Uniunea Europeana in fata crizei economice globale

Uniunea Europeana in fata crizei economice globale

Efecte economico-financiare generate pe plan mondial de criza globala

Consecintele masurilor anticriza adoptate de UE

Reforma sistemului financiar european si mondial

Efecte economico-financiare generate pe plan mondial de criza globala

Avand drept tara de origine SUA, criza s-a propagat rapid in intreaga lume, cunoscand insa amplitudini si intensitati diferite de la o tara la alta; unda de instabilitate s-a propagat de la un sector la altul, mai intai in sectorul imobiliar, in cel bancar, iar apoi in toate domeniile economiei reale; valul de criza a depasit universul tarilor dezvoltate facandu-se simtit din plin si tarile in dezvoltare.

Efecte pur economice: la nivelul economiei mondiale efectele majore ale crizei vizeaza reducerea drastica a consumului, a productiei, a cresterii economice, dar si cresterea deficitelor bugetare, a nivelului de indatorare publica si a somajului;

Efecte financiare la nivel financiar efectele majore la scara globala generate de criza au inclus:

falimentul sau nationalizarea unora dintre cele mai importante banci de investitii si firme de asigurari din intreaga lume;

deprecieri ale actiunilor listate la bursele din New York, Londra, Paris, Tokyo;

o criza acuta de lichiditati;

o retragere masiva de capital a investitorilor;

mari fluctuatii ale monedei nationale;

o crestere puternica a pretului creditelor;

o atitudine de foarte mare prudenta a investitorilor si o foarte mare incertitudine asupra structurii si regulilor pietei financiare;

impactul global al actualei crize a dezvaluit nu numai gradul de interdependenta al sistemului economic si financiar, ci in special dependenta lumii financiare si economice de piata americana.

In Europa criza financiara a determinat guvernele sa preia controlul unor importante institutii financiare pt a le salva de la faliment, astfel:

guvernul britanic a nationalizat cel mai mare furnizor de credite ipotecare: Northen Rock, Loyd's Banking Group;

grupul britanic Fortis a primit in 2008 un pachet de ajutor in valoare de 11,2 miliarde euro de la guvernele din Belgia, Olanda si Luxemburg, acestea detinand in present 49% din actiunile filialelor nationale ale bancii;

2009 - Germania si-a modificat legislatia pt a putea sa nationalizeze banci, iar Italia a obtinut aprobarea Comisiei Europene pt a putea recapitaliza bancile aflate in dificultate; la fel si Franta;

sectorul industriei auto:

aflate in stransa legatura cu inasprirea conditiilor de acordare a creditelor vanzarilor de autoturisme noi din Europa, acestea au inregistrat cel mai accentuat declin din ultimii 15 ani;

constiente de importanta acestui sector in economia nationala, guvernele au investit sume mari de bani in industriile auto proprii, in incercarea de a le salva de la faliment si de a mentine locurile de munca;

este cazul Frantei - 2009, ca raspuns rapid la nevoia de finantare a sectorului auto a acordat un ajutor de aprox. 6 miliarde euro constructorilor de autoturisme Reno si Citroen Peugeot;

aceeasi situatie se inregistreaza si in Germania, unde firmele Opel, Wolkwagen, BMW au apelat la ajutorul statului pt a se putea refinanta;

2009 - grupul italian Fiat a preluat 35% din actiunile firmei Chrysler, companie care a primit din partea guvernului american un imprumut de 7 miliarde $ pt a se putea salva de la faliment;

acordul dintre Fiat - Chrysler ii va oferi fabricantului italian posibilitatea de a supravietui, in timp ce Chrysler va avea acces la tehnologia Fiat ce permite fabricarea unor autoturisme cu un consum mai redus de carburant.

La nivelul anului 2009 - rata somajului inregistrata in UE27 a ajuns la 9,1% din populatia activa; cea mai scazuta rata a somajului: Olanda - 4,2%; Austria - 5,3%; ***; Spania - 18,8%; Letonia - 22,9%.

Dupa o perioada de crestere economica puternica, economiile din statele central si est europene, membre ale UE, au devenit extreme de vulnerabile la criza economica globala; confruntate cu o incetinire economica semnificativa, cu deficite de cont curent dintre cele mai mari si efectate de scaderea volumului cererii din Europa de vest, tarile central si est europene au luat masuri in privinta reducerii cheltuielilor bugetare, ceea ce le-a afectat consumul si standardul de viata.

3 dintre statele membre UE au recurs la ajutorul FMI:

v    Ungaria - 12,5 mld euro;

v    Letonia - 7,5 mld euro;

v    Romania mld euro.

Consecintele masurilor anticriza adoptate de UE

Consiliul European a agreat un plan de relansare economica europeana de aprox. 200 mld euro, dintre acestia 170 mld euro reprezinta fonduri din bugetele nationale, iar 30 mld euro proveneau din bugetele comunitare si al BEI;

Miliardele de euro care au fost utilizate in cadrul planurilor de stimulare fiscala si in cadrul programelor de salvare de la faliment a bancilor au avut un efect devastator asupra bugetelor statelor:

deficitele bugetare mari, cresterea economica inexistenta au facut ca nivelul de indatorare al statelor membre ale zonei euro sa creasca;

deficitul bugetar in regiune a urcat in 2009 la 6,4% din PIB, nivel ce ar putea pune in pericol abilitatea BCE de a tine sub control inflatia;

datoria publica medie va ajunge in 2010 la 84% din PIB, cumul peste limita de 60% prevazuta de criteriile de la Maastricht;

Germania, considerata etalonul disciplinei financiare din zona, estimeaza pt 2010 o datorie publica de 78% din PIB, Franta - 77% din PIB, Grecia - 113,4% din PIB.

Reforma sistemului financiar european si mondial

Sumit G20- 2008, 2009 - a conferit putere FMI; supravegherea politicilor monetare ale statelor.

La inceputul anului 2010 SUA a avansat o propunere privind reforma actualului sistem financiar mondial care se refera la limitarea activitatilor pe care o banca le poate derula; mai exact aceasta idée apartine lui Paul Volcker si cuprinde prevederea ca bancile comerciale sa se ocupe strict de activitatile de intermediere bancara, nu si de cele investitionale sau de asigurari.

Propunerea sa vine in completarea altor masuri avand ca scop reformarea sistemului financiar mondial, cum ar fi:

cresterea rezervelor obligatorii de capital;

limitarea indatorarii;

imbunatatirea supravegherii financiare;

revizuirea normelor contabile.

La reuniunea ECOFIN din febr. 2010 ministrii de finante ai UE au respins introducerea regulii "Volcker" in legislatia europeana privind reglementarea sistemului bancar; potrivit acestora propunerea americana de separare a activitatilor bancare de cele investitionale contravine principiilor in vigoare ale pietei comune si modelului european de banca universala.

In viziunea europenilor problema prevenirii crizelor financiare este abordata exclusiv prin prisma intaririi reglementarilor prudentiale si a supravegherii operatiunilor bancar-financiar.

De asemenea ei sprijina ideea crearii unui mecanism de control al tranzactiilor cu instrumente derivate, care sa impiedice majorarea nejustificata a dobanzilor la care se imprumuta statele aflate in dificultate.

In pus, europenii se pregatesc sa creeze un fond din care sa finanteze salvarea de la faliment in viitor a altor entitati bancare in cazul aparitiei unor noi crize; este vorba despre o institutie capabila sa imprumute bani tarilor din zona euro, sau sa acorde garantii pt obligatiunile emise pe pietele internationale, dar sa si  impuna sanctiuni tarilor care nu fac eforturi in vederea reducerii cheltuielilor bugetare.