Uniunea Europeana si cetatenii

Uniunea Europeana si cetatenii

1. Scurt istoric

Ziua de 1 Mai 1999 marcheaza intrarea in vigoare a Tratatului de la

Amsterdam, semnat la 2 Octombrie 1997, care modifica Tratatul asupra Uniunii Europene. In urma acestui tratat U. E. pare transformata intr-o anumita masura. Noile sarcini sunt trasate, rolul cetateanului este subliniat, iar caracterul democratic al institutiilor este intarit.[1]

Geneza acestui nou tratat o gasim in anul 1994, cand esteconvocat un

"grup de reflectie", ulterior dupa reunirea unei conferinte interguvernamentale tratatul este finalizat in noaptea de 17 spre 18 iunie 1997 si este semnat in acelasi an la 2 octombrie.[2]

Inacestmomentsepunefirescointrebare :De ce un nou Tratat ?,

avandu-se in vedere ca el vine dupa alte doua tratate ( AUE-1987 si Tratatul de la Maastricht-1992 ) care au adus modificari de substanta tratatelor constitutive ale comunitatii.

Raspunsul este simplu si vine la fel de firesc : pentru ca numarul statelor

membre se majorase si exista posibilitatea aderarii altor state, deci tinandu-se cont de acest aspect era necesar sa se reconfigureze cadrul general al Uniunii pentru a nu pereclita stabilitatea acesteia.

Cum demonstreaza si calendarul de lucru negocierile, discutiile asupra

viitorului tratat, au fost complexe si indelungate.La lucrari au participat reprezentantii celor 15 state membre, Comisia Europeana si observatori din partea Parlamentului European.

Negocierile au fost structurate pe trei nivele :

la nivelul reprezentantilor personali ai ministrilor afacerilor externe

( inalti functionari sau oameni politici ) care s-au intanlit o data pe saptamana de-a lungul conferintei;

la nivelul ministrilor deexterne care s-au intalnit, in principiu, o data pe

luna;

la nivelul sefilor de stat sau de guvern care au dezbatut in mai multe

reprize punctele esentiale. In plus, aceste negocieri s-au derulat intr-o maniera mult maimediatizata[4] decat in cazul celor de la Maastricht.

La evolutia lucrarilor au ajutat si diferite grupuri de presiune, sindicate ,

organizatii neguvernamentale, care au venit in sprijinul oficialilor cu diverse propuneri.

Astfel, in forma ei finala, arhitectura Tratatului era structurata pe trei baze

Uniunea Europeana si cetatenii;

identitatea exterioara a Uniunii;

institutiile .

2. Drepturile cetatenilor

Primele tratate europene au instituit un ansamblu de drepturi destul de

restranse ale cetatenilor, bazate in primul rand pe libertatea de circulatie a acestora in statele membre. Tratatul de la Maastricht a ajutat cetatenii in privinta drepturilor electorale mai ales.Tratatul de la Amsterdam, insa, se concentreaza asupra drepturilor fundamentale ale acestora, drepturi ce stau la baza regimurilor constitutionale nationale si privesc pe toata lumea. Astfel Tratatul de la Amsterdam pune accentul pe trei aspecte:

- obligatia facuta de Uniune de a respecta drepturile fundamentale care sunt inscrise in conventia europeana de salvgardare a drepturilor omului si libertatilor fundamentale stabilite de Consiliul Europei in 1950.

Statele membre care nu vor respecta aceste drepturi intr-o maniera grava

si sistematica pot fi sanctionate chiar pana la suspendarea drepturilor de vot in planul Consiliului .

In ceea ce priveste statele aderante respectarea acestor drepturi devine o conditie necesara pentru adeziunea lor la Uniune.

- i se recunoaste Uniunii dreptul de a lua masuri pentru a combate discriminarile fondate pe : sex, rasa, origine etnica , religie, varsta sau orientare sexuala.

-obligatia facuta de Uniune de a promova in toata politica sa egalitatea sanselor intre barbat si femeie in realitatile sociale si profesionale.[5]

Acest dispozitiv este completat prin recunoasterea dreptului de protectie a bunurilor personale detinute de institutii, un drept a caror importanta va creste odata cu evolutia informaticii.

Aceasta structura bogata ne permite sa o numim o adevarata revolutie in definirea si protectia drepturilor.Ea constituie un prim raspuns la intrebarea mai multor state membre si a numerosi cetateni care ar dori sa puna la dispozitia Uniunii un sistem de drepturi fundamentale bazate pe jurisprudenta deja formulata de catre Curtea de Justitie Europeana .

Tratatul de la Amsterdam nu s-a limitat la tratarea intr-o maniera abstracta a drepturilor cetatenilor, el a venit cu o serie inovatoare de reguli, ce scapasera in prealabil celorlalte tratate asupra Uniunii ,care au fost grupate pe patru sectoare :

-angajatul si protectia sociala ;(1)

-securitatea ,libertatea si justitia ;(2)

-mediul inconjurator ,sanatate si drepturile consumatorului ; (3)

-expresia adevaratelor valori a aspiratiei cetatenilor.

1.In ceea ce priveste acest sector al angajatului ,noutatile introduse in tratat sunt:

-Definirea de catre Uniune a unei strategii europene ,si de catre statele membre a unor programe nationale ,care sa fie analizate de catre Consiliu in fiecare an pe baza unei strategi stabilite in comun;

- Dreptul Uniunii de a lua masuri certe care sa incurajeze cooperarea intre statele membre inacest domeniu ;

-Crearea unui comitet (al angajatului) care sa coordoneze politicile nationale (ale angajatilor) si evolutia privind angajarea si piata muncii.

In acest fel sunt conciliate doua principii : -acela al angajamentului Uniunii in materie de angajari si al respectarii responsabilitatilor nationale in acest domeniu . In final , tratatul insarcineaza Uniunea sa lupte impotriva saraciei si a excluderii din societate .

El anuleaza anumite dispozitii mai vechi care priveau in particular egalitatea drepturilor intre femei si barbati.

2.Daca obiectivul Comunitatilor de la inceputul anilor 60, privind libera circulatie ,a fost realizat in mare parte ,iar acordurile de la Schengen au reusit intr-o oarecare masura ,cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei sa suprime controlul frontierelor interne ,ramaneau insa de dat unele raspunsuri la intrebarile opiniei publice ,privind:

-divergentele intre legislatiile nationale in materie de drept civil si de drept procesual civil,divergente ce creau obstacole libertatii de circulatie :

-legislatiile diferite in materie de imigrare si dreptul la azil .

-eficacitatea insuficienta in domeniul cooperarii judiciare ,a politiei pentru a stopa criminalitatea internationala si traficul ilegal.

Uniunea a fost permanent preocupata de rezolvarea acestor probleme ,dar succesele obtinute in acest sens au fost moderate . In orice caz unele rezultate au fost inregistrate ,un exemplu in acest sens constituindu-l crearea EUROPOL care reprezinta un embrion al cooperarii politienesti.

Acestea au fost motivele pentru care Tratatul de la Amsterdam a introdus trei noutati care au deschis calea realizarii unui program ambitios : inainte de toate se dorea crearea unui spatiu comunitar de libertate , securitate si justitie .

Tratatul instituie un program de cinci ani ,care permiteau institutiilor europene sa ia toate masurile necesare . Acest program se refera in primul rand la libertatea de circulatie si stabilirea normelor comune ale imigrarii si dreptului de azil ,fondate pe respectul drepturilor fundamentale .El se preocupa in acelasi timp si de dezvoltarea cooperarii in materie de drept si procedura civila.[6] Pe durata acestei prime faze ,de cinci ani,unanimitatea este miza in planul Consiliului ,dar ar trebui sa se indrepte spre un sistem fondat pe majoritate calificata si spre codecizia Parlament - Consiliu, sistem in care Parlamentul si Comisia isi vor juca din plin rolul .

in continuare s-au pus bazele cooperarii interguvernamentale in materie penala si politieneasca, in acest domeniu normele fiind fixate de catre statele membre.[7]

in sfarsit, tratatul permite integrarea acordurilor de la Schengen si aacquis-ului lorin cadrul Uniunii si a ordinii sale juridice.[8]

3.Prevederile tratatului pentru acest sector au vizat trei aspecte esentiale cu impact direct ,cotidian ,asupra vietii cetateanului : o viata sanatoasa ,un mediu sanatos si protectia drepturilor consumatorului .

Din acest motiv Tratatul de la Amsterdam intareste instrumentele Uniunii, ameliorand vizibil o serie de norme .

Astfel in materie de mediu ,masurile esentiale constau in faptul ca Uniunea este obligata sa tina cont de protectia mediului ,atunci cand elaboreaza si pune in practica unele politici.

In concluzie, se porneste de la premiza dezvoltarii multilaterale bazata pe noua perspectiva a protectiei mediului, perspectiva sustinuta activ de catre Uniune.

In ceea ce priveste consumatorul, Tratatul sporeste competentele Uniunii la promovarea dreptului la informatie, la educatie si mai presus de toate dreptul consumatorului de a se organiza pentru a-si apara mai bine drepturile.

In materie de sanatate, in final, tratatul intareste responsabilitatile Uniunii avandu-se ca exemplu ,criza vacilor nebune ,sau a sangelui infectat cu Sida.

4. Valorile si aspiratiile cetatenilor reprezinta inima Tratatului de la Amsterdam. Drepturile, aspiratiile, dorintele cetatenilor reprezinta una din preocuparile esentiale ale tratatului , in virtutea acestuia sunt reglementate diverse probleme ca :

-abolirea pedepsei cu moartea ;

-recunoasterea rolului voluntariatului

-nevoile persoanelor handicapate ;

-situatia specifica a regiunilor insulare ;

-functia sociala a sportului;

-libertatea presei ,libertatea de exprimare in media;

-misiunea serviciului public de radio si televiziune ;

- protectia animalelor .

Nici drepturile politice ale cetatenilor nu sunt neglijate, ele fiind intarite pe considerente democratice, permitandu-le acestora sa aiba o mai mare implicare in viata publica pe viitor .