puternic expuse la crizele financiare globale.

Entuziasmul cu privire la aderarea la uniunea monetara este redus si din partea Comisiei Europene. Comisionarul pe probleme monetare al UE, Joaquin Almunia, a afirmat intr-o conferinta de presa recenta ca numai Cipru, Malta si Slovacia (cu greu) au sanse reale de a intra in zona euro in acest deceniu. Conform acelorasi prognoze, Slovenia este prima care a adoptat moneda unica in ianuarie 2007, putand fi urmata de Malta si Cipru in 2008 si Slovacia in 2009 daca va beneficia de o reducere a inflatiei.

In conditii externe favorabile, economiile NSM au avut performante economice mai bune in primul trimestru din 2006 in comparatie cu cel din 2005. Investitiile au crescut in mod sustinut, industria se arata a fi competitiva si productivitatea muncii a inregistrat cresteri semnificative - costurile unitare ale fortei de munca au scazut. Acesta este unul dintre motivele expansiunii de mare succes a comertului international, cel de-al doilea fiind cresterea ridicata a exporturilor si a productiei. Comertul exterior a contribuit intr-o maniera pozitiva la cresterea totala in NSM chiar in 2005. In 2006 contributiile consumului si investitiilor la cresterea economica au fost mai ridicate, ceea ce a facut loc unei cresteri a PIB-ului mult mai echilibrata.

Productia industriala va continua sa creasca rapid in 2007, de asemenea pe baza robustetei consumului intern si cresterii investitiilor. Cu exceptia Ungariei, politica fiscala nu va interfera substantial cu cresterea reala. Dezvoltarea comertului este probabil sa fie sustinuta de castigurile continue pe unitatea de cost al muncii. O crestere mai redusa a UE15 nu va restrictiona prea mult exporturile NSM in vederea modificarilor structurale sustinute si imbunatatirilor calitative atat in productia NSM cat si in exporturile acestora. Perspectiva pozitiva generala pentru urmatorii doi ani presupune absenta unor turbulente majore pe piata valutara.

Situatia de pe piata muncii se imbunatateste pentru cea mai mare parte a NSM si pentru noile tari acceptate pe masura ce cresterea accelerata a PIB a inceput sa genereze noi locuri de munca. Migratia in Marea Britanie si Irlanda dupa aderare a fost, de asemenea, semnificativa, atat in magnitudine cat si in efectele asupra tarilor de origine (este cu precadere cazul Poloniei, Slovaciei, Lituaniei si Letoniei). Efectele acestui fenomen asupra tarilor tinta au fost reduse, dar, in mare, pozitive. Probabil rezultate similare se vor inregistra in urma largirii prin admiterea Romaniei si Bulgariei.

Cresterea, determinata in principal de cererea interna, este asteptata sa continue sa fie importanta pentru toata Europa de Sud-Est. Balantele de plati externe se vor deteriora ca urmare a unei puternice cresteri a importurilor si efectul va fi sustinut de cursurile valutare care se vor aprecia in termeni reali. Stabilitatea macroeconomica va fi mentinuta desi inflatia va creste.

Per total, se poate aprecia ca NSM au inregistrat un progres semnificativ in ce priveste integrarea, dar multe lucruri raman nerezolvate. Exista inca diferente semnificative intre aceste state. Exista analisti care considera ca cerintele pentru o integrare monetara completa nu au fost indeplinite de catre NSM pe ansamblu si, prin urmare, devine natural necesara o abordare specializata (cu respectarea particularitatilor fiecarei tari) pentru adoptarea monedei unice.

Pentru Romania este importanta experienta celorlalte noi state membre pentru intelegerea varietatii de traiectorii de integrare pe care le au aceste tari, tendinta de a ajunge la un nivel mediu ducand la avantaje, integrarea devenind astfel functionabila.

Anexa - Stadiul indeplinirii criteriilor de convergenta nominale

		Criteriul fiscal		Inflatia	Rata dobanzii pe termen lung	Cursul de schimb
		Deficit bugetar	Datoria publica
Valoarea de referinta (2005)						2 ani de participare in MRS II fara tensiuni majore
Valoarea de referinta (2006, decembrie)						2 ani de participare in MRS II fara tensiuni majore
Valoarea de referinta (aprilie 2006-martie 2007)						2 ani de participare in MRS II fara tensiuni majore
Cehia	Valori 2005					Va intra in MRS II in 2010
	Valori 2006
	Previziuni	-3,6 in 2007	37,9 in 2007 37,8 in 2008	2.7 in 2007 2,9 in 2008
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Da, dar nu intr-o maniera sustenabila.	Da	Da	Da	Nu
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite					Obiectiv adoptare euro - mult dupa 2010 (2012-2013) - deficit bugetar mare.
Estonia	Valori 2005					Participare in MRS II din 28 iunie 2004.
	Valori 2006
	Previziuni	1,6 in 2007	3,3 in 2007 3 in 2008	4,2 in 2007 4,6 in 2008
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Da	Da	Nu	Da	Nu
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite					Obiectiv adoptare euro dupa 2010 - inflatie mare.
Letonia	Valori 2005					Participare in MRS II din 2 mai 2005.
	Valori 2006
	Previziuni	-1,2 in 2007	13,7 in 2007 14,7 in 2008	5,8 in 2007 5,4 in 2008
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Da	Da	Nu	Da	Nu
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite			Dupa 2008		Obiectiv adoptare euro dupa 2010 (2011-2013) - inflatie mare.
Lituania	Valori 2005					Participa in MRS II de la data de 28 iunie 2004
	Valori 2006
	Previziuni
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Da	Da	Nu	Da	Nu
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite			Cel mai devreme in 2008		Obiectiv adoptare euro dupa 2010 - inflatie mare.
Polonia	Valori 2005	-4,3	42	2,2	5,22	Nu participa la MRS II.
	Valori 2006	-4	47,8	1,3	5,23
	Previziuni	-2 in 2007	45,3 in 2007 45,6 in 2008	2,5 in 2007 2,8 in 2008
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Nu	Da	Da	Da	Nu
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite					Obiectiv adoptare euro - mult dupa 2010 - deficit bugetar mare.
Slovenia	Valori 2005					Participare in MRS II din 28 iunie 2004.
	Valori 2006
	Previziuni
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Da	Da	Da	Da	Da
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite					A adoptat euro la 1 ianuarie 2007.
Slovacia	Valori 2005					Participare in MRS II din 28 noiembrie 2005.
	Valori 2006
	Previziuni	-3 in 2007	35,2 in 2007 36,2 in 2008	3,4 in 2007 2,5 in 2008
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Nu	Da	Nu	Da	In evaluare.
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite					Obiectiv adoptare euro - 1 ianuarie 2009
Ungaria	Valori 2005					Nu participa la MRS II.
	Valori 2006
	Previziuni	-7,4 in 2007	71,3 in 2007 72,3 in 2008	6,8 in 2007 3,9 in 2008
	Stadiul indeplinirii criteriilor	Nu	Nu	Nu	Nu	Nu
	Estimare privind data la care vor fi indeplinite - prezent		Dupa 2011			Obiectiv adoptare euro dupa 2010 - deficit bugetar mare.

Bibliografie

Bayoumi, T. si B. Eichengreen, Shocking aspects of European monetary integration, in Torres, F. si Giavazzi (Eds.), Adjustment and Growth in the European Monetary Union, 193-229, Cambridge University Press si CEPR, Cambridge (UK), 1993

Belke, A. si D. Gros, Estimating the Cost and Benefits of EMU: The Impact of External Shocks on Labour Markets, Weltwirtschaftliches Archiv 135 (1), 1-47, 1999

Blanchard Olivier, Francesco Giavazzi, Current Account Deficits in the Euro Area. The End of the Feldstein Horioka Puzzle?, Working Paper 03-05, Massachusetts Institute of Technology Cambridge, 2002

CCFM "Victor Slavescu", Monitorizarea trecerii la euro a tarilor recent devenite membre ale UE. Analize si sinteze, volumul al doilea, proiecte de cercetare CCFM, Bucuresti, 2005 si 2006

Ciupagea Constantin (coordinator), Isabela Atanasiu, Virginia Campeanu, Geomina Turlea, Analiza si evaluarea evolutiilor in plan economic, institutional si social in cazul noilor state membre ale UE, dupa 1 mai 2004, Studii de Impact III, studiul nr. 9, Bucuresti, IER, 2006

Clement van de Coevering, "Structural convergence and monetary integration in Europe, decembrie 2003

Clement van de Coevering, Structural convergence and monetary integration -first draft, septembrie 2002

Coord. Horváth Ágnes: "Politica monetara in Ungaria", Banca Natioanla a Ungariei, Budapesta, august 2006

Coord. Oblath Gábor: "Magyarország csatlakozása az euró-övezethez" (Aderarea Ungariei la zona euro), Kopint-Datorg, Budapesta, Studiul nr. 36., martie 2003

Cotis Jean-Philippe, OECD, Growth Strategies - Czech ambition and OECD experience -Going for Growth: OECD structural surveillance, OECD, 11 Ianuarie 2006

Demertzis, M., Hughes Hallet, A. si O. Rummel, Is the European Union a Natural Currency Area, or Is It Held Together by Policy Makers?, Weltwirstschaftliches Archiv 136 (4), 657-79, 2000

Eichengreen, B., Is Europe an Optimum Currency Area?, CEPR Discussion Paper, No. 478 (November), London, 1990

Fabrizio, Igan si Mody, The Dynamics of Product Quality and International Competitiveness, Multi-country Selected Issues, 2006

Janique Beaulande, Competition in quality inside Monetary Union: What about Intra-Industry Trade and Asymmetric Shocks?, 21èmes Journées Internationales d'Economie Monétaire et Bancaire, Nice, 10 et 11 juin 2004

Marek Mora, Terms-of-trade effects in catching-up countries: the case of the Czech Republic, ECFN Country Focus, volum III, nr.4, 2006

Martins Bitans, Egils Kauzens, Impact of the Euro Adoption on the Economy of Latvia, Working Paper 2/2004, Banca Nationala a Letoniei, 2004

Silberstein Ianfred: "Banca Nationala a Romaniei, de la organ al administratiei centrale la o institutie publica independenta" ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006

Szapáry György: "Az inflációs célkövetés tapasztalatai Magyarországon" (Experientele tintirii directe a inflatiei in Ungaria), Banca Nationala a Ungariei, Budapesta, 2006

Programul de Convergenta al Cehiei, Poloniei, Slovaciei, Sloveniei, Ungariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, 2004, 2005

Raport Anual al Bancii Lituaniei pe anul 2004, Vilnius, 2005

Raport Anual al Bancii Lituaniei pe anul 2005, Vilnius, 2006

Raport Anual al Bancii Nationale a Republicii Cehe pe anul 2004

Raport Anual al Bancii Nationale a Republicii Cehe pe anul 2005

Raport de Stabilitate Financiara al Bancii Nationale a Republicii Cehe pe anul 2004

Raport de Stabilitate Financiara al Bancii Nationale a Republicii Cehe pe anul 2005

Raportul de Convergenta al Bancii Centrale Europene pe anul 2004

Raportul de Convergenta al Bancii Centrale Europene pe anul 2005

Raportul de Convergenta al Bancii Centrale Europene, mai 2006

Raportul de Convergenta al Bancii Centrale Europene, decembrie 2006

Raportul de Convergenta al Bancii Centrale Europene, mai 2007

Program de convergenta al Ungariei 2005-2009, Guvernul Ungariei, decembrie 2005

Program de convergenta al Ungariei 2005-2009, Guvernul Ungariei, septembrie 2006

Program de convergenta al Ungariei, Guvernul Ungariei, mai 2004

Program de convergenta al Ungariei, Guvernul Ungariei, decembrie 2004

Raport asupra convergentei, Banca Nationala a Ungariei, Budapesta, noiembrie 2005

*** Banca Nationala a Letoniei, Annual Report 2004, 2005

*** Banca Nationala a Poloniei, A Report on the Costs and Benefits of Poland's Adoption of the Euro, Varsovia, martie 2004

*** Banca Nationala a Poloniei, Consiliul Politicii Monetare, Inflation Report, Varsovia, mai 2005

*** Banca Nationala a Poloniei, Monetary Policy Strategy beyound 2003, februarie 2003

*** BERD, Strategy for the Czech Republic, 4 Octombrie 2005

*** Comisia Europeana, European Economy no2/2006. Economic Forecast, primavara anului 2006

*** FMI, Labor Markets in Hard-Peg Accession Countries: The Baltics and Bulgaria, IMF Country Report, No. 01/100, 2001

*** FMI, Republic of Latvia: Selected Issues, IMF Country Report No. 06/354, oct. 2006

*** Ministerul de Finante al Letoniei, Convergence Programme of the Republic of Latvia, 2005-2008, noiembrie 2005

*** Ministerul Economiei si al Muncii, Poland 2004 Raport Economy, Varsovia 2004

*** Ministerul Economiei, Economic Development of Latvia. Report, Riga, iulie 2006

***Ministerul Finantelor, Polonia, Prospects for Polish Economy, septembrie 2006, www.mf.gov.pl

*** Ministerul Mediului, Report of the Republic of Latvia on Demonstrable Progress under Kyoto Protocol to the United Nations Framework Convention on Climate Change, Riga, 2006

Ministerului Finantelor Publice al Republicii Cehe, Ministerul Industriei si Comertului al Republicii Cehe si Banca Nationala a Cehiei, Assesment of Fulfilment of the Maastricht Convergence Criteria and the Degree of Economic Alignment of Czech Republic with the Euro Area,  ianuarie 2005 si decembrie 2005

*** National Lisbon Programme of Latvia for 2005-2008, 2005

*** "Cadrul legal institutional al Sistemului European al Bancilor Centrale" Banca Centrala Europeana, Buletin lunar, Frankfurt, iulie 1999

*** Legea L VIII din 2001 a Bancii Nationale a Ungariei

*** Protocol on the Statute of the European System of Central Banks and of the European Central Bank

*** Structural Reforms on the Products and Services Market and on the Capital Market, Varsovia, 2004

*** Tratatul de Aderare al Republicii Ungare la Uniunea Europeana, 2003

*** Treaty establishing the European Community

Baza de date Eurostat