Uniunea Europeana si cetatenii sai - Aspecte si date importante

Uniunea Europeana si cetatenii sai - Aspecte si date importante

Cu cele 27 de state membre si cu o populatie de aproape o jumatate de miliard, Uniunea Europeana acopera o mare parte a Europei. De la crearea sa, Uniunea a avut ca preocupare prosperitatea si stabilitatea pentru cetatenii sai. Politicile si actiunile sale ne privesc pe toti, direct sau indirect. Uniunea Europeana se vrea o societate echitabila si receptiva la nevoile cetatenilor, angajata in promovarea prosperitatii economice si in crearea de locuri de munca prin eforturile de a face intreprinderile mai competitive si de a oferi lucratorilor posibilitatea de a obtine calificari noi.

Cooperand cu vecinii sai si cu alte tari, UE face eforturi sa promoveze peste granite prosperitatea, progresul democratic, statul de drept si drepturile omului. La nivel mondial, Uniunea Europeana reprezinta cea mai mare putere comerciala si constituie cel mai important participant privind acordarea de ajutor financiar si tehnic tarilor mai sarace.

Cu ajutorul graficelor, tabelelor si ilustratiilor, aceasta brosura prezinta aspecte si date esentiale cu privire la Uniunea Europeana si la statele sale membre.

Statele membre ale UE

UE-27:  statele membre ale Uniunii Europene in prezent

UE-25:  statele membre ale Uniunii Europene in 2004

UE-15:  UE in faza premergatoare aderarilor din 2004

BE  Belgia

BG  Bulgaria

CZ  Republica Ceha

DK  Danemarca

DE  Germania

EE  Estonia

IE  Irlanda

EL  Grecia

ES  Spania

FR  Franta

IT  Italia

CY  Cipru

LV  Letonia

LT  Lituania

LU  Luxemburg

HU  Ungaria

MT  Malta

NL  Tarile de Jos

AT  Austria

PL  Polonia

PT  Portugalia

RO  Romania

SI  Slovenia

SK  Slovacia

FI  Finlanda

SE Suedia

UK Regatul Unit

Tari candidate

HR Croatia

MK Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei

TR Turcia

Alte tari

CN China

IN India

JP Japonia

RU Rusia

US Statele Unite

Despre Europa si cetatenii sai

Cuprins

Uniunea Europeana – povestea unei reusite

Uniunea Europeana – o familie in continua crestere

Suprafata si populatie

Ce suprafata are UE?

Care este populatia UE?

Europenii au o durata de viata mai mare

Cresterea populatiei

Calitatea vietii

Care este situatia financiara a europenilor?

Care este situatia medicala a europenilor?

O societate echitabila si receptiva la nevoile cetatenilor

Educatie, cercetare si societatea informationala

Educatie: Investitia in resursele umane

Disciplinele de studiu alese de europeni

Studii mai bune pentru perspective profesionale mai bune

Tehnologia informatiei: o unealta esentiala

Cercetarea: cheia viitorului

Europenii la locul de munca

Sectoarele in care activeaza europenii

Care este populatia activa a UE?

Disparitatile dintre sexe

Sanse egale pentru toti

Activitate economica si schimburi comerciale

Cantitatea productiei in UE

Garantarea unui raport avantajos costuri/beneficii

O putere comerciala majora

UE si lupta impotriva saraciei in lume

Transport, energie si mediu

Transporturi

Asigurarea aprovizionarii cu energie

Protectia mediului inconjurator

Europenii traind impreuna

Europeni fericiti impartasind aceleasi preocupari

Comunicarea cu vecinii

Studiind impreuna

Sustinatori sau sceptici?

Culegerea roadelor

Tarile candidate

Suprafata si populatie

Care este situatia lor financiara?

Cetatenii la locul de munca

Relatii de buna vecinatate

Uniunea Europeana – povestea unei reusite

Uniunea Europeana nu mai are nevoie de prezentare. De-a lungul unei jumatati de secol, aceasta a adus cetatenilor sai stabilitate politica si prosperitate economica; a creat o piata unica fara frontiere si a pus in circulatie moneda unica euro. De asemenea, a reunit un continent fragmentat. Uniunea Europeana reprezinta o putere economica si comerciala majora si constituie cel mai important participant, la nivel mondial, la dezvoltarea tarilor mai sarace. Numarul statelor sale membre a crescut de la sase la 27, UE avand in prezent o populatie de aproximativ o jumatate de miliard de locuitori.

Nu toate tarile europene sunt, sau doresc sa fie, membre ale UE, dar Uniunea este gata sa accepte candidatura oricarei tari democrate europene. Aceasta mentine raporturi stranse de prietenie cu toate tarile invecinate, atat europene, cat si din bazinul mediteraneean oriental si meridional.

In ciuda bogatei diversitati, toate tarile UE sunt unite prin angajamentul lor pentru pace, democratie, respectarea legislatiei si a drepturilor omului. Ele cauta sa mentina preocuparea pentru aceste valori atat in Europa, cat si in afara ei, sa construiasca si sa se bucure impreuna de prosperitate, sa isi exercite influenta colectiva printr-o actiune comuna pe scena mondiala.

Printr-o serie de tabele si grafice, aceasta brosura prezinta aspecte si date esentiale despre Uniunea Europeana si statele sale membre, prezentate, uneori, in raport cu alte puteri economice. Tarile candidate care au aplicat pentru aderare la Uniune sunt, de asemenea, incluse, dar figureaza intr-o sectiune separata. Din motive de simplificare, anumite cifre au fost rotunjite. Abrevierile folosite pentru fiecare tara sunt cele indicate in legenda de pe coperta a doua. Termenul-limita pentru datele utilizate in prezenta publicatie este luna mai 2007.

Mai multe informatii despre Uniunea Europeana, modul sau de functionare si influenta acesteia asupra dumneavoastra sunt disponibile pe site-ul internet europa.eu Pentru date statistice, consultati direct Eurostat, Biroul de statistica al UE (epp.eurostat.ec.europa.eu unde aveti acces gratuit la un numar foarte mare de informatii.

Uniunea Europeana – o familie in continua crestere

UE a luat nastere in anii ′50, sub numele de Comunitatea Economica Europeana, cu sase state membre fondatoare – Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos. Acestea au creat o noua modalitate de a administra impreuna domeniile de interes comun, in special pe baza integrarii economice. Acestora li s-au alaturat Danemarca, Irlanda si Regatul Unit in 1973, Grecia in 1981 si Spania si Portugalia in 1986. Unificarea Germaniei, in 1990, a adus Länder din Germania de Est.

In 1992, un nou tratat a atribuit mai multe responsabilitati institutiilor comunitare si a introdus noi forme de cooperare intre guvernele nationale, creand astfel Uniunea Europeana propriu-zisa. In 1995, UE si-a deschis portile Austriei, Finlandei si Suediei.

Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia si Slovacia s-au alaturat Uniunii in 2004, urmate de Bulgaria si Romania in 2007. Alte trei tari, Croatia, Turcia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, si-au depus candidatura pentru aderare.

Europa a fost intotdeauna patrie pentru diverse popoare si culturi. In fiecare stat membru, o parte a populatiei este constituita din resortisanti ai altor tari – legati, de obicei, de tara-gazda prin legaturi istorice stranse. Uniunea considera aceasta diversitate etnica si culturala un atu si promoveaza toleranta, respectul si intelegerea reciproca.

Suprafata si populatie

In raport cu suprafata Statelor Unite ale Americii, teritoriul Uniunii Europene reprezinta mai putin de jumatate, dar populatia sa este cu 50 % mai mare. De fapt, populatia Uniunii se situeaza pe al treilea loc in clasamentul mondial, dupa China si India.

Europa se confrunta cu o rata a natalitatii in scadere si cu o crestere a sperantei de viata. Aceste tendinte au implicatii importante pentru viitor.

Suprafata UE

Uniunea Europeana se intinde pe mai mult de 4 milioane de km². Observat pe o harta a lumii, teritoriul sau nu pare foarte mare, dar acesta cuprinde 27 de tari. Dimensiunile lor variaza considerabil, Franta avand suprafata cea mai mare, iar Malta constituind cel mai mic stat membru.

Suprafata (in mii de km²)

1 000 km²

Cifrele pentru Franta nu cuprind departamentele franceze de peste mari.

Sursa: Eurostat.

Suprafata (in milioane de km²)

Surse: Eurostat, Banca Mondiala.

Populatia UE

Uniunea Europeana numara 493 de milioane de locuitori, situandu-se pe locul al treilea in clasamentul mondial, dupa China si India.

Procentul populatiei mondiale ocupand tarile dezvoltate este in diminuare constanta – de la 30 % in 1960 la 16 % in 2005. In prezent, in lume, patru din cinci persoane traiesc in tari aflate in curs de dezvoltare. Pentru a ajuta tarile mai sarace, UE promoveaza dezvoltarea globala si este furnizorul principal, la nivel mondial, in ceea ce priveste ajutorul pentru dezvoltare.

Populatia in milioane, 2005

Cifrele pentru UE-27 se refera la 1 ianuarie 2006. Cifrele pentru celelalte tari se refera la jumatatea anului 2005.

Surse: Banca Mondiala, Eurostat, www.census.gov.

Locuitorii Uniunii, in numar de 493 de milioane, nu sunt dispusi uniform pe continent: anumite tari (si regiuni) au o densitate a populatiei mai mare decat celelalte. O suprafata mare nu inseamna neaparat o populatie numeroasa.

Populatia UE la 1 ianuarie 2006

Sursa: Eurostat.

Europenii au o durata de viata mai mare

Speranta de viata in Uniunea Europeana este in crestere. Pentru persoanele nascute in 1960, speranta de viata este de aproximativ 67 de ani pentru barbati si 73 de ani pentru femei. Pentru copiii nascuti in 2004, statisticile indica o speranta de viata de aproximativ 76 de ani in cazul barbatilor si 82 de ani in cel al femeilor.

Comparand, statisticile pentru Natiunile Unite arata ca speranta de viata a copiilor nascuti intre 2000 si 2005 in Somalia, una dintre cele mai sarace tari ale lumii, este de 46 de ani pentru barbati si de 49 de ani pentru femei.

Speranta de viata la nastere pentru barbati si pentru femei in UE-25 (1962-2004)

Sursa: Eurostat.

In 1960, cea mai mare parte a femeilor din UE au avut cel putin doi copii. Din punct de vedere statistic, acest lucru inseamna mai mult de 2,5 copii pentru fiecare femeie. Pana in 2004, rata totala a fertilitatii a scazut la 1,5 copii pentru fiecare femeie. Franta si Irlanda au cele mai crescute rate de fertilitate, acestea situandu-se la putin sub doi copii pentru fiecare femeie. Cele mai scazute rate de fertilitate (sub 1,25) sunt inregistrate in Republica Ceha, Letonia, Polonia si Slovacia.

Proportia tinerilor fiind tot mai scazuta, se diminueaza si populatia activa a UE. Din ce in ce mai putini lucratori vor trebui sa sustina din ce in ce mai multi pensionari, cum se poate vedea in tabelul de mai jos. Se estimeaza ca, pana in 2025, numarul persoanelor cu varsta de peste 80 de ani va reprezenta 6,3 % din populatie.

Pentru a creste proportia populatiei active, Europa are nevoie de un numar mai mare de persoane in varsta care sa lucreze si care sa se pensioneze mai tarziu, sa recruteze un numar mai mare de femei pe piata muncii, sa actualizeze calificarile lucratorilor prin programe de formare pe tot parcursul vietii si sa promoveze o imigrare vizata. De asemenea, nasterea mai multor copii ar fi o solutie buna!

Procentul populatiei cu varsta de peste 80 de ani, in UE-25, in perioada 1963-2004

Sursa: Eurostat.

Cresterea populatiei

Populatia Europei creste prin combinarea cresterii naturale (numarul nasterilor depaseste numarul deceselor) cu migrarea neta (numarul persoanelor care se stabilesc in UE depaseste numarul celor care parasesc UE).

In prezent, cresterea totala a populatiei Uniunii Europene se datoreaza migrarii nete. Intr-adevar, fara a lua in considerare imigrarea, populatia Germaniei, a Greciei si a Italiei ar fi scazut in ultimii ani. Imigrarea intareste forta de munca europeana prin tinerii de care este mare nevoie.

Cresterea totala a populatiei (linia albastra) si migrarea neta (linia rosie) in UE-25 pentru 1 000 de locuitori (1992-2004)

Variatia demografica totala

Migrare neta

Sursa: Eurostat.

Europa are o traditie indelungata in ceea ce priveste ospitalitatea si acordarea de azil celor care incercau sa scape de razboi sau de persecutie, veniti din parti ale lumii care se confrunta cu probleme. Numarul solicitantilor de azil creste pe timp de razboi, cum a fost cazul conflictelor din Balcani la inceputul anilor ′90. Dupa acea perioada, numarul solicitarilor de azil in UE a scazut, iar in 2005 acesta era mai scazut ca oricand in ultimii 15 ani.

Solicitarile de azil in UE (in mii) in perioada 1990-2005

Cifrele pentru perioada 1990-94 fac referinta la UE-15.

Sursa: Eurostat.

UE-25

Calitatea vietii

O buna calitate a vietii depinde de o serie de factori, inclusiv de dispunerea de resurse financiare suficiente si de a nu avea probleme de sanatate. Care este situatia financiara si medicala a europenilor? Raspunsul difera de la o tara la alta.

Pentru a avea o idee aproximativa a standardului material de viata intr-o tara anume, se poate calcula valoarea productiei totale a acesteia intr-un an („produsul intern brut” sau PIB), iar rezultatul se imparte la numarul de locuitori.

Dar ceea ce se poate cumpara cu aceeasi suma de bani difera de la o tara la alta. Pentru a compara standardele de viata, trebuie sa se ia in considerare aceste diferente de putere de cumparare. Acest lucru se poate face prin stabilirea in fiecare tara a pretului unui „cos” comparabil si reprezentativ de produse si servicii si prin exprimarea acestui pret, nu in moneda nationala sau euro, ci intr-o moneda comuna notionala numita standardul puterii de cumparare (SPC). SPC elimina diferentele de pret intre tari, astfel incat PIB pe cap de locuitor in SPC permite o comparatie reala a standardelor nationale de viata pe teritoriul UE.

Situatia financiara a europenilor

Standardele de viata in Europa s-au imbunatatit semnificativ in cursul ultimilor 10 ani. Pe baza SPC, care face posibila comparatia la nivel international, standardele de viata in UE se situeaza printre cele mai inalte din lume.

PIB pe cap de locuitor in SPC (2005)

Surse: FMI, Eurostat.

Standardul de viata in UE este variabil. Cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor (in SPC) s-a inregistrat in Luxemburg , iar cel mai scazut in Bulgaria. UE se straduieste sa reduca diferenta intre statele sale membre bogate si sarace, sa intareasca economia europeana, sa o faca mai competitiva si sa creeze mai multe locuri de munca, astfel incat fiecare cetatean sa beneficieze de o mai buna calitate a vietii. In starea actuala, cresterea PIB este, in prezent, mai rapida in tarile mai sarace care s-au alaturat UE incepand cu 2004 decat in celelalte state membre.

PIB pe cap de locuitor in SPC in UE-27 (2005)

Sursa: Eurostat.

Standardele de viata pot, de asemenea, varia de la regiune la regiune intr-o singura tara. In anumite regiuni ale UE, dupa cum indica harta, PIB pe cap de locuitor se situeaza sub 50 % din media UE-27. In regiunile mai prospere, acesta poate depasi 25 % din media UE-27.

UE a creat asa-numitele fonduri structurale pentru a reduce aceste diferente prin imbunatatirea standardelor de viata in regiunile mai sarace. Peste 35 % din bugetul UE este destinat dezvoltarii economiilor acestor regiuni, ducand in final la dezvoltarea UE in totalitatea sa.

PIB pe cap de locuitor in SPC ca procentaj din media UE-27 (2004)

Sursa: Comisia Europeana.

Maximum 50 %

Minimum 125 %

Nu exista date

Situatia medicala a europenilor

Cu toate ca europenii traiesc mai mult si sunt mai sanatosi, ei ar putea face eforturi si mai mari pentru a se proteja de cele doua cauze principale ale decesului - afectiunile cardiace si cancerul. Un stil de viata sanatos si activ constituie un factor pozitiv. Fumatul, proastele obiceiuri alimentare si sedentarismul se numara printre factorii care cresc riscul de afectiuni cardiace ischemice, afectiuni care comporta un aport insuficient al sangelui la inima, din cauza vaselor sanguine obturate sau deteriorate.

In UE, aceste afectiuni sunt mai frecvente la barbati decat la femei, iar proportia populatiei afectate variaza in mare masura de la o tara la alta. In 2004, Ungaria a inregistrat cea mai ridicata rata de mortalitate ca urmare a cazurilor de cancer, atat la barbati, cat si la femei. Franta a inregistrat cea mai scazuta rata de mortalitate ca urmare a afectiunilor cardiace ischemice in cazul ambelor sexe.

Decese cauzate de cancer (tumori maligne) si de afectiuni cardiace ischemice in EU-25 la 100 000 de locuitori (2004)

Sursa: Eurostat.

Exercitiul fizic este benefic pentru sanatate. Un sondaj Eurobarometru publicat in noiembrie 2006 a aratat ca 64 % din populatia UE a desfasurat o activitate fizica in cursul unei saptamani obisnuite. Prima pe lista este Finlanda, unde 83 % dintre persoanele chestionate au raspuns ca desfasoara activitati pentru recreere, culturale si sportive. Pe locul doi s-au situat olandezii, cu 79 % si lituanienii, cu 78 %. Cel mai putin activi au fost portughezii, urmati de romani si de maltezi.

In general, numarul barbatilor este mai mare decat cel al femeilor in ceea ce priveste desfasurarea activitatilor sportive, iar activitatea fizica este mai frecventa in cazul tinerilor.

Tabelul arata procentajul persoanelor chestionate in fiecare tara UE care au raspuns ca nu desfasoara activitati fizice pe parcursul unei saptamani.

Procentajul persoanelor chestionate in UE-27

care nu desfasoara activitati sportive in mod regulat (2006)

O societate echitabila si receptiva la nevoile cetatenilor

Modelul social european ia forme diferite in functie de tara, dar toate statele membre ale UE aspira la o societate echitabila si receptiva la nevoile cetatenilor lor. Obligatiile fiscale servesc la finantarea sistemelor de protectie sociala (ca, de exemplu, pensiile, indemnizatiile de somaj si de ingrijire medicala) care au ca scop protejarea membrilor vulnerabili ai societatii. Sumele platite pentru fiecare locuitor variaza de la tara la tara.

Pe masura ce populatia imbatraneste, populatia activa trebuie sa sustina numarul tot mai mare al cetatenilor varstnici. Pentru a lua in considerare aceasta tendinta si pentru a tine sub control costurile de protectie sociala, tarile UE isi modifica sistemele de protectie sociala. Modelul social european trebuie modernizat astfel incat acesta sa poata fi mentinut pentru generatiile viitoare.

Costul pentru patru tipuri de protectie sociala pe locuitor in SPC, in UE-25 (2004

Sursa: Eurostat.

Educatie, cercetare si societatea informationala

Ambitia UE este sa devina cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere la nivel mondial. Acest lucru presupune o investitie considerabila in cercetare (sursa cunostintelor noi), educatie si formare, care permit populatiei sa aiba acces la aceste informatii noi.

Tot atat de importanta este formarea fortei de munca necesare in domeniul tehnologiei informatiei si furnizarea intr-un mod mai rapid si mai usor a accesului la internet pentru scoli, intreprinderi si persoane fizice, la domiciliu.

O economie infloritoare se bazeaza pe o populatie cu activitate de munca de lunga durata, care isi imbunatateste in mod constant competentele pe durata activitatii profesionale. „Invatare pe tot parcursul vietii” este cuvantul de ordine. In UE, numarul adultilor care participa la activitatile de formare a crescut, ajungand in 2006 la 9,6 % din populatia cu varste cuprinse intre 25 si 64 de ani.

In lupta sa pentru succes economic pe piata mondiala, Uniunea Europeana se confrunta cu rivali „traditionali” ca Japonia si Statele Unite, precum si cu altii mai noi, cum ar fi China si India.

Educatie: investitia in resursele umane

Educatia reprezinta cheia catre succes – atat pentru persoanele fizice, cat si pentru UE in general. Care este procentajul alocat de UE din fonduri proprii pentru educatia populatiei?

Totalul cheltuielilor publice destinate educatiei, ca procentaj din PIB (2003)

% din PIB

DK: cifrele nu fac referinta la invatamantul postliceal neuniversitar.

FR: cifrele nu fac referinta la departamentele franceze de peste mari.

LU: cifrele nu fac referinta la invatamantul universitar.

NL: cifrele includ costurile publice pentru institutii private finantate de guvern.

PT: Cifrele nu includ cheltuielile publice locale.

Sursa: Eurostat.

Educatia dupa finalizarea studiilor obligatorii si, in special, la nivel universitar, reprezinta cheia reusitei profesionale pentru multi europeni si este esentiala in dotarea Uniunii cu populatie activa calificata. In momentul de fata, in UE, marea majoritate a tinerilor au urmat un invatamant postliceal superior sau au depasit acest nivel.

Procentajul tinerilor intre 20 si 24 de ani care au absolvit invatamantul postliceal superior (2005)

Sursa: Eurostat, sondaj privind forta de munca.

Disciplinele de studiu alese de europeni

Femeile, ale caror realizari educationale erau inferioare celor inregistrate de populatia masculina pentru generatia precedenta, au eliminat, in prezent, aceasta diferenta. In 2004, aproape 55 % din tinerii absolventi de invatamant superior in UE erau femei.

Disciplinele de studiu alese de europenii difera in functie de sex: un numar mai mare de barbati aleg disciplinele stiintifice, informatica si ingineria, in timp ce mai multe femei opteaza pentru arte frumoase, discipline umane si drept.

Europa are nevoie de populatie activa detinand calificarile necesare in toate domeniile de activitate. In special, este nevoie de un numar mai mare de femei avand o cariera profesionala si mai multi oameni de stiinta (de ambele sexe) pentru a efectua cercetari de importanta vitala.

Absolventi de invatamant superior,

in functie de sex si disciplina de studiu, UE-25 (2004)

Sursa: Eurostat.

Studii mai bune pentru perspective profesionale mai bune

In general, cu cat o persoana are mai putine studii, cu atat aceasta isi gaseste mai greu un loc de munca. Persoanele absolvente de invatamant universitar (care detin o diploma universitara) au de doua ori mai multe sanse decat cele care au absolvit doar invatamantul primar sau invatamantul mediu.

Rata somajului in functie de nivelul educational pentru persoane cu varsta intre 25 si 64 de ani, UE-27 (2004)

Sursa: Eurostat, sondaj privind forta de munca.

Tehnologia informatiei: o unealta esentiala

In toata Uniunea Europeana, din ce in ce mai multe intreprinderi si consumatori casnici se conecteaza la internet si tot mai multe tranzactii se realizeaza online – ceea ce duce la o crestere reala a eficientei. Pana in 2006, un numar mai mare de 90 % din intreprinderi si peste 49 % din consumatorii casnici din UE-27 aveau acces la internet.

Exista, totusi, mari diferente la nivel national. De exemplu, 80 % din consumatorii casnici din Tarile de Jos aveau acces la internet in 2006, in timp ce in Romania acest numar a reprezentat doar 14 %. Una dintre prioritatile UE consta in a se asigura ca toti cetatenii sai beneficiaza de acces rapid si fiabil la internet si ca acestia detin competentele necesare pentru utilizarea tehnologiei informationale. „Decalajul digital” care separa cetatenii diferitelor tari si regiuni trebuie redus.

Procentajul consumatorilor casnici care au acces la internet (2006

Sursa: Eurostat, sondaj privind utilizarea TIC.

Cercetarea: cheia viitorului

Cercetarea si dezvoltarea (R & D), in special in noile tehnologii, reprezinta cheia catre cresterea economica si ocuparea fortei de munca in viitor. Obiectivul UE este de a investi mai mult in cercetare, pentru a situa acest domeniu la acelasi nivel cu Statele Unite si Japonia. In 2004, Japonia a alocat echivalentul a 3,15 % din produsul intern brut (PIB) sectorului cercetarii si dezvoltarii, iar Statele Unite −2,59 %, in raport cu media UE de 1,92 %.

Dar cifrele UE ascund diferente considerabile intre prestatiile nationale. Cifrele pentru 2005 arata ca Suedia si Finlanda au depasit Japonia in ceea ce priveste cheltuielile, in timp ce alte tari din UE au cheltuit mai putin de 1 %.

Totalul cheltuielilor destinate cercetarii si dezvoltarii, ca procentaj din PIB (2005)

Cifrele se refera la anul 2004 pentru Belgia, Italia, Malta, Tarile de Jos, Romania, Slovenia si Regatul Unit.

Cifrele pentru Grecia se refera la 2003.

Sursa: Eurostat.

Europenii la locul de munca

Ocuparea si crearea unui numar mai mare de locuri de munca de o calitate mai buna pentru cetatenii sai reprezinta prioritati majore ale UE. Uniunea trebuie, de asemenea, sa ofere sanse egale, astfel incat toata lumea care vrea sa lucreze sa poata face acest lucru. Obiectivul urmarit este cresterea pana in 2010 a numarului persoanelor apartinand populatiei active care au un loc de munca la 70 % din totalul populatiei active.

Sectoarele in care activeaza europenii

In anii ′50, mai mult de 20 % din populatia UE lucra in agricultura si aproximativ 40 % in industrie. De atunci, rata angajarilor in domeniul agriculturii a scazut, in timp ce numarul locurilor de munca in domeniul serviciilor a crescut. Pana in 2004, mai mult de doua treimi din locurile de munca din UE-25 s-au inregistrat in sectorul serviciilor. Procentajul pentru agricultura a fost de 5,0 %, iar pentru industrie, de 27,9 %.

Cifre recente arata ca, in timp ce nivelul ocuparii fortei de munca este in continua crestere in domeniul serviciilor si in continua scadere in domeniul agriculturii, numarul locurilor de munca in industrie s-a mentinut relativ stabil.

Procentajul fortei de munca in domeniul agriculturii, industriei si serviciilor, UE-27 (1998 si 2006)

Surse: Eurostat, conturi nationale, medie anuala.

Populatia activa in UE

In 2006, 64,3 % din populatia apta de munca in UE-27 a avut un loc de munca. Nivelul cel mai ridicat s-a inregistrat in Danemarca, iar cel mai scazut in Polonia. Acest nivel difera, de asemenea, in functie de sex.

Rata ocuparii fortei de munca pentru populatia cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani (2006)

Sursa: Eurostat, sondaj privind forta de munca.

Combaterea somajului este de o importanta vitala pentru UE. Rata somajului  difera de la o tara la alta si de la o regiune la alta. In 2006, cel mai scazut nivel al somajului s-a inregistrat in Tarile de Jos si in Danemarca, iar cel mai crescut a fost observat in Polonia.

Per ansamblu, 7,9 % din populatia activa a UE nu a avut un loc de munca in 2006, in raport cu 4,6 %, cat s-a inregistrat in Statele Unite.

Rata somajului (2006)

Sursa: Eurostat.

Disparitatile dintre sexe

In toate tarile UE, femeile castiga (in medie) mai putin decat barbatii. Cea mai mare disparitate salariala intre sexe s-a inregistrat in Estonia si Cipru, unde, in 2005, femeile castigau cu 25 % mai putin decat barbatii. Aceasta diferenta este mai mica in Malta (4 %). In cazul in care UE doreste o crestere a populatiei active, vor fi necesare conditii mai bune de lucru si remuneratii mai mari pentru a atrage un numar mai mare de femei pe piata muncii. Disparitatea salariala medie intre sexe, in UE, a scazut de la 17 % la 15 % intre 1998 si 2005.

UE trebuie, de asemenea, sa incurajeze atat barbatii, cat si femeile sa lucreze cat mai mult timp. Uniunea depune eforturi deosebite pentru a ajuta populatia din orice grupa de varsta sa isi gaseasca si sa isi pastreze un loc de munca. Acest lucru presupune elaborarea de politici care sa incurajeze munca cu jumatate de norma si sa reconcilieze viata profesionala cu cea personala.

Disparitatea salariala medie intre sexe (2005)

Tara
CY
EE
SK
DE
UK
FI
CZ
NL
AT
DK
LV
SE
BG
LT
LU
ES
RO
FR
HU
PL
IE
PT
IT
EL
SI
BE
MT

Sursa: Eurostat.

Sanse egale pentru toti

In toate grupele de varsta, numarul persoanelor care au un loc de munca in UE este mai mare in cazul barbatilor decat in cel al femeilor. Acest lucru se datoreaza uneori discriminarii la locul de munca sau este rezultatul unei alegeri personale sau a traditiilor culturale.

Rata somajului pe grupa de varsta si sex, UE-27 (2006)

Sursa: Eurostat, sondaj privind forta de munca, medie anuala.

Activitate economica si schimburi comerciale

Unul dintre obiectivele principale ale UE este progresul economic. In ultimii 50 de ani, si in special incepand cu anii ′80, s-au facut eforturi considerabile pentru inlaturarea barierelor dintre economiile nationale ale UE si pentru crearea unei piete unice in care bunurile, persoanele, capitalul si serviciile sa poata circula liber. Schimburile comerciale intre tarile UE au crescut considerabil si, in acelasi timp, UE a devenit o putere comerciala la nivel mondial.

Cantitatea productiei in UE

Produsul intern brut al UE (PIB) – tot ceea ce produce economia in materie de bunuri si servicii – este in crestere constanta. Ca urmare a alaturarii noilor state membre la UE in 2004, PIB-ul UE l-a depasit pe cel al Statelor Unite.

PIB in miliarde de euro (2005)

Miliarde €

Surse: FMI, Eurostat.

In toate tarile UE, peste 60 % din PIB este generat de sectorul serviciilor (care cuprinde bancile, turismul, transportul si asigurarile). Industria si agricultura, domenii inca importante, au inregistrat un regres in ultimii ani din punctul de vedere al importantei economice. Cu toate ca PIB-ul Uniunii este in continua crestere, in ultimii ani, acesta a inregistrat o crestere mai lenta decat cel al Statelor Unite, dar mai rapida decat in cazul Japoniei.

Cresterea PIB (variatia procentajului in cursul anului anterior)

Sursa: Eurostat.

Garantarea unui raport avantajos costuri/beneficii

Piata unica reprezinta una dintre cele mai importante realizari ale Uniunii Europene. Aceasta a inlaturat barierele economice in Europa si a crescut concurenta, ceea ce a avut ca rezultat o calitate mai buna si preturi mai mici pentru produse si servicii. Unele dintre cele mai drastice reduceri de pret s-au facut in sectorul comunicatiilor si al transportului aerian. Luati ca exemplu un apel telefonic de 10 minute catre Statele Unite. Preturile in Tarile de Jos au scazut cu 90 % intre 1997 si 2005. Persoanele care au telefonat din Letonia nu s-au bucurat de acest avantaj.

Costul in euro pentru un apel de 10 minute catre Statele Unite: tarife saptamanale standard, cu taxe incluse (1997, 2005)

Pentru tarile care s-au alaturat Uniunii din 2004, cifrele din coloana stanga corespund anilor 2000 sau 2001.

Surse: Eurostat, Teligen.

O putere comerciala majora

Cu toate ca populatia UE reprezinta doar 7 % din populatia mondiala, schimburile sale comerciale cu celelalte parti ale lumii reprezinta aproximativ o cincime din importurile si exporturile la nivel mondial.

Schimburile comerciale intre tarile UE reprezinta doua treimi din totalul schimburilor comunitare, cu toate ca nivelurile variaza de la o tara la alta. Piata unica a facilitat schimburile intre statele membre, astfel incat produsele, serviciile, capitalul si persoanele au libertate de circulatie dincolo de granitele nationale.

Tabelul de mai jos arata volumul schimburilor intre tarile UE in 2005 ca procentaj din exporturile lor totale. Luxemburg se situeaza pe primul loc, urmat de Slovacia si Republica Ceha.

Exporturile catre celelalte state membre ale UE ca procentaj din totalul exporturilor fiecarei tari (2005)

Sursa: Eurostat.

UE este exportatorul principal la nivel mondial si al doilea cel mai mare importator. Statele Unite reprezinta cel mai important partener comercial al UE, urmat de China. In 2005, participarea Uniunii la nivel mondial a fost de 18,1 % la exporturi si de 18,9 % la importuri.

De asemenea, Uniunea Europeana este un partener comercial important al tarilor in curs de dezvoltare, ale caror exporturi in UE sunt scutite de taxe sau beneficiaza de taxe reduse. Acest acces preferential pe piata UE are ca scop favorizarea cresterii economice a tarilor mai sarace.

Schimburile internationale de produse, in miliarde de euro (2005)

Miliarde €

Surse: FMI, Eurostat.

UE si lupta impotriva saraciei in lume

Saracia reprezinta inca o problema globala, in ciuda progresului pe parcursul ultimelor decenii. Mai mult de 1 miliard de persoane din intreaga lume, dintre care o treime in Africa subsahariana, traiesc cu mai putin de un dolar pe zi.

Ca putere economica majora, UE participa, prin schimburile comerciale si ajutorul oferit, la lupta impotriva saraciei si la promovarea dezvoltarii globale. Uniunea cauta sa isi foloseasca influenta in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului pentru a asigura faptul ca schimburile mondiale sunt supuse unor practici echitabile si ca globalizarea prezinta avantaje pentru toate natiunile, inclusiv pentru cele mai sarace. Uniunea este cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare din lume.

Ajutorul oficial pentru dezvoltare, ca proportie din ajutorul total acordat de principalele tari OCDE

Cifra pentru UE-15 cuprinde ajutorul administrat de institutiile UE.

Sursa: OCDE.

Transport, energie si mediu

Transportul si energia sunt factori vitali pentru economia UE. Europenii si produsele pe care le consuma in cantitate si varietate din ce in ce mai mare sunt transportate dintr-o parte in alta a continentului prin toate modalitatile de transport, dar in special prin transport rutier.

Pe masura ce economia se dezvolta, creste si cererea in domeniul transportului si al energiei. Dar aceasta crestere duce la probleme legate de congestionarea traficului rutier si la un consum de carburanti mai mare, fenomene care, la randul lor, duc la cresterea poluarii. Acestea sunt probleme care afecteaza intreaga Europa si care solicita solutii la nivel european adoptate in cadrul UE.

Dezvoltarea durabila reprezinta o prioritate majora pentru UE, care ia in considerare preocuparile legate de mediu in elaborarea tuturor politicilor sale.

Transporturi

Caile ferate si caile navigabile interioare (fluvii si canale), odinioara atat de importante pentru transportul marfurilor si al pasagerilor in Europa, sunt folosite astazi doar pentru o mica parte din transporturi. Trei sferturi din transportul de marfuri in Uniune se efectueaza in prezent pe caile rutiere, si in acelasi mod se deplaseaza mai mult de trei sferturi din calatori.

Previziunile arata ca transportul rutier va ramane, fara doar si poate, cel mai important mijloc de deplasare pentru calatori si ca transportul pe cale aeriana va continua sa se extinda.

Pentru a fluidiza traficul rutier si a imbunatati calitatea mediului inconjurator, UE isi incurajeaza cetatenii sa se deplaseze cu mijloace de transport in comun si indeamna firmele de transport sa recurga la trenuri, ambarcatiuni si nave pentru transportul marfurilor.

Pentru a rezolva problema congestionarii in aeroporturile europene, UE elaboreaza un sistem de gestionare a traficului aerian („cerul unic european”).

Utilizarea a patru mijloace de transport de pasageri in UE-25, ca procentaj din transportul total de pasageri, calculat in pasageri/km (2000, 2010 si 2030)

Sursa: Comisia Europeana.

Asigurarea aprovizionarii cu energie

Tarile UE depind de importuri pentru mai mult de jumatate din energia pe care o consuma. Cu toate acestea, gradul dependentei de importuri difera in mare masura: Cipru, Luxemburg si Malta se bazeaza pe importuri aproape in totalitate, in timp ce Danemarca este, de fapt, un exportator net de energie, iar Polonia si Regatul Unit depind de importuri intr-o masura relativ mica.

Nivelul general de dependenta a UE de energia importata a fost de 52,3 % in 2005 si se prevede o crestere pe masura ce resursele proprii se diminueaza. In prezent, UE isi procura aproximativ 50 % din gazele consumate doar din trei surse – Rusia, Norvegia si Algeria.

Pentru a aborda problema cresterii dependentei de importuri, UE face eforturi mari sa obtina o crestere a eficientei energetice, sa dezvolte resursele regenerabile si sa isi diversifice gama de furnizori externi.

Gradul de dependenta neta de importurile de energie,

ca procent din consumul total, UE-27 (2005)

* Cifra negativa indica faptul ca Danemarca a fost un exportator net de energie.

** Cipru a importat o cantitate mai mare de energie decat cantitatea consumata in timpul anului. Surplusul a fost depozitat.

Sursa: Eurostat.

Utilizarea energiei intr-un mod mai eficient si recurgerea la resurse regenerabile cu grad scazut de poluare fac, de asemenea, parte din strategia de combatere a incalzirii globale cauzata de arderea combustibililor fosili, in special a carbunelui si petrolului. Utilizarea combustibililor fosili pentru producerea energiei determina emisii de dioxid de carbon in atmosfera, care contribuie astfel la incalzirea globala. UE si-a fixat ca obiectiv ca, pana in  2010, 21 % din electricitate sa fie produsa din surse regenerabile, precum energia eoliana, solara, hidroeletrica, geotermala si biomasa.

Procentajul de electricitate produsa din surse de energie regenerabile,

UE-27 (2005)

Sursa: Eurostat.

Protectia mediului inconjurator

Pe masura ce situatia financiara a europenilor se imbunatateste, apare responsabilitatea acestora pentru generarea unei cantitati cat mai mici de deseuri si administrarea lor cat mai eficienta. In prezent, fiecare cetatean din UE-27 genereaza, in medie, putin peste jumatate de tona de deseuri municipale pe an. Aceste deseuri trebuie reciclate sau eliminate in depozitele de deseuri sau prin incinerare.

In majoritatea tarilor din UE, cantitatea de deseuri municipale provenind din gospodarii, birouri si institutii publice s-a stabilizat sau s-a diminuat in ultimii ani, dar continua sa creasca in alte tari. Cea mai mare cantitate de deseuri pe cap de locuitor este inregistrata in Irlanda, iar cea mai scazuta, in Polonia.

Cantitatea de deseuri municipale generata pe an, in kg/persoana,

UE-27 (2005)

* Cifre estimate sau provizorii.

Sursa: Eurostat.

Una dintre cauzele principale ale incalzirii globale o constituie asa-numitele emisii de gaze cu efect de sera ale centralelor electrice, uzinelor, fermelor agricole, sectorului transporturilor si ale gospodariilor. Acestea contin dioxid de carbon, in special ca urmare a utilizarii ombustibililor fosili (carbune, petrol si gaze), si metan.

In temeiul Protocolului international de la Kyoto, UE-15 trebuie sa isi reduca, pana in 2008-2012, emisiile de gaze cu efect de sera cu 8 % (in raport cu nivelul din 1990, care este considerat an de referinta). Pentru a realiza acest obiectiv, tarile din UE-15 au ajuns la un acord de repartizare a sarcinilor prin care tarile mai putin dezvoltate din punct de vedere economic isi pot inca mari emisiile, in timp ce celelalte tari trebuie sa le reduca. Obiectivele nationale individuale sunt prezentate in tabel.

Zece tari care s-au alaturat UE incepand cu 2004 au propriile lor obiective de reducere a emisiilor. Cipru si Malta nu se numara printre acestea.

Conform Protocolului de la Kyoto, Japonia s-a angajat la o reducere de 6 %. Statele Unite nu au ratificat Protocolul de la Kyoto.

Emisiile de gaze cu efect de sera, in 2004, ca procentaj al anului de referinta

Anumite tari UE au ales alt an de referinta decat 1990; reducerile acestora sunt calculate in consecinta.

Surse: Agentia Europeana de Mediu, Centrul tematic european pentru atmosfera si schimbarile climatice.

Europenii traind impreuna

Cetatenii UE incep, tot mai mult, sa se cunoasca intre ei si sa isi dezvolte sentimentul de apartenenta la o comunitate de europeni, chiar daca nu toata lumea este la fel de entuziasmata in ceea ce priveste UE. Multa lume isi petrece concediile in alta tara europeana si un numar tot mai mare de persoane pleaca sa studieze sau sa lucreze in strainatate, gratie libertatii de miscare pe teritoriul comunitar. Un procentaj ridicat de elevi europeni invata cel putin o limba europeana in plus fata de cea materna.

Europeni fericiti impartasind aceleasi preocupari

Intr-un sondaj Eurobarometru realizat in primavara anului 2006, opt din zece cetateni europeni au raspuns ca sunt destul de multumiti sau foarte multumiti de viata pe care o duc si majoritatea erau optimisti cu privire la viitor. Europenii care se considera „foarte multumiti” reprezinta 21 %, in raport cu 23 % conform sondajului anterior, realizat in toamna anului 2005.

Numarul persoanelor care au declarat ca sunt complet nemultumite in ultimul deceniu a ramas relativ mic, la aproximativ 4 %.

Procentajul cetatenilor UE-25 care sunt foarte multumiti, destul de multumiti, nu prea multumiti sau complet nemultumiti de viata pe care o duc (2006)

Sursa: Eurobarometru.

Chiar daca, in general, sunt multumiti de viata pe care o duc, Europenii se confrunta totusi cu griji si probleme. Somajul ramane una dintre grijile principale pentru multi dintre ei. Intr-un sondaj din 2006, doar 10% dintre persoanele chestionate au declarat ca terorismul reprezinta una dintre cele doua probleme majore cu care se confrunta tara lor.

Cu toate ca rezultatele variaza, reflectand diversitatea culturilor si a opiniilor in UE, sondajul arata ca cetatenii UE impartasesc multe preocupari.

Procentajul cetatenilor UE-25 care considera aspectele de mai jos drept una din doua amenintari principale cu care se confrunta tara lor in primavara anului 2006

Sursa: Eurobarometru.

Comunicarea cu vecinii

Cunoasterea unei limbi straine este utila in multe privinte – pentru a studia in strainatate, pentru a calatori, in stabilirea de relatii de afaceri si de prietenie internationale – si ofera multiple oportunitati profesionale. Din acest motiv, UE isi incurajeaza cetatenii sa invete doua limbi straine in plus fata de limba lor materna.

O majoritate neta a europenilor (56 %) sustin ca pot purta o conversatie intr-o limba straina. Dintre acestia, sunt persoane care vorbesc doua sau chiar trei limbi straine. Cu toate acestea, 44 % dintre europeni nu cunosc nici o limba straina.

Procentajul europenilor care pot purta o conversatie intr-o limba straina (2005)

Sursa: Eurobarometru.

Limbile cele mai folosite de vorbitorii nenativi sunt engleza, franceza si germana. Limba rusa este vorbita in mare masura in tarile Europei centrale si orientale care s-au alaturat Uniunii in 2004.

Procentajul elevilor din invatamantul postliceal superior care invata limbile engleza, franceza sau germana ca limbi straine (2005)

Surse: UNESCO/OCDE/Baza de date Eurostat.

Studiind impreuna

Un numar din ce in ce mai mare de tineri europeni studiaza in tari europene, altele decat tara de origine. Erasmus este un program important finantat de UE care permite tinerilor si profesorilor din invatamantul universitar sa petreaca un an in alta tara a UE. Mai mult de un milion de tineri au participat la acest program de la lansarea sa in 1987. Acest program s-a extins la nivel mondial de la data initierii, in 2004, a programului Erasmus Mundus.

In afara programului Erasmus, aproape o jumatate de milion de tineri studiaza in alta tara a UE. Cifrele sunt prezentate in tabel.

Tineri dintr-o tara UE care studiaza in alta, pe tara-gazda (in mii),

UE-27 (2004)

Sursa: Eurostat.

Sustinatori sau sceptici?

Majoritatea cetatenilor din toate tarile UE considera ca aderarea la Uniune este un lucru bun pentru tara lor. Nivelul de sustinere variaza pe tot teritoriul Uniunii si fluctueaza de-a lungul timpului. Un sondaj Eurobarometru din 2006 a aratat ca cele mai serioase sustinatoare sunt cateva dintre vechile state membre (Irlanda si tarile Benelux), cu toate ca rata sustinerii in tarile care au aderat la UE in 2004 a crescut de atunci, cu exceptia Ungariei.

Ungaria se numara printre tarile cele mai reticente in ceea ce priveste aderarea la UE, urmata de Finlanda, Austria si ultima situata, Regatul Unit, unde diferenta dintre cei care considera aderarea la UE un lucru pozitiv pentru tara lor si cei care o considera un aspect negativ este cea mai mica.

Sprijinul fata de aderarea la UE, ca procentaj din persoanele chestionate, UE-27 (toamna anului 2006)

Nu s-au luat in considerare raspunsurile „nu stiu” si cele negative.

Sursa: Eurobarometru.

Culegerea roadelor

Conform aceluiasi sondaj de opinie, majoritatea cetatenilor europeni (54 %) considera ca tara lor a avut efectiv de castigat ca urmare a aderarii la UE. Cea mai convinsa de acest lucru este Irlanda (87 %), urmata de o membra noua, Lituania (77 %) si apoi de Danemarca si Grecia (ambele cu 74 %). Tarile cele mai sceptice sunt Ungaria, Suedia si Regatul Unit, unde doar 39-41 % din cei chestionati au considerat ca tara lor a avut de castigat din aderarea la Uniune.

Urmatorul tabel arata ca, la finele anului 2006, diferenta intre raspunsurile pozitive si cele negative era de 20 %, in raport cu doar 6 % cu 10 ani inainte.

Procentajul cetatenilor UE care considera ca tara lor nu a obtinut nici un avantaj ca urmare a aderarii la UE, intre toamna anului 1996 si toamna anului 2006

Sursa: Eurobarometru.

Tarile candidate

In momentul in care o tara isi depune candidatura pentru aderare la Uniunea Europeana si cererea sa a fost acceptata oficial, aceasta devine o „tara candidata”. In prezent, acestea sunt in numar de trei: Turcia, Croatia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Inainte ca o tara candidata sa se alature UE, aceasta trebuie sa aiba un sistem de guvernare stabil si democratic si institutii care sa asigure respectarea statului de drept si a drepturilor omului. Aceasta trebuie sa aiba, de asemenea, o economie de piata functionala si o administratie in masura sa aplice dreptul comunitar si politicile UE. Conditiile de aderare specifice fiecarei tari sunt stabilite in negocierile cu Comisia Europeana.

In general, negocierile se desfasoara pe parcursul mai multor ani.

Suprafata si populatie

Tarile candidate difera ca suprafata, Turcia avand, in mod evident, suprafata cea mai mare. Populatia sa este mai numeroasa decat a oricarui alt stat membru, cu exceptia Germaniei. Impreuna, cele trei tari candidate ar creste populatia totala a UE cu 16 %.

Suprafata in mii de km²

1 000 km²

Sursa Comisia Europeana.

Populatia la 1 ianuarie 2006 in milioane de locuitori

Milioane

Sursa: Eurostat.

Situatia financiara

Comparand PIB-ul tarilor candidate in SPC pe cap de locuitor, se observa ca acestea sunt considerabil mai putin prospere decat media statelor membre UE. Cu toate acestea, Croatia are un PIB pe cap de locuitor mai mare decat Bulgaria si Romania, devenite state membre in 2007.

PIB pe cap de locuitor in SPC ca procentaj din media UE-27 (2005)

Sursa: Eurostat.

https://ec.europa.eu/publications/booklets/eu_glance/66/ro.doc

Cetatenii la locul de munca

Reformele economice din ultimii ani au adus schimbari radicale in tarile candidate, contribuind la crearea de noi locuri de munca. Dar rata ocuparii fortei de munca in randul populatiei apte de munca, in tarile candidate, este mai scazuta decat media UE.

In tarile candidate, ca si in UE, serviciile (inclusiv turismul) constituie o parte importanta a economiei. Ca si in tarile care s-au alaturat Uniunii in 2004, in tarile candidate proportia populatiei care lucreaza in agricultura este superioara celei din UE-15.

Rata ocuparii fortei de munca pentru populatia cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani (2005)

Surse: Pentru UE-27 si HR: Eurostat, sondaj privind forta de munca, medie anuala. Pentru MK si TR: date nationale.

Ocuparea fortei de munca pe sectoare (2004)

Sursa: Comisia Europeana.

Relatii de buna vecinatate

Prin extinderile recente, Uniunea Europeana a unificat un continent odinioara divizat, creand in Europa un spatiu vast de stabilitate si prosperitate. Cu toate ca aceasta este doar faza initiala, cetatenii tarilor care s-au alaturat UE in 2004 se bucura deja de avantajele prezentate de cresterea economica, mobilitatea persoanelor si modernizarea infrastructurilor neglijate anterior.

UE cauta sa traiasca in armonie cu vecinii sai si sa le sustina eforturile privind democratia, stabilitatea si prosperitatea. Frontierele externe ale UE nu trebuie sa devina o noua linie despartitoare in Europa intre Uniune si vecinii sai – la est, Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova, regiunile din Caucaz si Balcani, iar la sud, tarile bazinului oriental al Mediteranei si Africa de Nord.

Obiectivul urmarit este stabilirea unor relatii mai stranse cu fiecare dintre aceste tari, bazate pe cooperare comerciala, economica si politica, a unor eforturi comune in materie de cercetare si dezvoltare, protectia mediului, stiinta si cultura, precum si asistenta tehnica. UE a incheiat acorduri de asociere specifice cu tarile din Balcani, aceasta reprezentand un prim pas inspre aderarea lor la Uniune. Primele dintre aceste acorduri au fost semnate cu Croatia si cu Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, care au, in prezent, statutul de tari candidate la aderare.