e1 - sunt relatii avantajoase (profitabile)

e2 - sunt relatii dezavantajoase (dezastruoase sub raport economic)

e1 - relatii lipsite de avantaj, in care sigur nu se castiga, existand o mare sansa de a pierde

_

(pentru ca e1 implica usor e2)

e2 - relatii nepaguboase in care sigur nu se pierde desi exista sanse de castig

_

(pentru ca e2 implica usor e1)

Valorile economice sunt integrate sistemului social intrucat il stimuleaza si il defineste.

Din aceste motive exista tendinta ca recomandarile sociale p1 sa se combine cu variantele cele mai profitabile economic. (Nu intamplator sistemul social recunoaste casatoriile monogame).

Oricare din ipostazele variabile e, se poate combina cu oricare din variabilele p; Rezulta 16 combinatii logic posibile.

Aceste relatii au loc intr-un cadru unde intervin si dorintele personale (d).

d1 - relatii dorite (exprima aspiratia individuala de viata)

d2 - relatii contrarii (fobice, temute)

d1 - relatii nedorite ( si de nedorit)

d2 - relatii netemute

Valorile individuale (d) nu sunt integrate sistemului social ci doar corelabile valorilor sociale pentru ca individul are autonomie (libertatea de alegere), refuza conformismul.

In principiu, oricare din ipostazele variabilei d se combina cu oricare din ipostazele variabilei e (valorile economice) si cu oricare din ipostazele variabilei p (norme) => rezulta 64 situatii logic posibile care epuizeaza gama relatiilor reale si posibile dintre sexe.

Din cele 64 situatii, unele nu pot fi practicate - ex. o relatie de tipul p2 e2 d2 nu poate fi practicata nici macar de un bolnav psihic ( o relatie interzisa social, dezastruoasa economic, temuta de el insusi).

S-ar putea insa p2 e2 d1

Un individ, functie de nivelul de cultura, stare economica, mediu social, varsta etc. actualizeaza una sau alta din cele 18-24 combinatii.

Cu toate acestea exista numai 4 tipuri de familii :

p1d1 - casatorii bazate pe sentiment (sunt armonioase, rezista) pentru ca intr-o societate normala p1d1 se combina cu e1 (p1d1 / e1)

__ __

in stari de criza p1d1 poate rezista datorita sentimentelor si atunci se combina cu e2 sau e1:

__

p1d1 / e2

__

e1

__

p1 d2 - familii in care exista un conflict latent pentru ca cel putin din partea unuia nu exista atractie, dar conflictul se rezolva in timp si familiile rezista pentru ca nu exista nici respingere

=> se poate ca sentimentele sa apara in timp sau absenta sentimentelor poate fi suplinita de valorizari mult mai puternice (viata e practica) - e om serios, e profesionist etc.

__

p1 d1 - o combinatie nedorita cel putin de unul dintre parteneri, iar in timp apare repulsia

__

(d1 genereaza d2) - combinatia Ion - Ana (Rebreanu)

p1d2 - casatorii fobice (putem banui sigur ca sunt facute din interes - atrag e1 - avantajul economic => p1 d2 e1

Conditii

Relatii de implicatie ( pe verticala ) intre p si d

p1 d2 - recomandarile sociale nu sunt temute

d1 p2 - dorintele sociale nu sunt interzise

p2 d1 - interdictiile sociale nu sunt dorite

d2 p1 - fobiile individului sunt codificate normativ

Atunci cand aceste conditii nu sunt respectate => societatea e in criza accentuata, se destructureaza economic, politic, social, se atomizeaza ( nu se leaga nimic cu nimic)

Tratarea spatiului

Exista 4 tipuri de cumparatori

			Naivul
			Ironicul (cel cu fire de poet)

Modelele comunicarii

Communis - a pune in comun, a pune in relatie cu, a imparti ceva cu altcineva, a transmite (informatii - telfon, telegraf, internet etc).

Prin comunicatii - desemnam aspectul tehnic

Prin comunicatie -> aspecte care tin de libaj, conotatie

Comunicare - interpersonala

- intrapersonala

Comunicare - directa

- mediata tehnic

Modelul informational - elaborat de Claude Shannon si Warren Weaver (cresterea eficientei liniilor telegrafice)

Autorii pornesc de la o acceptiune larga a comunicarii : toate procedeeele prin care un spirit poate fi influentat de un alt spirit.

Teoria lor matematica introduce o serie de abstractii si idealizari absolut necesare pentru a supune masurarii cantitative procesele si fenomenele de comunicare.

Abordarea teoretica a comunicarii e posibila la 3 niveluri :

a.      axat pe intrebarea : cu ce exactitate pot fi transmise simbolurile/ semnalele comunicarii - e vizata problema tehnica;

b.     cu ce precizie simbolurile transmise vehiculeaza semnificatia dorita (problema semantica)

c.      cu ce eficacitate semnificatia primita influenteaza conduita receptorului in sensul dorit (problema pragmatica).

Modelul informational se aplica numai problemelor de nivel a. (adica fidelitatea transmiterii semnalului de la emitator la receptor) insa aspectele semantice si pragmatice nu pot fi reduse la problema tehnologica.   Informatia nu trebuie confundata cu semnificatia.

Notiunea de informatie din acest model nu se aplica mesajelor individualizate ci se refera la o situatie globala.

indica faptul ca dispunem de o anumita libertate in selectarea mesajului, adica informatia e definita prin log 2 a

cantitatea de informatii pe care o obtinem cand se produce un eveniment este egala cu cantitatea de incertitudine asociata respectivului eveniment inaintea aparitiei sale.

Masurand incertitudinea obtinem un instrument pentru masurarea informatiei. Incertitudinea depinde de 2 factori :

nr. evenimentelor posibile a.i., cu cat acesta e mai mare, cu atat incertitudinea celui care se produce este mai mare ;

probabilitatea de producere a fiecarui eveniment in parte, incertitudinea fiind maxima atunci cand toate evenimentele sunt egal posibile;

informatia este dependenta de nr. de alegerilor binare necesare pentru a anula incertitudinea initiala.

Cu cat un mesaj e mai structurat, cu atat cantitatea de informatii e mai mica.

Cu cat mesajul e mai lejer structurat, cu atat cantitatea de informatii e mai mare.

Acest model este linear si univoc; e favorizat Emitatorul.

Receptorul este subapreciat si e inteles ca un emitator inversat.

Modelul este ideal si idealizat, face abstractie de contextele psiho-sociale.

Informatia cuantificata (masurata matematic) ia in considerare numai semnalele si conditiile lor de producere.

De aceea, informatia cuantificata e obiectiva si independenta de observator.

Nu trebuie sa confundam cantitatea de informatii cu semnificatia informatiei.

Semnificatia e atribuita semnalelor de catre receptor, deci e subiectiva si presupune variabile psiho-sociale

Rezulta ca, in modelul informational, se ignora sistematic si riguros semnificatia atribuita de oameni cuvintelor si lucrurilor.

Modelul cibernetic

elaborat in contextul incercarilor de unificare a stiintelor socio- umane, in jurul unui model al comunicarii in care comunicarea umana este inteleasa prin analogie cu dispozitivele de comunicare intre masini capabile sa transmita si sa interpreteze ordine (sa reactioneze la semnalele primite.

In ambele modele de comunicare (1 si 2) :

Problema comunicarii este anexata de stiinte riguroase precum matematica si fizica

In ambele, se ignora faptul ca intotdeauna comunicarea e transmitere de semnificatii, fiind efectuata de indivizi si grupuri, intervenind deci factori psihologici, sisteme de norme, valori, constringeri sociale;

In ambele ameliorarea comunicarii se obtine doar prin :

- codificare riguroasa

- decodificare fidela, stricta

- reducerea surselor de zgomot 

3. Modele lingvistice

acorda o atentia deosebita functiei simbolice

comunicarea nu e doar transmitere de informatii, ci de continuturi de sens (mesaje)

mesajul poate fi analizat ca :

- element al circuitului comunicational

- element al unui proces de reprezentare, ca intermediar intre realitate si imaginea respectivei

realitati)

- mesajul are o dubla situare :

- informationala

- simbolica

Deci, mesajul e la intersectia dintre procesele de comunicare si procesele de reprezentare.

Axa reprezentarii

Axa comunicarii

Idei, cuvinte, lucruri

Exista 3 mari moduri de comunicare, dupa cum se da prioritate realitatii, lucrurilor, caz in care este in prim plan a. valoarea informativa a mesajului

b. psihicul, idei a.i. mesajul e analizat in termen de intentii, motivatii

c.      limbajul propriu-zis (cuvintele) punandu-se accent pe recrearea, ordonarea si inteligibilizarea realiatii prin intermediul cuvintelor.

4. Modelul Roman Jakobson

Functiile limbajului

In principiu, exista doar 6 tipuri de discursuri. Toate cele 6 functii pot fi folosite la diferite grade de intensitate in publicitate.

Orice tip de mesaj poate fi tratat din punctul de vedere al altor 6.

5. Modelul Kerbrat Orecchioni

Emitatorul are cel putin 3 variabile ce intervin atunci cand codifica :

Modele sociologice

Pornesc de la premiza ca exista in societate un domeniu autonom al comunicarii.

Comunicarea e parte integranta a constituirii, organizarii si functionarii unei societati.

Ea este un proces social fundamental pentru ca faptele sociale (de la grupuri si insitutii la marile comunitati) se constituie si exista numai in virtutea unor procese comunicationale.

Nu exista societate in afara comunicarii.

Modelul Vilbur Schramm

Comunicarea incearca sa stabileasca o comuniune cu celalalt. Impartasim o afirmatie, o idee sau o atitudine.

Codificarea si Decodificarea sunt momente esentiale.

Trebuie sa existe o intretaiere intre campul experientei emitatorului si campul experientei destinatarului.

Codificare Decodificare

Sursa   ----- ----- --------- Semnal ----- ----- --------- Destinatar

Emitator

Camp experienta Camp experienta

Mesajul este aidoma unei stenograme.

Fiecare din parteneri este concomitent codificator, decodificator si interpret.

Codificare Mesaj Decodificare

Interpret Interpret

Decodificare Codificare

Mesaj

Modelul liniar este depasit prin recunoasterea multiplicitatii canalelor de comunicare (expresia fetei, gesturile etc).

Insasi comunicarea verbala implica mai multe niveluri de transmisie a mesajului (accentul, tipul de voce). De aici rezulta eficacitatea.

Modelul F. Lazarsfeld

cerceteaza influenta sociala a comunicarii de masa fromuland ipoteza "two step flow" (comunicarea la 2 niveluri)

relatiile personale au o influenta potentiala mult mai mare decat media

(campanii electorale, comportamente de consum)

(Cauti sa influentezi in primul rand liderii)

Modelul inferential

Elaborat de Dan Sperber si Deirdre Wilson, este un model care respinge puternic ideea de cod.

Nu exista codificare stricta.

In producerea si receptionarea unui mesaj intervine totdeauna o cunoastere mutuala, mediul cognitiv al individului alcatuit din idei, ipoteze, judecati si prejudecati, asteptari, iluzii, experiente personale s.a.

Mesajul este de fapt un sistem de stimuli care provoaca mediul cognitiv al receptorului.

Pentru a vrea sa comunice ceva prin enuntul x, un individ S trebuie sa aiba intentia ca :

a.      enuntarea lui x de catre S sa provoace/ sa produca un anume raspuns r din partea unui receptor / auditor A

b.     A sa recunoasca aceasta intentie a lui S

c.      Recunoasterea de catre A a intentiei lui S sa fie cel putin in parte ratiunea/ motivul pentru care A produce raspunsul r

Mesajul ca sistem de stimuli are o intentie informativa pentru ca ofera informatii destinatarului despre ceva anume

O intentie comunicativa, adica de a informa destinatarul asupra intentiei informative de mai sus.

In situatia a) este evidenta intentia informativa si e latenta intentia comunicativa

Cazul b) realizeaza comunicarea chiar daca a) nu se realizeaza, de aceea nici c) nu e necesar.

Intentia comunicativa se realizeaza in masura in care intentia informativa de primul ordin e recunoscuta de destinatar.

("In sala e cald si afara e aer curat " - intentia informativa nu cea comunicativa - intentia comunicativa era : "Deschide geamul !").

Scoala de la Palo Alto (sau Colegiul invizibil)

Paul Watlawich

Jean Beavin, Gregory Bateson, Don Jackson, Erwin Goffman - ei propun un model orchestral :

comunicarea nu mai poate fi conceputa decat ca un sistem cu multiple canale la care autorul social participa in fiecare moment cu sau fara voia sa, ca membru al unei culturi; el face parte din fenomenul comunicarii, asa cum muzicianul face parte din orchestra, dar in aceasta vasta orchestra culturala el nu e nici sef nici partitura, fiecare canta acordandu-se la celalalt.

Comunicarea prepupune :

intersubiectivitate

comunicarea e plasata in sfera fenomenelor rationale

accentul este pus pe comportamentul social

orice comportament e potential semnificant si de aceea datele interactiunii comunicative sunt modificate permanent.

Rezulta, componenta verbala e doar parte a fenomenului comunicarii, comunicarea nu trebuie confundata cu discursul.

Comunicarea nu e un simplu mod de a explica si exprima realitatea

A crede ca exista o singura realitate este o iluzie periculoasa. In fapt, nu exista decat versiuni / variante individuale si colective ale realitatii. Realitatea sociala este un construct psiho-social, un produs la interactiunilor si al comunicarii prin care se atribuie semnificatii.

Axiome

Omul nu poate ca sa nu comunice

Comunicarea e matricea in care sunt prinse toate activitatile umane

Orice comportament poate avea valoarea unui mesaj

Comunicarea nu se reduce la comportamentul verbal si nu prespune intentionalitatea.

Orice comunicare cuprinde 2 aspecte :

- continutul si relatia

Al 2-lea aspect il inglobeaza pe primul si de aceea e metacomunicare. Orice comunicare nu se limiteaza la transmiterea de informatii ci propune sau induce in acelasi timp un comportament.

In comunicarea cu masina de calcul intervin 2 elemente :

a.      informatia (datele)

b.     o informare asupra informatiei (instructiunile)

Analog, in orice comunicare deosebim indicele (continutul mesajului, informatia transmisa) si ordinea (indicatii exprese sau latente asupra manierei in care trebuie inteles mesajul sau tipul de relatie dintre parteneri).

Cele 2 niveluri sunt distincte. Cand sunt confundate, rezulta paradoxuri.

Natura unei relatii depinde de punctarea secventelor de comunicare intre parteneri (schimbul de informatii nu e uniform si este segmentat, are accente). Secvential unul sau altul dintre parteneri are initiativa.

Deci, mesajul solicita si propune modele de schimb intre parteneri.

Fiintele umane utilizeaza 2 moduri de comunicare : digitala si analogica.

Comunicarea digitala e cea verbala si presupune o relatie conventionala intre semn si obiect.

Comunicarea analogica include orice comunicare non- verbala; aceasta nu intretine intre semn si obiect o relatie pur conventionala.

5. Orice proces de comunicare este simetric sau complementar dupa cum se intemeieaza pe egalitatea sau diferenta dintre parteneri.

Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI

Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu

Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu

BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor

Caracterizare Alexandru Lapusneanul

Caracterizarea lui Gavilescu

Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.

Actionare macara

Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii

Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)

Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra

Vulcanii Și mediul

Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Termeni si conditii

Contact

Creeaza si tu