Taxa pe valoarea adaugata in Uniunea Europeana.

1. Evolutia sistemului legislativ privind taxa pe valoarea adaugata in UE.

Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in anul 1970 in Comunitatea Economica Europeana prin Directivele 1 si 2. Ea a inlocuit diferite taxe asupra productiei si asupra consumului care ingreunau schimburile comerciale intre state. De la momentul introducerii ei si pana in prezent ea a fost supusa unor continue modificari, scopul fiind armonizarea prevederilor si aplicarii TVA intre statele membre.

In anul 1977 prin Directiva a sasea[1] se pun bazele armonizarii taxei pe valoarea adaugata in statele membre. Prin intermediul acestei directive se instituie o asieta comuna in statele membre pentru acest impozit. De asemenea, aceasta directiva reprezinta o adevarata lege in ceea ce priveste modul de fundamentare a TVA la nivel comunitar. Ca urmare a adoptarii directivei a sasea se pun bazele unui program de lucru in ceea ce priveste eliminarea frontierelor fiscale in domeniul TVA. Directiva a sasea a fost ulterior modificata in scopul eliminarii frontierelor fiscale si adoptarii TVA la exigentele unei piete fara frontiere. Modificarile au stabilit un sistem tranzitoriu al TVA .

Sistemul tranzitoriu al TVA valabil intre 1 ianuarie 1993 si 31 decembrie 1996 a suprimat, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru persoanele juridice, controlul fiscal la frontierele comunitare.

In cadrul acestui sistem tranzitoriu se discuta despre trecerea de la principiul destinatiei la principiul originii, in materie de TVA. Adoptarea principiului originii presupune ca, pentru produsele si serviciile care circula dintr-un stat membru intr-un alt stat membru, TVA se aplica in statul de origine, iar in statul de destinatie nu se mai plateste TVA la produsele si serviciile respective consumate. Corespunzator, TVA devenea venit la bugetul statului de origine, unde avea loc productia, si nu la bugetul statului de destinatie, unde se producea consumul. Aplicarea acestui principiu urma sa simplifice administrarea TVA si reducea oportunitatile de frauda fiscala. Statele membre nu au ajuns la un consens asupra trecerii la principiul originii in domeniul TVA, dar au fost de acord cu un sistem tranzitoriu, care se baza printre altele pe renuntarea la controlul fiscal la frontierele intre statele membre.

Eliminarea frontierelor fiscale a necesitat armonizarea cotelor de impozitare a taxei pe valoarea adaugata. Conform noilor prevederi instituite prin directiva 92/77/CEE, statele membre pot aplica urmatoarele tipuri de cote de TVA: taxa normala si una sau doua taxe reduse. S-a stabilit ca taxa normala de TVA sa nu fie mai mica de 15%, iar taxele reduse sa nu fie mai mici de 5%. Taxele reduse se pot aplica pentru produsele prevazute in anexa H din Directiva a sasea[2]. Taxele majorate ale TVA sunt eliminate, dar, de o maniera tranzitorie se mentin: taxa zero sau taxa super redusa (mai mica de 5 %). De asemenea s-a stabilit ca in cazul unor produse (cu exceptia celor cuprinse in anexa H si pentru care la 1 ianuarie 1991 se aplica taxa redusa) sa se poata aplica o taxa redusa care sa nu fie mai mica de 12% (taxa parking).

In anul 2000 s-a decis stabilirea unei strategii pe termen lung care sa vizeze ameliorarea functionarii sistemului TVA in cadrul pietei comune. Aceasta strategie in materie de TVA vizeaza simplificarea, modernizarea, aplicarea mai uniforma a regulilor existente si o mai buna cooperare administrativa. In anul 2003 s-a realizat un bilant[4] al realizarilor programului de actiune propus in 2000. Intre realizarile programului au fost mentionate:

anularea, dupa 1 ianuarie 2003, a posibilitatii statelor membre de a impune operatorilor intra-comunitari obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal pentru operatiunile efectuate in alte state membre decat cele in care sunt stabiliti;

dupa 1 ianuarie 2003 toti contribuabilii (atat rezidenti, cat si nerezidenti) au dreptul de a depune declaratiile de TVA sub forma electronica;

s-a stabilit cadrul legal pentru facturarea electronica si stocarea electronica a facturilor;

realizarea unei propuneri cu privire la uniformizarea cotei reduse de TVA si a sferei sale de actiune, etc.

Reglementarile fiscale privind TVA

Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Sunt supuse taxei pe valoarea adaugata livrarile de bunuri si prestarile de servicii, efectuate cu plata de persoane impozabile si care rezulta din activitatile producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, liber profesionistilor.

Locul operatiunilor impozabile

Locul livrarilor de bunuri se considera a fi :

locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul bunurilor in cazul bunurilor expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de terti;

locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj

locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate

locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii

in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, in absenta unui astfel de sediu, locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita

Prin exceptie fata de cele de mai sus, pentru vanzari la distanta, locul se stabileste in functie de plafoanele stabilite de fiecare stat. Exista insa si posibilitatea ca persoana care realizeaza vanzarile la distanta sa opteze pentru impozitarea lor in statul de destinatie a bunurilor, ceea ce inseamna ca locul vanzarii la distanta va fi considerat in statul de destinatie a bunurilor, indiferent de plafon.

Tabel 1.1. Stabilirea locului vanzarii la distanta

Sursa: Tatu Lucian, Serbanescu Cosmin, Stefan Dan, Catarama Delia, Nica Adrian, Fiscalitate de la lege la practica, Editura C.H. Beck, 2007, Bucuresti, pag. 77.

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator al taxei pe valoarea adaugata reprezinta operatiunea care, prin realizarea ei, duce la includerea sub incidenta TVA a unor operatiuni, in timp ce exigibilitatea taxei este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de TVA, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.

In general, exigibilitatea taxei ia nastere concomitent cu faptul generator. De la aceasta regula generala exista si o serie de exceptii prevazute in actele normative.

Tabel 1.2. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Sursa: Tatu Lucian, Serbanescu Cosmin, Stefan Dan, Catarama Delia, Nica Adrian, Fiscalitate de la lege la practica, Editura C.H. Beck, 2007, Bucuresti, pag. 91.

Exigibilitatea platii taxei este echivalenta cu scadenta de plata a TVA catre buget. Determinarea scadentei se face in functie de perioada impozabila aferenta fiecarei persoane.

Tabel 1.3. Scadenta taxei pe valoarea adaugata

Sursa: Tatu Lucian, Serbanescu Cosmin, Stefan Dan, Catarama Delia, Nica Adrian, Fiscalitate de la lege la practica, Editura C.H. Beck, 2007, Bucuresti, pag. 91.

Persoanele inregistrate in scop de TVA

Inainte de realizarea oricaror operatiuni supuse TVA in Romania persoana impozabila care le realizeaza este obligata sa se inregistreze in scop de TVA. Incepand cu data de 1 ianuarie aceasta sintagma a inlocuit mai vechea exprimare “platitor de TVA”.

Sunt exceptate de la inregistrarea in scop de TVA:

intreprinderile mici, cu cifra de afaceri anuala mai mica de 35.000 euro;

persoanele care realizeaza numai operatiuni scutite fara drept de deducere.

Inregistrarea in scop de TVA presupune atribuirea unui cod unic de identificare precedat de sintagma “RO”.

Solicitarea inregistrarii in scopuri de TVA in Romania este obligatorie pentru[6] :

persoanele impozabile stabilite in Romania inainte de efectuarea operatiunilor taxabile si/sau scutite cu drept de deducere sau la atingerea plafonului de 35.000 euro, daca au optat pentru regimul special de scutire pentru intreprinderile mici;

persoanele impozabile nestabilite in Romania daca efectueaza livrari de bunuri/prestari servicii taxabile in Romania;

persoanele impozabile nestabilite in Romania daca efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri in Romania sau o livrare intracomunitara de bunuri scutita cu locul in Romania.

Baza de impozitare este formata din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor ope­ratiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

3. Cotele de impozitare la nivelul Uniunii Europene.

In ceea ce priveste cotele de impozitare, la nivelul statelor Uniunii Europene, de-a lungul timpului a existat un sistem de taxe care cuprinde taxa normala, taxa redusa, taxa super redusa, taxa zero, taxa parking, taxa majorata. La ora actuala taxa majorata a fost eliminata, iar in cazul produselor supuse taxei zero s-a stabilit ca ele sunt scutite de TVA, cu drept de deducere. Taxa normala poate fi stabilita de statele membre, diferentiat pentru fiecare stat, cu respectarea conditiei de a fi de minim 15%.

In ceea ce priveste taxele reduse, ele pot fi in numar de una sau doua si se aplica asupra bunurilor si prestarilor de servicii de natura sociala sau culturala (sfera de aplicare a acestei taxe este prezentata in anexe H a Directivei a sasea, cu modificarile ulterioare). Taxa redusa nu poate fi mai mica de 5%.

Taxa parking se poate aplica in cazul bunurilor sau prestarilor de servicii care beneficiau de taxa redusa la 1 ianuarie 1991, dar care nu se regasesc in anexa H a Directivei a sasea. Aceasta taxa nu poate fi mai mica de 12%.

La 1 mai 2007, cotele de impozitare a TVA in Uniunea Europeana erau urmatoarele:

Tabelul   Cotele TVA in statele membre UE la 01 Mai 2007

Sursa: DGTAXUD, DOC/2137/2007 – Cotele TVA aplicate in statele membre – 1 mai 2007.

4. Cadrul administrativ privind TVA

In toate statele membre UE15[7], cu exceptia Austriei, Belgiei, Frantei si Germaniei, toate societatile cu sediul social in acel stat primesc la infiintare un numar de inregistrare TVA care va fi utilizat apoi pentru identificare in scopul deducerii TVA-ului.

Intocmirea facturilor

Pentru a putea avea un sistem armonizat de TVA a fost necesara crearea unui sistem comun de facturare pentru evidentierea in acelasi mod a TVA-ului in diferitele state membre .

Directiva precizeaza urmatoarele elemente:

a)     principalele situatii in care este necesara emiterea de factura:

furnizarile „B2B[9]” (de la persoana juridica la persoana juridica) atunci cand bunurile si serviciile sunt furnizate catre: o alta persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila;

in anumite cazuri si pentru furnizarile „B2C[10]” (de la persoana juridica la persoana fizica), cum ar fi vanzarile la distanta, transportul.

b)     informatiile ce trebuie sa existe in mod obligatoriu intr-o factura:

data de emitere;

un numar unic de identificare a facturii;

numarul de identificare TVA al furnizorului;

numarul de identificare TVA al clientului;

numele si adresa complete ale furnizorului;

numele si adresa complete ale clientului;

descrierea cantitatii si tipului de bunuri furnizate sau servicii prestate;

data furnizarii sau platii (in cazul in care aceasta difera de data furnizarii);

cota de TVA aplicabila;

suma TVA ce trebuie platita;

detalierea TVA ce trebuie platite pe cotele aplicabile;

pretul unitar fara TVA al bunurilor sau serviciilor, discout-urile, rabaturile sau alte reduceri comerciale.

c)     Posibilitatea statelor membre de a adauga si alte elemente obligatorii la cele enuntate de directiva, precum si de a permite intocmirea de facturi simplificate in anumite domenii (ex: taximetria).

Cooperarea administrativa intre statele membre

Pentru buna functionare a sistemului TVA a fost necesara crearea unui sistem comun de schimb al informatiilor intre statele membre. Acest sistem a fost necesar in special pentru cazul in care furnizorul bunurilor se afla intr-un alt stat decat consumatorul bunurilor . Conform acestui sistem fiecare stat membru trebuie sa infiinteze un departament central al carui singur scop sa fie contactul cu celelalte state membre si schimbul de informatii cu acestea.

Acest departament dintr-un stat membru poate cere oricarui departament similar al unui alt stat membru informatii necesare pentru o evaluare corecta a TVA-ului. In cazul in care autoritatea careia i s-au cerut informatiile considera necesar efectuarea unor investigatii in domeniul TVA, reprezentantii autoritatii care a cerut informatiile pot participa la aceste investigatii.

De asemenea, reprezentantii departamentelor din statele implicate pot participa la controale efectuate in comun, atunci cand se considera mai eficient ca acestea sa fie efectuate de reprezentantii autoritatilor din ambele tari, decat de reprezentantii unui singur stat membru.

Pentru ca schimbul de informatii sa fie eficient, fiecare stat membru trebuie sa aiba o baza de date electronica ce va cuprinde informatii pastrate pe o perioada de cel putin cinci ani de la data incheierii anului financiar in care evenimentele au avut loc.

Pe baza datelor pastrate in aceasta baza de date, autoritatea competenta a oricarui stat membru trebuie sa aiba acces direct la:

numerele de identificare TVA emise de statele membre interogate;

valoarea totala a livrarilor de bunuri intracomunitare realizate catre orice persoana impozabila detinatoare de un numar de identificare TVA in statul membru a carei baza de date este interogata;

De asemenea, autoritatea competenta a unui stat membru trebuie sa aiba acces direct la:

numerele de identificare TVA ale persoanelor care au efectuat livrari intra-comunitare catre acest stat;

valoarea totala a acestor livrari catre persoane caracterizate printr-un numar de identificare TVA.

Pentru a se putea indeplini toate aceste obiective a fost introdus sistemul VIES = VAT INFORMATION EXCHANGE SYSTEM = Sistemul de schimb al informatiilor in domeniul TVA. Acest sistem permite verificarea rapida a numarului de identificare TVA, atat de catre societatile comerciale, cat si de catre autoritatile fiscale.

Pentru punerea in practica a legislatiei comunitare, buna functionare a sistemelor de impozitare, in special pentru protejarea intereselor financiare nationale si comunitare prin combaterea fraudei si a evaziunii fiscale, evitand situatiile de denaturare a concurentei si reducand sarcinile fiscale asupra administratiilor si asupra contribuabililor a fost introdus programul Fiscalis . Spre deosebire de acesta, dupa cum vom observa in capitolul 2, programul „Impozitarea in statul membru de origine a companiei mama” nu obliga la armonizare.

Ultima varianta a programului Fiscalis isi propune extinderea si in cazul impozitului pe venit, pe capital si pe primele de asigurare. Daca in primele doua cazuri ar trebui sa fie destul de simplu, lucrurile pot lua o turnura neasteptata in ultima situatie, ca urmare a lipsei cadrului legal privind impozitarea primelor de asigurare in cazul Romaniei. Acest aspect va fi dezbatut in cadrul capitolului Impozitarea asigurarilor la nivelul Uniunii Europene.

5. Cazuri particulare privind aplicarea TVA in UE[13].

In Italia medicamentele sunt supuse unei cote reduse de 4%, in timp ce intr-o tara evident mai saraca, Romania, cu un grad diminuat al nivelului de trai, in comparatie cu statele membre ale Uniunii Europene (indiferent daca discutam de UE 15 sau noul val din mai 2004), se percepe o taxa de 9%.

In Austria se aplica o cota mediana de 16% pentru arealele Jungholz si Mittelberg, dar se aplica o cota redusa de 10% in cazul chiriilor. Pentru firmele care desfasoara activitati in domeniile agricultura, respectiv forestier se aplica cote moderate.

Belgia atrage atentia prin modalitatile utilizate in acordarea de sprijin micilor intreprinzatori. Astfel se merge pe doua sisteme diferite:

sistemul ratei fixe pentru intreprinderile mici. Acesta se aplica doar intreprinderilor care desfasoara relatii preponderent cu mici privati, a caror cifra de afaceri nu depaseste pragul de 500.000 €, si care desfasoara activitati cum ar fi: brutaria, macelaria, frizeria, etc. Pentru fiecare cota de TVA, cifra de afaceri este stabilita pornind de la o cota fixa. Taxa pe valoarea adaugata deductibila se calculeaza conform sistemului clasic. Totusi aceste firme pot opta si pentru sistemul normal al taxei pe valoarea adaugata.

Sistemul exceptarii de la plata taxei pentru vanzarea de bunuri si prestarea de servicii practicate de firme ale caror cifre de afaceri nu depasesc 5.580 €. Pe de alta parte, insa, nu au dreptul sa deduca TVA pentru cumpararile si achizitiile facute. Nu pot beneficia de acest sistem firmele care desfasoara anumite tranzactii imobiliare sau cu mijloace noi de transport. De asemenea si acesti agenti economici pot alege sistemul normal TVA sau chiar si cel al ratei fixe.

Ca o ironie a sortii in timp ce pentru spectacole la noi se doreste introducerea unei cote, reduse intr-adevar, de TVA de 9% desi lucrurile nu merg tocmai bine, in Franta, mai bine zis in Corsica, anumite spectacole teatrale si de circ constituie baza de impozitare pentru o cota de doar 0,9%

Germania, la fel ca si Austria, pentru firmele care desfasoara activitati in domeniile agricultura, respectiv forestier se aplica cote moderate. In plus pot renunta sla palata acestui acest impozit indirect micii comercianti a caror cifra de afaceri in exercitiul anterior a fost de cel mult 15.000€.

Din punct de vedere al declararii pe proprie raspundere, Germania nu utilizeaza acest sistem decat in cazul TVA-ului. Totusi agentii economici sunt obligati sa raporteze in cazul rambursarilor de impozit situatia profitului impozabil. Daca aceste documente nu sunt trimise la termene stabilite, administratiile fiscale sunt cele care estimeaza cuantumul acestui profit si in plus au dreptul stabilirii unei penalitati care poate merge pana la 10% din suma datorata, dar nu mai mult de 25.000 euro.

Data limita pentru depunerea deconturilor de TVA, a situatiilor privind impozitul pe profit si impozitului pe comert este 31 mai. Dar daca contribuabilul este reprezentat de un consultant fiscal, de un contabil autorizat sau de un avocat, data poate fi prelungita pana in septembrie sau chiar februarie viitor. Aceasta prevedere este foarte importanta pentru ca ar conduce la acordarea unor amanari de impozite si in cazul agentilor economici din Romania, mai ales in cazul intreprinderilor tinere.

Daca exista diferente intre sumele platite anticipat, respectiv cele finale determinate pe baza veniturilor efectiv realizate si nu sunt efectiv virate de debitor in decursul a 15 luni de la finele anului respectiv, atunci se percepe o dobanda penalizatoare de 1% pe luna, indiferent daca diferentele sunt in favoarea contribuabilului, respectiv administratiei fiscale.

Danemarca, desi prezinta alaturi de alte doua state membre, cea mai ridicata cota TVA din intreaga Uniune Europeana, cuprinde in baza impozabila:

activitatile culturale de genul reprezentatiilor ;

activitati sportive, dar doar in masura in care sunt profesionale;

transportul de pasageri cu autobuzul, efectuat in afara curselor regulate. Aici ar fi interesant de discutat aspectul de cursa regulata, intrucat s-ar putea interpreta referitor la specificul romanesc daca nu cumva micii transportatori care deservesc anumite linii, reprezinta furnizorii de curse ocazionale, iar binecunoscuta “rata”, cursa regulata. Putin probabil, dar exista totusi un punct de plecare pentru o viitoare discutie.

De asemenea, consider ca este interesant de prezentat modul in care se stabilesc plata si perioada impozabila a TVA de catre autoritatile daneze:

pentru o cifra de afaceri mai mica de 1.000.000 coroane daneze, perioada este de 6 luni, iar scadenta este de doua luni de la data incheierii semestrului;

pentru o cifra de afaceri cuprinsa intre 1.000.000 si 10.000.000 coroane daneze, perioada este de 3 luni, iar scadenta este de o luna si zece zile de la data incheierii trimestrului;

pentru o cifra de afaceri mai mare de 10.000.000 coroane daneze, perioada este de o luna, iar scadenta este de 25 de zile de la data incheierii lunii.

In Spania, tranzactiile cu imobiliare nu sunt cuprinse in baza de impozitare a TVA, incepand cu a doua vanzare a acestora.

Finlanda aplica, la fel ca si Romania, un regim special pentru TVA referitor la vanzarea bunurilor second-hand si prestarea de servicii de catre agentiile de turism.

Grecia nu permite evidentierea taxei pe valoarea adaugata deductibila pentru achizitia sau importul de produse din tutun sau bauturi alcoolice care nu sunt utilizabile in activitati impozabile. Pe de alta parte, cotele prezentate anterior in cazul Greciei se reduc cu 30% daca locul operatiunilor supuse in mod normal impozitarii prin TVA se afla in una din insulele Lesvos, Khios, Samos, Dodecane, Cyclade, Thasos, Samothraki, Sporadele de Nord si Skiros si nu se refera la vehicule de transport sau produse din tutun.

De asemenea exista tari care percep TVA pentru vanzari pe internet (distance-selling operations) diferentiat functie de cuantumul operatunilor desfasurate, limita in cazul Portugaliei: 31.427 €, daca obiectul tranzactiei este dintr-un alt stat membru si este destinat unei persoane neplatitoare de TVA sau unei persoane fizice.

Daca este sa ne intoarcem la modul de declarare a operatiunilor supuse TVA, trebuie reamintit si cazul Suediei, care:

Pentru o cifra de afaceri mai mica sau egala cu 40 milioane coroane suedeze, stabileste termenul limita in a 12 zi din cea de a doua luna ulterior celei de calcul;

Pentru o cifra de afaceri mai mare de 40 milioane, precizeaza termenul limita in 26 ale lunii urmatoare celei de calcul.

Regatul Unit, stat conservator cu puternice radacini monarhice, da dovada de multa flexibilitate, cand vine vorba de taxa pe valoarea adaugata de recuperat. Astfel, persoanele impozabile care anticipeaza ca vor inregistra o taxa pe valoarea adaugata deductibila, superioara celei aferente prestarilor de servicii si livrarilor de bunuri (taxa pe valoarea adaugata colectata), daca de exemplu majoritatea ultimelor operatiuni mentionate sunt cu cota zero, pot alege sa depuna deconturi de TVA lunar, astfel incat rambursarile sa parvina cat mai repede. Deconturile de TVA se depun in cazul Regatului, la sfarsitul fiecarei perioade impozabile, adica trimestrial, la un centru de control al acestui impozit.

Cehia intentioneaza sa majoreze cota redusa a taxei pe valoare adaugata de la cinci la suta la noua la suta, in timp ce cota standard de TVA va fi pastrata la 19 la suta.

In Polonia se aplica TVA pentru tranzactiile bancare, financiare, in domeniul asigurarilor, inclusiv cel al reasigurarilor, mai putin in situatia inchirierii de seifuri. Chiar daca numarul cotelor este ridicat (patru) este interesant faptul ca una dintre cote, aceea de 7% se aplica pentru anumite bunuri si servicii, cum ar fi cele legate de serviciile hoteliere si articole artizanale.

Consider ca acesta prevedere de final ar trebui implementata si in Romania, pornind de la premisa atragerii de turisti. Sectorul mestesugarilor si cooperatiilor este obligatoriu sa fie extins, poate prin acordarea unor facilitati pentru persoanele fizice autorizate dornice sa inceapa o afacere eventual pe scheletul unei cooperative.

De asemenea cota de TVA in cazul medicamentelor ar trebui ajustata, Polonia fiind un stat membru care aplica 3% in cazul livrarii de produse farmaceutice.

Exista si aspecte favorabile Romaniei in cadrul acestei comparatii, cota redusa la servicii hoteliere fiind extinsa inclusiv asupra serviciilor de camping. De asemenea, referitor la exigibilitatea TVA, aceasta se naste de obicei la momentul la care bunurile sunt livrate, iar serviciile prestate. In cazuri speciale, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii urmatoare faptului generator pentru livrari intracomunitare si achizitii intracomunitare. Prevederea reprezinta un aspect pozitiv, comparativ cu situatia din alte state membre, unde exigibilitatea intervine la momentul eliberarii facturii, dar nu mai tarziu de a saptea zi ulterior livrarii bunurilor si prestarii serviciilor, daca tranzactia a fost confirmata prin intermediul facturii. Ori ideea de baza este ca odata ce agentii economici devin mai puternici prin intermediul acestor facilitati care, repet, trebuie acordate in anumite limite, inclusiv statul are de castigat deoarece veniturile acestuia sporesc.

In ceea ce priveste contribuabilii scutiti de la impozitare, cei care au o cifra de afaceri mai mica de 35.000 euro (cursul de schimb utilizat este cel comunicat de BNR la data aderarii, rotunjit la urmatoarea mie) pot fi neinregistrati in scopuri de TVA. Limita poate fi considerata bine aleasa, deoarece contribuabilul poate opta pentru inregistrarea in scopuri de TVA chiar daca acest plafon nu este depasit. Referitor la cei care nu doresc sa fie inregistrati in scopuri de TVA din diverse motive, cum ar fi de exemplu domeniul de activitate, plafonul este destul de ridicat prin prisma altor state membre

Totodata, daca cifra de afaceri in exercitiul anterior a fost inferioara valorii de 800.000, contribuabilii pot opta pentru declararea trimestriala. In cazul Romaniei acest plafon este de 100.000 euro. Din punctul de vedere al statului, prevederea este in conformitate cu scopurile dorite si anume incasarea cat mai rapida a TVA de plata, chiar daca aceste costuri de conformare si procesare, legate de depunerea lunara deconturilor TVA sunt mai ridicate.

La nivelul TVA-ului se pot produce de asemenea distorsiuni, mai ales in cazul zonelor limitrofe frontierei, un astfel de exemplu fiind partea de nord a Frantei unde achizitia de combustibil se face cu precadere din Luxemburg, deoarece atat accizele, cat si TVA-ul sunt mai reduse. Dupa cum se poate observa din Tabele 1.5.a. si 1.5.b., Franta are o acciza la benzina cu plumb de 639,6 euro/1000 litri, iar cota de TVA este 19,6%, in timp ce Luxemburg se aplica o acciza de 516,66 euro/1000 litri, iar cota de TVA este de 15%.

O astfel de analiza poate fi extinsa si in cazul zonei de frontiera dintre Romania si Ungaria, cotele utilizate in tara noastra fiind de asemenea inferioare si explicand intr-o mare masura traficul intens de la frontiera.

Tabelul 1.5.a. Cotele de accize si TVA in statele membre ale Uniunii Europene

         1 mai 2007

Sursa: https://ec.europa.eu/taxation_customs

      

Tabelul 1.5.b Cotele de accize si TVA in statele membre ale Uniunii Europene

         1 mai 2007

Sursa: https://ec.europa.eu/taxation_customs