FORMA SI CONTINUTUL GANDIRII

Forma SI conTinutul gAndirii. AdevArul logic SI adevArul material

Asa cum am constatat, corectitudinea logica sau validitatea rationamentului (inferentei) este data de structura sau forma gandirii, independent de adevarul sau falsitatea propozitiilor componente.

Corectitudinea logica (validitatea) este numita si adevar formal iar adevarul propozitiilor este numit adevar material.

In cele ce urmeaza vom folosi termenii de validitate pentru a desemna corectitudinea formala a rationamentului iar termenul de adevar pentru adevarul material al propozitiilor.

Intr-un rationament valid, plecand de la premise adevarate se ajunge cu necesitate la concluzie adevarata. Daca plecam de la premise adevarate si ajungem la o concluzie falsa atunci inseamna ca am rationat gresit, ca rationamentul este nevalid.

Sa mai luam un exemplu:

a)   Daca toti X sunt Y, atunci toti Y sunt X

b)   Daca toti X sunt Y, atunci unii Y sunt X

Prima forma logica este incorecta (nevalida), iar a doua este corecta (valida), independent de continutul (material al) propozitiilor. Aceasta inseamna ca daca introducem in premisa formei b) continuturi materiale adecvate (propozitie adevarata), rezulta cu necesitate concluzie adevarata.

Adevarul consecintei rationamentului are o dubla conditie:

a) conditia materiala = adevarul premiselor

b) conditia formala = corectitudinea sau validitatea rationamentului

Relatiile dintre adevarul propozitilor componente si validitatea rationamentului pot fi reflectate astfel:

Tab.1

Stiinta aplicata are ca obiect continutul gandirii, iar logica forma acesteia. Vom spune, in consecinta ca logica este stiinta care studiaza conditiile formale ale gandirii corecte .

Este locul sa mentionam, in acest context, deosebirea esentiala dintre abordarea logica a gandirii si abordarea psihologica sau gnoseologica. Daca psihologia studiaza gandirea in relatie cu subiectul cunoscator, iar gnoseologia ca relatie intre subiectul cunoscator si obiectul cunoasterii, logica face abstractie atat de caracteristicile subiectului cat si de cele ale obiectului. De aceea se spune ca logica studiaza gandirea ca gandire, sau ca este gandirea care se gandeste pe sine ca gandire (ca operatie formala).