Vizita vicepremierului georgian, Giorgi Baramidze, in Romania

Vizita vicepremierului georgian, Giorgi Baramidze, in Romania

Evenimente:

La data de 6 octombrie, vicepremierul georgian si ministru de stat pentru integrare europeana si euro-atlantica, Ghiorghi Baramidze, a participat la festivitatea organizata de Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Avertizare Timpurie (CPC-EW) si gazduita de Universitatea Nationala de Aparare Carol I, cu ocazia lansarii volumului "Razboiul Ruso-Georgian, Reactiile decidentilor in timpul crizei", carte semnata de Iulian Chifu, Monica Oproiu si Narciz Balasoiu si realizata sub egida CPC-EW.

La lansare au mai fost prezenti gen. Teodor Frunzeti, comandantul si rectorul Universitatii Nationale de Aparare, Teodor Melescanu, vicepresedintele Senatului Romaniei, gen(r) profesor Cornel Codita.

Vicepremierul georgian a subliniat, intr-un discurs de 30 de minute, importanta volumului lansat pentru ca releva obiectiv etapele si contextul razboiului ruso-georgian din august 2008, iar relatarea contextuala incepe "inainte de summitul NATO de la Bucuresti, atunci cand refuzul Aliantei de a oferi Georgiei si Ucrainei Membership Action Plan au taiat avantul Ucrainei si au creat conditiile pentru aplicarea planului de atacare a Georgiei pregatit din timp", potrivit lui Ghiorghi Baramidze.

Vicepremierul georgian a relevat sprijinul primit din Romania pentru aderarea la MAP si a relevat faptul ca summitul NATO de la Bucuresti a reusit totusi sa acorde Georgiei perspectiva aderarii la Alianta neconditionata decat de criteriile tehnice. Aceasta situatie a facut ca, in ciuda razboiului, a pierderilor si distrugerilor, Georgia sa ramana angajata in directia integrarii in Alianta, a reformelor necesare pentru aceasta intreprindere si a participarii masive la operatiunile internationale.

Georgia este tara cu cea mai mare contributie pe cap de locuitor in operatiunile americana din Irak pana la 8 august, cu 2000 de soldati, iar in prezent la operatiunile NATO din Afganistan.

Vicepresedintele Senatului Romaniei, Teodor Melescanu, a relevat atat valentele stiintifice, obiectivitate si analiza din acest tratat, cat si cantitatea mare de documente si surse pe care se sprijina volumul "Razboiul Ruso-Georgian, Reactiile decidentilor in timpul crizei" - documente, interviuri, harti. Prof. Cornel Codita a subliniat atat calitatea si metodologia moderna a analizei deciziei in criza cat si minutiozitatea adunarii interviurilor si datelor necesare pentru recompunerea materialului si prezentarea cat mai sustinuta a pasilor si rationalitatilor - sau lipsei de rationalitate - a cartii.

De asemenea, pe data de 7 octombrie, Ghiorghi Baramidze a avut o intrevedere la sediul Ministerului Afacerilor Externe cu ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. Vicepremierul Georgian a mai avut intalniri la nivelul Ministerului Apararii si la nivelul Parlamentului Romaniei.

Vizita vicepremierului georgian in Romania se incadreaza in contextul sustinerii pe care Romania o acorda aspiratiilor europene si euro-atlantice ale Georgiei. Agenda vizitei a cuprins o serie de aspecte de interes in relatia Georgiei cu Alianta Nord-Atlantica, in perspectiva Summit-ului NATO de la Lisabona.

Discutiile ocazionate la sediul MAE au inclus totodata si tematici de interes comun referitoare la stadiul si perspectivele relatiilor bilaterale, discutiile urmarind identificarea acelor domenii care pot genera valoare adaugata in ceea ce priveste evolutia relatiilor bilaterale, precum politica de asistenta pentru dezvoltare, cooperarea economica si securitatea energetica.

De asemenea, au fost abordate - atat cu prilejul intrevederii celor doi oficiali, cat si la nivel tehnic, in cadrul unei intrevederi de lucru a expertilor georgieni cu oficiali din cadrul MAE - aspecte de interes privind evolutiile in planul securitatii regionale si rolul EUMM Georgia la 2 ani de la lansare.

Programul vizitei a mai inclus si intrevederi la Parlamentul Romaniei cu presedintele Senatului si cu oficiali din cadrul Camerei Deputatilor, precum si la Ministerul Apararii Nationale.

Continut/Context:

In cadrul convorbirilor dintre ministrul Afacerilor Externe si vicepremierul georgian, Teodor Baconschi a subliniat faptul ca "Romania nu si-a schimbat pozitia de solidaritate activa cu destinul euro-atlantic al Georgiei" si a exprimat convingerea ca "apropierea Georgiei atat de UE, cat si de NATO este cea mai buna garantie de perspectiva pentru a respecta integritatea teritoriala, suveranitatea si independenta acestui stat european prin istoria, cultura si valorile sale fundamentale".

Cei doi oficiali au abordat subiecte privind atat relatia bilaterala, precum proiectele de asistenta pentru dezvoltare pe care le ofera Romania cat si cooperarea in domeniul economic, si cea in cadru multilateral.

"In perspectiva viitoarei intalniri a Noilor prieteni ai Georgiei, la care voi participa in curand in marja Consiliului de Afaceri Generale si Relatii Externe de la Luxemburg, suntem in mod proactiv alaturi de Georgia si vom continua sa diversificam colaborarea noastra fie prin AGRI, fie prin reluarea liniei de feribot Constanta-Batumi, fie prin investitii directe si reciproce care sa sustina, in realitatea economica, realitatea foarte bunelor noastre relatii politice", a declarat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

"Speram ca limbajul declaratiei politice finale de la summit-ul OSCE de la Astana sa pastreze un ton adecvat fata de chestiunea rezolvarii conflictelor inghetate (.) si ca declaratia finala a summit-ului NATO de la Lisabona sa reflecte, prin adoptarea noului concept strategic, si angajamentul aliat fata de continuarea politicii usilor deschise", a mai adaugat ministrul roman al Afacerilor Externe.

De asemenea, Teodor Baconschi a exprimat angajamentul Romaniei pentru continuarea unei prezente romanesti importante in cadrul Misiunii civile UE de monitorizare in Georgia si a evidentiat faptul ca implicarea UE in Georgia, prin intermediul unei misiuni de monitorizare, a contribuit la instaurarea unui mediu de securitate sigur si stabil.

La randul sau, vicepremierul georgian, Giorgi Baramidze a multumit Guvernului si Parlamentului Romaniei pentru sustinerea puternica si continua a suveranitatii si integritatii teritoriale a Georgiei, cat si pentru suportul prin dialogul constructiv cu partenerii din regiune.

In plus, Giorgi Baramidze a declarat la Bucuresti ca NATO nu isi poate permite sa lase o tara terta sa exercite drept de veto pe extindere. Oficialul georgian a declarat, de asemenea, ca NATO nu poate face o greseala stabilind preconditia reunificarii Georgiei pentru a dobandi statutul de membru.

'Altminteri, ar fi un semnal pentru Rusia sa nu dezocupe teritoriile si astfel sa blocheze aderarea Georgiei. Deci ar fi cea mai buna invitatie pentru Rusia sa nu fie constructiva si sa nu paraseasca niciodata aceste teritorii ocupate', a adaugat vicepremierul Giorgi Baramidze. El a reamintit ca Germania a aderat la NATO inainte de unificare si a adaugat ca a durat zeci de ani dupa aceea pana la reunificare.

'Dar a fost important ca NATO a invins blocul comunist si socialist fara a trage macar un foc de arma, pentru ca a fost insistent si a avut o politica inteleapta. Va dura, dar Georgia va fi unificata', a mai declarat vicepremierul si ministrul de stat georgian pentru integrare europeana si euroatlantica.

'Poate problema unificarii va fi rezolvata inainte de aderarea la NATO, dar cred ca intr-un mod foarte intelept nu se pune problema unificarii ca preconditie', a subliniat oficialul georgian. El a mentionat, de asemenea, ca este doar o problema de timp pana cand Georgia va deveni membra a NATO si UE si si-a exprimat speranta ca acest lucru se va intampla impreuna cu Republica Moldova si Ucraina.

In acord cu vicepremierul georgian, ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi a explicat ca apropierea Georgiei atat de UE, cat si de NATO este cea mai buna garantie de perspectiva pentru integritatea teritoriala, suveranitatea si independenta acestui stat.

Ministrul Teodor Baconschi a reiterat ca Romania nu si-a schimbat pozitia de solidaritate activa cu destinul euroatlantic al Georgiei. 'Suntem interesati sa fructificam pe toate planurile excelentul dialog politic la nivel inalt, intre sefii de state. Suntem optimisti cu privire la progresele pe care Georgia le va inregistra in negocierile sale cu UE si in beneficiile pe care Parteneriatul rasaritean le va aduce'.

Totodata, ministrul Afacerilor Externe a adaugat ca exista un foarte bun dinamism economic, investitii straine, o noua relationare a Georgiei cu o serie de state din regiune, cum ar fi Turcia, mentionand importanta majora a realizarii proiectului AGRI. 'Suntem convinsi ca apropierea Georgiei atat de UE, cat si de NATO este cea mai buna garantie de perspectiva pentru integritatea teritoriala, suveranitatea si independenta acestui stat european prin istoria cultura si valorile sale fundamentale'.

Ministrul Baconschi si-a exprimat speranta ca declaratia politica finala de la summitul OSCE de la Astana va pastra un ton adecvat fata de chestiunea rezolvarii conflictelor inghetate. 'Speram, de asemenea, ca declaratia finala a summitului NATO de la Lisabona sa reflecte prin adoptarea Noului Concept Strategic si continuarea politicilor usilor deschise'.

Baconschi a subliniat ca Romania sustine apropierea Georgiei de UE si NATO si va continua sa diversifice colaborarea cu Tblisi fie prin AGRI, fie prin reluarea liniei de feriboat Constanta-Batumi, fie prin investitii directe si reciproce care 'sa sustina in realitatea economica, realitatea bunelor noastre relatii politice'.

Semnificatii

In contextul pierderii pas cu pas a prietenilor la nivel european, pe baza noilor procese de resetare a relatiilor cu Federatia Rusa, Georgia incepe sa realizeze postura sa tot mai complicata la nivel mondial, proportional cu valoarea geopolitica a pozitiei sale pe coridorul transcaucazian Est-Vest.

Astfel, daca SUA a lasat fara raspuns cererile repetate de achizitii de armamemnte si tehnica militara, necesare inclusiv realizarii planurilor anuale de reforma si apropierii de NATO, resetarea relatiilor cu SUA poate aduce Georgiei si mutari in planul declaratiei finale a summitului NATO de la Lisabona, respectiv mutarea de la capitolul Extinderea Aliantei la capitolul relatii cu tari partenere.

O alta posibilitate este schimbarea formulei clare si neeechivoce din cadrul Declaratiei finale a summitului NATO de la Bucuresti "Ucraina si Georgia vor deveni membre NATO" intr-o formulare mai ambigua si incifrata "NATO reafirma valabilitatea angajamentelor de la Bucuresti privind Georgia(eventual si Ucraina)".

Nu in ultimul rand, in urma deciziei Ucrainei de a vota "legea de neaderare la nici un bloc militar", o varianta de nealiniere nuantata, Ucraina a cerut eliminarea propozitiei respective din documentul final al NATO, motiv pentru care revizuirea ar putea fi in defavoarea Georgiei care nu va putea sa-si singularizeze o astfel de formula angajament in declaratia finala, cu atat mai mult in cadrul Conceptului Strategic.

Nu in ultimul rand, neconvocarea unei reuniuni a Comisiei NATO-Georgia in marja summitului NATO de la Lisabona dar invitarea Presedintelui rus Dmitri Medvedev si pregatirea pachetului de colaborare NATO-Rusia mult extins, cu componente pe dimensiunea scutului antiracheta si a relansarii discutiilor pe tema Tratatului Fortelor Conventionale in Europa, sunt semnale care nu incurajeaza Georgia.

In contextul in care nici Parteneriatul strategic si Conventia cu SUA nu functioneaza pe deplin iar semnalele transmise recent de Secretarul General al NATO si Secretarul american de Stat sunt mai degraba impaciuitoare si linistitoare decat incurajatoare, Tbilisiul isi bazeaza o componenta majora a politicii sale pe relatia cu Romania, un partener stabil si constant, fata de care si populatia georgiana, respectiv romaneasca, are sentimentele cele mai deschise si de admiratie.

In contextul unor schimbari sensibile de orientari si nuante la Varsovia fata de cauza georgiana si a problemelor intampinate de Tarile Baltice, Bucurestiul ramane cel mai util si important canal pentru Georgia in a-si apara pozitiile, iar Romania mentine Georgia pe lista destinatiilor predilecte pentru fondurile sale de dezvoltare - alaturi de Republica Moldova si Serbia.

Din punctul de vedere al deciziei strategice, Romania trebuie sa continue aceasta politica in paralel cu identificarea tuturor resorturilor si posibilitatilor de implicare in dezvoltarea economica a Georgiei si furnizarea de produse pe piata georgiana. Mai mult, valorificarea acestei situatii de apropiere dintre cele doua tari trebuie sa se produca la nivel economic si comercial, dar si la nivelul valorificarii oportunitatilor de afaceri cu relevanta strategica si valorificarea atuurilor Georgiei de tara de tranzit pentru produsele azere.

Cum relatia cu Azerbaidjanul este cuantificata deja la nivelul Parteneriatului Strategic pentru energie, devine importanta investitia si parteneriatul pentru dezvoltare dintre Romania si Georgia, care se poate transforma intr-un atu regional major pentru tara noastra.