Ambivalenta tinerilor fata de alcool

Ambivalenta tinerilor fata de alcool

Abstract

Exista o larga preocupare in ceea ce priveste consecintele in domeniul sanatatii si cel social ale consumului excesiv de alcool in randul tinerilor. Interventiile pentru reducerea efectelor negative provocate de alcool vor fi afectate de ambivalenta fata de alcool, deoarece atitudinile ambivalente sunt indicatori mai slabi ai comportamentului decat atitudinile omogene. De aceea este important sa se identifice aspectele consumului de alcool in legatura cu care tinerii nu au atitudini ambivalente. Au fost realizate interviuri in profunzime cu un esantion divers din punct de vedere socio-economic de 31 barbati, cu varste cuprinse intre 18-21 ani, cu domiciliul in Londra, Marea Britanie. Ambivalenta fata de alcool era pretutindeni. Nici unul dintre bautorii intervievati nu a oferit evaluari pozitive, simple ale consumului de alcool: toti au mentionat motive puternice impotriva acestuia. Majoritatea motivelor in favoarea consumului de alcool au fost identificate ca si motive pentru a nu bea in cazul in care consumul devine excesiv. Totusi, trei motive impotriva consumului de alcool nu au constituit si motive pentru acesta: violenta, alcoolismul si costul. Aceste descoperiri trebuie retinute in timpul structurarii interventiilor pentru reducerea consecintelor in domeniul sanatatii si ce social al consumului excesiv de alcool in randul tinerilor.

Cuvinte cheie: Marea Britanie; tineri; alcool: ambivalenta; atitudini; interventii.

Textul principal

In Marea Britanie preocuparea pentru consecintele in domeniul sanatatii si cel social al consumului excesiv de alcool in randul tinerilor (PMSU, 2004; Rehm, Room & Edwards, 2001) a fost sporita de legislatia care permite vanzarea bauturilor alcoolice la orice ora. Ca si corespondentii lor din natiunile vestice, tinerii din Marea Britanie sunt mai predispusi decat alte persoane sa se imbete (Departamentul de Sanatate, 2003: de Visser, Rissel, Smith & Richters, 2006; Kuntsche, Rehm & Gmel, 2004). Consumul excesiv de alcool in randul tinerilor reprezinta un motiv de ingrijorare deoarece bautorii mai tineri sunt mai vulnerabili la efectele negative ale alcoolului (Midanik, Tam, Greenfield & Caetano, 1996), si deoarece betiile din tinerete indica betii la maturitate (Merline, O'Malley, Schulenberg, Bachman & Johnston, 2004) . O mai buna intelegere a motivelor tinerilor pentru si impotriva consumului de alcool poate facilita dezvoltarea interventiilor pentru reducerea costurilor provocate de betii in ceea ce priveste sanatatea si in domeniul social.

Asteptari si motive

Asteptarile reprezinta perceptii ale rezultatelor posibile cauzate de consumul de alcool; atitudinile sunt produsul asteptarilor si al evaluarilor acestor rezultate, iar motivele reflecta o dorinta de a actiona in functie de atitudini si asteptari pentru a obtine sau pentru a evita un anumit rezultat. Pentru a ilustra aceasta diferenta, o asteptare ar putea fi aceea ca "Alcoolul sporeste sociabilitatea;" atitudinea asociata ar putea foi ca "Alcoolul este bun deoarece face oamenii mai sociabili," iar motivul ar putea fi "Voi bea pentru a fi mai sociabil." Dupa cum au aratat teoriile referitoare la comportament in domeniul sanatatii (de exemplu, Fishbein & Ajzen, 1972; Edwards, 1954), asteptarile legate de rezultat si motivele constituie legaturi importante ale comportamentului asociat consumului de alcool. Asteptarile referitoare la rezultat (vezi Tabelul 1) fac distinctia intre bautori si abstinenti (Leigh & Stacy, 2004) si au o legatura stransa cu modelul bautorilor de consum de alcool (Bot, Engels, & Knibbe, 2005; Dijkstra, Sweeney, & Gebhardt, 2001; Farber, Khavari, & Douglass, 1980; Hittner, 1997; Lee, Greely, & Oei, 1999; Leigh & Stacy, 2004; Migneault, Pallonen, & Velicer, 1997; Oei & Morawska, 2004; Stritzke & Butt, 2001; Williams & Clark, 1998).

Tabelul 1

Rezumat al asteptarilor si motivelor identificate in cadrul studiilor anterioare

Starea de spririt  Starea de spirit

● Relaxare/reducere a tensiunii ● Fuga de probleme

● Mai putine griji ● Efecte depresive

Social  Efecte psihologice

● Sociabilitate  ● Functia cognitiva slabita

● Sentiment de incredere/hotarare ● Stare de rau/ameteala

● In detrimentul sanatatii pe termen lung

Distractie  Pierderea controlului

● Cunostinta afectata ● Comportament urat

● Pierderea controlului asupra bauturii

● Efect NEGATIV asupra muncii etc.

● Mai vulnerabil

Sex  Dezaprobare

● Cresterea placerii/performantei ● Nemultumire de sine

● Mai putine emotii ● Din partea familiei

● Din partea religiei

Gust/miros neplacut

Betia  Intoxicatia

Pentru distractie Alcoolismul

Motive estetice  Injonctiuni religioase

Facilitare sociala Injonctiuni familiale

Mai multa putere  Estetic - gust/miros neplacut

Motive ritualice  Mai vulnerabil

Fuga de probleme  Implicatii in ceea ce priveste sanatatea

Calmare

Coping

Legaturi cu identitatea

Asteptarile si motivele variaza in acelasi fel: motivele pot media legatura dintre asteptari si comportament (Abbey, Smith & Scott, 1993; Read, Wood, Kahler; Maddock & Palfai, 2003; Williams & Clark, 1998). La fel ca si asteptarile, motivele indica utilizarea alcoolului (Abey et al., 1993; Cooper, 1994; Maggs & Schulenberg, 1998). De exemplu, motivul "pentru a ma imbata" indica betia in prima etapa a maturitatii, indiferent de consumul de alcool la 18 ani (Schulenberg, Wadsworth, O'Malley, Bachman & Johnston, 1996) .

In loc sa aiba numai asteptari si motive favorabile sau nefavorabile, majoritatea persoanelor sunt ambivalente in ceea ce priveste alcoolul (Cameron, Stritzke & Durkin, 2003; Conner & Sparks, 2002; Graham, 2003; Leigh, 1989). Ambivalenta nu este surprinzatoare avand in vedere efectele paradoxale ale alcoolului, care poate produce rezultate pozitive sau negative in diferite momente ale unui singur episod al consumului de alcool. Acest lucru determina "dilema bautorului" (Edwards et al., 1994): desi bautorii stiu ca alcoolul poate avea atat efecte pozitive cat si negative, le este dificil sa stabileasca daca si in ce moment bautura ii va duce spre rezultate numai pozitive sau negative. Astfel rezultatele pot sa nu corespunda motivelor. De exemplu, o persoana care bea pentru a se dezinhiba, dar bea prea mult, poate deveni antisociala, deoarece nu este preocupata prea tare de efectele comportamentului sau. Sunt necesare mai multe informatii despre legaturile dintre aceste consecinte diferite si conceptiile asociate acestora:

[Cercetarile] referitoare la consecintele "yin si yang" ale consumului de alcool ar contribui la o mai buna intelegere a consumului de alcool in societate, a problemelor cauzate de bautura si a procesului de dependenta (Graham, 2003, p. 1023).

Ambivalenta influenteaza interventiile care au ca scop modificarea comportamentului cu ajutorul schimbarii atitudinilor sau motivelor. Atitudinile ambivalente reprezinta indicatori mai slabi ai comportamentului decat cele omogene (Armitage, 2003; Conner, Povey, Sparks, James & Shepherd, 2003), iar ambivalenta reprezinta o caracteristica cheie a conceptiilor tinerilor referitoare la alcool (Migneault et al., 1997; Sher, Wood, Wood & Raskin, 1996).

Desi importanta ambivalentei fata de alcool este recunoscuta, metodele folosite in cadrul a numeroase studii nu permit exprimarea ambivalentei (Graham, 2003). Metodele calitative sunt potrivite pentru studiul ambivalentei. Acestea permit persoanelor sa isi exprime cu propriile cuvinte gandurile si sentimentele in ceea ce priveste alcoolul. Abordarea analitica calitativa folosita in cadrul acestui studiu a permis examinarea ambivalentei tinerilor fata de alcool.

Metode

Esantionarea stratificata cu un scop precis (Patton, 2002) a avut ca rezultat un esantion de barbati cu varste intre 18 si 21 ani, divers din punctul de vedere al statutului socio-economic (SSE) si al etniei. Barbatii cu SSE mai ridicat au fost recrutati cu ajutorul anunturilor din cadrul a doua universitati din centrul Londrei. Barbatii cu SSE mai scazut au fost recrutati din regiuni din interiorul Londrei, caracterizate prin nivele ridicate ale dezavantajelor si cu o numeroasa populatie care nu este alba (Greater London Authority, 2002) cu ajutorul anunturilor la centrele de angajare si in ziarele locale. S-a obtinut acordul scris din partea persoanelor intervievate. Au fost realizate interviuri semistructurate in profunzime cu 17 studenti si 14 barbati someri sau in curs de angajare, 15 dintre care erau albi, 8 negri si 8 asiatici. Persoanele nu au fost recrutate pentru un studiu despre bautura, ci pentru un studiu despre viata sociala si sanatate: interviul a inceput cu o discutie generala despre vietile sociale ale tinerilor inainte sa de abordarea chestiunii despre bautura. Astfel, nu exista nici un motiv sa presupunem ca acestia ar avea o anumita orientare spre alcool. Am recunoscut faptul ca dinamica interviului si asteptarile participantilor pot afecta procesul de cercetare. Participantii pot considera ca persoana care ia interviul - un barbat alb cu o varsta de aproximativ 30 ani - nu accepta consumul excesiv de alcool. De aceea, s-a incercat stabilirea unei relatii empatice astfel incat participantii sa se simta confortabil atunci cand isi descriu comportamentul. Stilul de punere a intrebarilor a fost personal si fenomenologic (Smith, 1996). Persoana care a luat interviul a explicat ca este interesata de experientele participantilor si ca nu exista raspunsuri corecte sau gresite. El a ascultat cu atentie participantul a cercetat corespunzator si sensibil fara sa judece. Suntem de parere ca nu este niciodata posibil sa depasim complet efectele interviului si nu consideram ca avem acces la adevarurile intime ale participantilor - interactiunile reflecta un o combinatie dinamica de raspunsuri publice si intime. Totusi, consideram ca aceste informatii vorbesc despre pozitii pe care tinerii le au din experienta si cognitiv.

Transcrierile cuvant cu cuvant ale interviurilor au fost studiate printr-o analiza fenomenologica interpretativa (IPA: Smith, 1996), o abordare preocupata de studiul sensurilor subiective pe care oamenii le atribuie experientelor. Transcrierile au fost codificate si analizate caz cu caz. Acestea au fost citite de mai multe ori pentru a identifica temele care apar si pentru organizarea acestora in teme supraordinare. Apoi s-au facut comparatii intre transcrieri pentru identificarea temelor care se repeta si care indica conceptii si experiente comune si divergente referitoare la bautura. Analiza a explorat expresiile individuale ale barbatilor despre diferite asteptari si motive legate de alcool si legaturile dintre aceste conceptii si comportamentul de bautor. Intrebarile si comentariile persoanei care a condus interviul sunt transcrise cu caractere inclinate.

Rezultate

A existat o suprapunere ampla a motivelor pentru si impotriva consumului de alcool (Tabelul 2). De exemplu, in timp ce unii bautori au observat ca bautura face parte din identitatea lor si este un mod de a-si exprima masculinitatea, altii (inclusiv bautori) au refuzat asocierea bauturii cu masculinitatea (de Visser & Smith, in presa). In numeroase cazuri motivele pentru consumul de alcool au devenit motive impotriva acestuia, pe masura ce cantitatea consumata crestea. De exemplu, increderea evaluata pozitiv referitoare la o usoara intoxicatie poate deveni cu usurinta aroganta evaluata negativ in urma consumului excesiv. Cei care consuma alcool si cei care nu consuma au oferit aceeasi gama de motive impotriva bauturii. Acest lucru implica faptul ca ambele categorii au numeroase motive pentru a nu bea, dar adaugarea mai multor motive (mai convingatoare) pentru consumul de alcool determina comportamentul de bautor.

Restul analizei se concentreaza asupra modului in care este experimentata ambivalenta fata de alcool. Cei care nu beau sunt mai putin predispusi decat bautorii la ambivalenta fata de alcool. Barbatii negri si cei asiatici sunt mai putin inclinati spre bautura decat cei albi (vezi Best et al., 2001) astfel incat nu sunt prezentati atat de proeminent in urmatoarele sectiuni.

Tabelul 2

Motivele bautorilor pt. a bea Motivele bautorilor pt. a nu bea Motivele abstinentilor pt. a nu bea

Cunostinta afectata Cunostinta afectata Cunostinta afectata

Se imbata Se imbata Se imbata

Nu tin seama de consecintele Nu tin seama de consecintele Nu tin seama de consecintele

comportamentului comportamentului comportamentului

Dezinhibare Dezinhibare Dezinhibare

Sociabilitate

Incredere Increderea devine aroganta Increderea devine aroganta

"Agatarea" femeilor "Agatarea" femeilor nepotrivite

Relaxare/pauza Relaxare/pauza Relaxare/pauza

Fuga de realitate Fuga de realitate Fuga de realitate

Uitarea problemelor Uitarea problemelor Uitarea problemelor

Distragere de la responsabilitati Distragere de la responsabilitati Distragere de la responsabilitati

Asteptari sociale Asteptari sociale (respingerea) Asteptari sociale (respingerea)

Cultul bauturii Cultul bauturii Cultul bauturii

Influenta prietenilor Influenta prietenilor Influenta prietenilor

Etapa vietii (de ex.,

viata de student)

Identitatea  Identitatea (respingerea) Identitatea (respingerea)

Masculinitatea/reputatia Masculinitatea/reputatia Masculinitatea/reputatia

Efecte asupra sanatatii Efecte asupra sanatatii Efecte asupra sanatatii

Beneficii pe termen lung Afectiuni pe termen lung Afectiuni pe termen lung

(de ex. cardiovasculare) (de ex. ciroza) (de ex. ciroza)

Afectiuni pe termen scurt Afectiuni pe termen scurt

(de ex. intoxicarea cu alcool) (de ex. intoxicarea cu alcool)

Risc crescut al accidentelor Risc crescut al accidentelor

Mahmureala

Estetic  Estetic

Placerea gustului Gust/miros neplacut

Comportament antisocial Comportament antisocial

Agresivitate/violenta Agresivitate/violenta

Dependenta/alcoolism Dependenta/ alcoolism

Impact financiar Impact financiar

Cantarirea motivelor pentru si impotriva consumului de alcool

Multi barbati au demonstrat ambivalenta fata de alcool si au continuat sa bea in ciuda numeroaselor experiente negative.

De exemplu, Daniel a identificat motive puternice impotriva consumului de alcool, dar a perceput un motiv complet pozitiv pentru a bea:

Pai, probabil o lasam vreo saptamana, hai doua saptamani, si mergem na, gasim un club, na, despre care toata lumea vorbeste, intram, ne torpilam si apoi incercam sa ne intoarcem acasa. Na, am ajuns in atatea paturi de fete diferite. Na, ma trezesc dimineata, ma intorc si vad asta, un caine urat ca naiba care se uita la mine. (rade) Sa fac pe mine, ma imbrac si fug iar acasa.

Da.

Nu stii niciodata unde o sa ajungi. De asta imi place.

Daniel, 18, alb, somer

Daniel a afirmat ca imbatatul ("torpilarea") si agatarea femeilor sunt doua obiective majore atunci cand bea si ca a nu sti unde va ajunge dupa ce bea prea mult reprezinta un motiv pentru a bea. Totusi este clar ca nu ii place faptul ca ajunge adesea in patul gresit. Pentru Daniel riscul de a ajunge uneori in patul gresit este un pret mic pe care trebuie sa-l plateasca pentru a ajunge cumva in patul corect.

Ambivalenta a fost evidenta atunci cand barbatii au fost intrebati care sunt motivele pentru a bea: multi dintre barbati au mentionat spontan aspecte negative ale bauturii. De exemplu, atunci cand lui Daniel i s-a cerut direct sa indice care sunt pentru el motivele pentru a bea, el a oferit cateva motive pozitive, dar a identificat de asemenea numeroase motive pentru a nu bea:

Care consideri ca sunt avantajele pentru a bea?

Ah pur si simplu Cand bei, da, odata ce te-ai imbatat nu mai stii ce-o sa faci. E ca si cand te eliberezi. Nu te nu te simti limitat de nimic. Asa ca poti sa faci ceea ce vrei cu adevarat. Dar exista si multe parti proaste.

Da

Cum e ca iti cheltui toti banii. Te trezesti dimineata cu o mahmureala fara bani. Sunt foarte multe parti proaste. Sunt mai multe parti proaste decat bune Asa ca, atunci cand te gandesti la asta, de ce beau oamenii? (rade) Pare pur si simplu stupid.

Te gandesti vreodata la asta?

Nu. Este prima data cand m-am gandit la asta. (rade) Poate ar trebui sa ma las acum! (rade)

Daniel, 18, somer

Descrierea spontana a aspectelor negative ale bauturii a reprezentat o caracteristica a ambivalentei barbatilor fata de alcool, dar aceasta ambivalenta nu a fost ceva la care ei sa se gandeasca in mod constient. Spre deosebire de modelele comportamentului in ceea ce priveste sanatatea (de exemplu, Ajzen & Madden, 1986; Rosenstock, 1974) nu au existat prea multe dovezi care sa arate ca majoritatea deciziilor barbatilor de a bea sau nu au la baza o cantarire deliberata a beneficiilor si dezavantajelor. Intr-adevar, interviul pare a fi primul moment in care Daniel a cantarit sistematic motivele pentru si impotriva consumului de alcool. Cand a facut acest lucru, a concluzionat ca singura decizie rationala ar fi sa nu mai bea - o decizie evident nepotrivita cu comportamentul lui. In acelasi fel, Tim a continuat sa bea in ciuda experientelor negative frecvente cauzate de bautura:

Care sunt pentru tine aspectele pozitive ale consumului de alcool? Care sunt avantajele pe care le obtii din asta?

Pai, aa cred Da, asta este, asta este o intrebare pe care mama mi-o pune mereu. (rade) Si aa as putea spune nu poti chiar sa o descrii, pentru ca sunt si atat de multe efecte negative. Iar numarul momentelor in care te-ai trezit si a trebuit sa infrunti numeroase consecinte ale faptelor tale si, aa mai frecvent acele nopti super in oras fac mai mult rau decat bine. Dar cred ca cred ca e fuga de realitate, ca sa fiu sincer.

Corect

E ca si cum aa nu stiu, desi devii mai disfunctional si nu mai poti sa t controlezi, dintr-un anumit motiv lumea pare un loc mai fericit, pentru ca uiti de toate toate problemele tale. Bineinteles asta daca nu treci de cealalta limita a scarii si totul se amplifica de 10 ori.

Tim, 20, alb, student

Ultima fraza a lui Tim indica un alt aspect al ambivalentei barbatilor fata de alcool si aspectele yin si yang ale bauturii: consumul moderat de alcool este in general benefic, dar consumul excesiv este evident daunator. El a aratat ca in timp ce aspectele negative ale consumului excesiv de alcool sunt usor de observat si inteles, este mult mai dificil sa descrii aspectele pozitive ale acestuia. Mentiunea lui Tim referitoare la intrebarea mamei sale a sugerat ca probabil o cantarire voluntara a elementelor pro si cntra bauturii reprezinta mai mult o caracteristica a adultilor mai in varsta decat a celor mai tineri.

Majoritatea barbatilor au trecut usor peste consecintele bauturii in domeniul sanatatii si cel social. De exemplu, Lester a descris mahmurelile si voma (cauzate de intoxicarea cu alcool) drept nu "foarte placute," dar aceste rezultate negative ocazionale nu au reprezentat motive convingatoare pentru a nu mai bea sau pentru a nu mai bea in exces:

Poti sa te gandesti la consecintele negative ale bauturii?

Da, presupun ca exista consecinte negative ale bauturii. Aa vomitatul la sfarsitul serii nu e niciodata ceva placut. Nici trezirea cu o mahmureala groaznica nu este. Aa sa nu-ti amintesti parti ale serii deoarece bausesi prea mult, sau sa faci lucruri prostesti pe care sa le regreti dimineata urmatoare.

Cat, cat crezi tu ca se gandesc oamenii la acele aspecte atunci cand beau?

Deloc. Nu, nu cred.

Deci ce este, ce este in mintea ta atunci cand iesi sa bei?

Sa ma distrez. Sa trag. Ah nu stiu. Da, sa ma imbat, sa petrec ceva timp cu prietenii. Nu sunt sigur.

Lester, 18, negru, somer

Ca si lui Tim, lui Lester i-a fost greu sa descrie motivele sale pentru care bea. El a evidentiat faptul ca bautura reprezinta o activitatea sociala si a bea pentru a se distra. El a aratat de asemenea ca distractia favorizata de alcool are pretul ei (mahmureli, voma, comportament regretabil) dar este un pret pe care oamenii trebuie sa fie gata sa il plateasca daca vor sa se distreze. Asemenea raspunsuri sunt obisnuite si arata faptul ca barbatii care beau in ciuda recunoasterii consecintelor negative ale consumului de alcool au o atitudine ambivalenta fata de alcool.

Reducerea consumului dupa analizarea efectelor alcoolului

Spre deosebire de Tim, Daniel si majoritatea celorlalti bautori, Neil au evaluat in mod constient motivele pentru si impotriva bauturii. Acest lucru a avut ca rezultat o perceptie negativa a consumului excesiv de alcool, ceea ce l-a determinat sa reduca drastic consumul de alcool:

Cam in ultimele doua luni mi-am amintit brusc ca practic e o porcarie din nou. Da, asa ca acum beau cam doua pinte (n.t. o pinta 0,568l ) pe saptamana.

Atunci cand ai spus ca ti-ai dat seama ca este porcarie din nou, adica, care consideri tu ca sunt aspectele negative ale bauturii?

Pai, cred ca este singurul drog pe care l-am incercat vreodata si care, aa chiar, chiar te face sa-ti dai seama ca iti face rau, ca este toxic [] Daca, daca privesti oarecum logic, nu ar trebui sa existe nici un motiv pentru care sa te distrezi, pentru ca este depresiv si iti reduce capacitatea de a face lucruri, stii. Dar dintr-un anumit motiv e distractiv.

Neil, 19, alb, student

Neil a descris experientele sale referitoare la utilizarea catorva droguri de recreere si a afirmat ca dupa utilizarea alcoolului este mai rau decat dupa utilizarea altor droguri. Adica Neil (ca si Tim) a sugerat ca efectele paradoxale ale alcoolului, cum este impiedicarea functionarii normale, sunt motivul pentru care betia este distractiva. La o analiza logica efectele negative ale alcoolului si betia/dezinhibarea par incompatibile. Desi Neil a redus consumul de alcool, el nu a renuntat complet la bautura. Intreaga sa evaluare a fost negativa deoarece existau cateva beneficii ale bauturii de care dorea sa se bucure. Acest lucru a fost clar atunci cand a fost intrebat direct in legatura cu motivele sale pentru a bea:

Care consideri tu, daca exista vreunul, ca ar fi aspectele pozitive sau beneficiile bauturii?

Aa Hm Hm

Sau nu exista?

Pai, nu, adica, evident este buna pentru, adica e ca si cum, pare un pic superficial, dar, aa la petrecerile de acasa, aa, daca esti beat si alte fete sunt bete, e bine ca sa agati fete. Dar chiar daca, na, oarecum intentionat, dar este mult mai usor sa vorbesti cu fete pe care nu le cunosti atunci cand esti beat, pentru ca nu iti pasa.

Neil, 19, alb, student

Desi lui Neil i-a fost greu la inceput sa identifice motive pentru a bea, el a oferit numeroase motive pentru a contracara ideile sale puternice referitoare la efectele negative ale bauturii. Poate ca ezitarea lui a fost reala, sau poate ca a fost o incercare de a ascunde dorinta sa de a afirma ca alcoolul il ajuta sa agate femei (ale caror inhibitii au fost reduse de alcool). Desi a afirmat ca bautura este "porcarie" si "toxica", el nu a dorit sa renunte la bautura, deoarece astfel i-ar fi afectata viata sociala.

Managementul efectelor pozitive si negative ale alcoolului

Arjuna a explicat si el ca alcoolul l-a ajutat sa fie mai increzator din punct de vedere social. Totusi, ca si alti barbati, el a observat ca este important sa gasesti un nivel al consumului de alcool care echilibreaza efectele yin si yang ale alcoolului pentru beneficii maxime si cu efecte negative minime. Arjuna a facut o distinctie importanta intre beneficiile consumului moderat de alcool (a se simti "ametit") si efectele negative al consumului excesiv de alcool (a se simti "paralizat" sau "voma"):

Atunci cand spun beat, nu ma refer la paralizat, chiar vreau sa spun ametit, numai atat cat sa te distrezi.

Da.

Pentru ca aa chiar nu mai inteleg de ce sa ajungi o epava. Si spun asta dupa primul an la universitate, m-am schimbat destul de mult, imi cunosc limitele atunci cand este vorba despre bautura acum, ceea ce este important pentru mine, pentru ca nu vreau sa-mi vars matele.

Arjuna, 19, asiatic, student

Totusi, managementul efectelor yin si yang ale alcoolului necesita atentie constienta, si o asemenea monitorizare constienta poate sa fie incompatibila cu distractia:

Nu-mi place sa, aa, imi pierd prea mult controlul. Si pot, stiu ca pot sa ma controlez. Si stiu ca , aa, unde imi sunt limitele. Nu prea, aa am chef sa lesin pe borduri sau ceva de genul. Dar aa, da, da, intr-o oarecare masura. Dar eu, stiu ca pot, stiu ca pot, pot sa rezist daca am mancat ceva inainte, e bine.

Deci esti atent sau, stii, te gandesti oarecum in ce stare esti?

Cred ca intr-o oarecare masura. Adica daca esti, daca esti, daca esti in mijlocul evenimentelor si ai chef poti sa mergi putin mai departe dar nu esti, nu vrei sa, stii, in mod constient sa mentii nivelul de control tot timpul, pentru ca strica oarecum distractia uneori,

Scott, 20, alb, somer

Scott a explicat o dilema a bautorului (Edwards et al., 1994): pentru a maximiza efectele pozitive ale alcoolului si pentru a le reduce la minim pe cele negative, trebuie sa iti cunosti limitele si sa monitorizezi indeaproape consumul, dar numararea bauturilor nu este compatibila cu distractia cunostintei afectate, dezinhibarea si distragerea de la responsabilitati. Aceasta situatie reflecta sugestia anterioara referitoare la faptul ca dezinhibarea indusa de alcool poate fi incompatibila cu analiza logica a motivelor pentru a nu bea.

Dificultati in cantarirea efectelor pozitive si negative

Majoritatea bautorilor sunt siguri ca pot sa controleze aspectele yin si yang ale alcoolului: desi erau ambivalenti, orientarea clara a acestora spre bautura era pozitiva. Din contra, unii barbati au avut o legatura foarte dificila cu alcoolul. Consumul de alcool al lui Sean a avut legatura cu numeroase dintre problemele sale (de exemplu, batai, arestarea dupa ce a accidentat o masina a politiei in timp ce conducea beat). Desi era ingrijorat din cauza consumului de alcool si incerca sa il controleze, expunerea motivelor pentru care bea a fost plina de contradictii:

Aspectul pozitiv? Pai, aa te, doar te relaxezi. Bei, te relaxezi, a nu te mai gandesti la lucruri - desi ele tot acolo sut dupa ce trece efectul bauturii. (rade) Nu scapi niciodata de probleme, dar poti, poti sa le ineci pentru o vreme, daca intelegi ce vreau sa spun. Pur si simplu stai jos, razi, aa Dar pentru mine este propriul meu spatiu. Atunci cand beau ar trebui sa fiu cu o gramada de oameni, dar intru in lumea mea si sunt numai eu acolo. Intelegi ce vreau sa spun? Doar, a, ma bucur de asta. Ma bucur de companie in timp ce beau, si chiar, da, chiar imi place sa beau, pentru ca as putea doar sa stau acolo, fara, fara probleme, si sa rad cu toata lumea, ceea ce este un lucru bun. Pentru ca esti mai prietenos dupa ce bei dar daca cineva se ia de tine sau spune ceva, atunci faci (agresiv) "Ce? Ce-ai zis?"

Sean, 19, alb, somer

Ambivalenta lui Sean este izbitoare. Exista o contradictie clara intre a se afla "in propria lume" si a se "bucura de compania" prietenilor atunci cand bea. Aici Sean pune in balanta motivele negative pentru a bea - pentru a se calma - si motivele pozitive pentru a bea - pentru a facilita interactiunea sociala. Exista de asemenea o contradictie intre atitudinea mai prietenoasa atunci cand bea, dar in acelasi timp si agresiv. Si aici observam aspectele yin si yang ale alcoolului (Graham, 2003): dezinhibarea poate determina oamenii sa fie mai prietenosi la inceput, dar ii poate face si mai agresivi. Sean a explicat si ca desi sanatatea ii era afectata de consumul de alcool, el nu si-a schimbat acest comportament:

Cat de mult te ingrijoreaza efectele bauturii asupra sanatatii tale?

Pai Da, pai cateodata atunci cand beau am dureri peste tot in interior, Stii, durere interna. Si ma gandesc "Oh, nu!", si stau acolo si ma tin de el, (se strange in zona rinichilor) si fac "Oai!". Si astept sa-mi treaca, dar apoi, parca am o durere intepatoare de inima si tot asa. Chiar ma sperie.

Da.

Sunt cam dar totusi, parca, dupa un minut, sunt ca, "sss" (mimeaza deschiderea unei conserve), si mai beau una. Da, deci chiar nu o sa ma invat minte asa usor. Dar va dura ceva timp, dar o sa ma las de baut si toate alea. Dar deocamdata ma ingrijoreaza, da, ceea ce se intampla in interiorul meu. (rade)

Sean, 19, alb, somer

Descrierea facuta de Sean in legatura cu raspunsul lui la durerea provocata de alcool se loveste de notiunea ca oamenii continua sa bea deoarece efectele pozitive sunt mai apropiate decat cele negative (de exemplu, bucuria precede mahmureala). Desi Sean suferea clar din cauza bauturii si era ingrijorat din acest motiv, el a continuat sa bea pentru a se calma si pentru a-si spori sociabilitatea.

Motive pentru care nu a existat ambivalenta

In Tabelul 2 au fost prezentate trei motive lipsite de ambivalenta impotriva bauturii: acestea nu au fost mentionate si ca si motive pentru a bea. Un motiv clar impotriva bauturii a fost comportamentul antisocial si violenta. Cel mai adesea au fost facute referiri la comportamentul altor persoane (de exemplu, Arjuna a povestit ca a fost atacat de oameni beti), iar participantii nu au privit violenta determinata de starea de ebrietate a altora drept un motiv pentru a nu bea in exces. Totusi, ei au considerat propria lor violenta provocata de starea de ebrietate ca un motiv pentru a schimba consumul de alcool. Sean a afirmat ca unul dintre motivele pentru care a redus consumul a fost agresivitatea sa atunci cand bea. Arturo a redus consumul de alcool deoarece se temea ca alcoolul il face violent:

Am fost putin cam violent atunci cand unii oameni reactionau impotriva mea. Asa eram. Dar, asa cum am spus, acum incerc sa ma controlez. Incerc sa opresc totul asa.

Cand ai spus mai inainte ca vrei sa modifici cantitatea, aceasta avea partial legatura cu sanatatea. Cat de mult a influentat teama de a deveni violent?

Aa, cat de mult? Nu eram foarte violent, dar eram violent, deci De aceea trebuie sa fiu constient inainte sa beau. Dar mi-am spus "nu vreau sa fiu atat de violent." Violent fata de prietenii mei sau fata de o persoana iubita.

Arturo, 21, alb, somer

Un alt motiv pentru a nu bea care a avut un aspect pozitiv a fost dependenta/alcoolismul. Desi numerosi bautori au identificat acest motiv pentru abstinenta (sau limitarea consumului), sunt putini cei care au afirmat ca au redus consumul de teama alcoolismului. Unele persoane intervievate au mentionat ca membri ai familiei erau alcoolici sau au avut probleme cu bautura. Desi atat Ross cat si Sonny obisnuiau sa se imbete si erau ingrijorati din cauza alcoolismului in familiile lor, nici unul nu si-a schimbat comportamentul:

Mama mea este alcoolica. Si, aa, tata si mama mea vitrega beau cam o jumatate de sticla de vin sau asa ceva, dar sunt oarecum foarte impotriva alcoolului, deoarece mama mamei mele vitrege a fost alcoolica. Asa ca exista foarte mult alcoolism in familia mea. A Deci da, sunt putin ciudat si inca nu mi-am rezolvat problemele in legatura cu asta , pentru ca am vazut-o pe mama trecand prin aceasta perioada groaznica si stii, trecand prin momente cumplite din cauza asta.

Da.

Dar inca mai ies si ma torpilez aproape in fiecare noapte. Deci e greu de tot aici.

Ross, 19, alb, student

Unul dintre unchii mei a murit de ciroza hepatica. Era alcoolic. Da, era un unchi indepartat din familia mea vasta. Si, la fel ca si bunicul meu de fapt, si el este alcoolic. Locuieste in India. Dar aa nu. Cred Nu ma vad ca as putea deveni - cred ca pentru a-mi afecta ficatul ar trebui sa ma imbat in mod foarte, foarte regulat, si sa beau foarte mult pentru a deveni alcoolic.

Sonny, 20, asiatic, student

Betiile lui Sonny si cantitatea mare de alcool consumata saptamanal au creat un risc clar de dependenta de alcool. Sonny considera ca consumul moderat de alcool (cu betii ocazionale) nu l-ar face sa devina alcoolic asa cum sunt barbatii din familia sa. Nici unul dintre barbati nu a implementat vreo strategie anume pentru a evita alcoolismul. Probabil acest lucru nu este surprinzator: motivele acestora pentru a bea erau legate de consecintele imediate (de exemplu, cunostinta afectata, sociabilitatea) pe cand alcoolismul nu va fi atins decat daca ar bea in exces o anumita perioada de timp.

Al treilea motiv pentru care nu a existat ambivalenta a fost impactul financiar al bauturii, mai ales cel al betiilor. Numerosi barbati au indicat ca constrangerile financiare au reprezentat principalul motiv pentru care nu obisnuiau sa bea mai mult sau mai frecvent:

Nu ne putem permite sa mergem in locuri dragute unde ne-ar placea sa mergem. Asa ca incercam sa cautam locuri cu preturi mici in noaptea respectiva astfel incat sa avem o noapte lunga in care majoritatea se imbata bine.

Tim, 20, alb, student

Daca as avea bani, atunci da, as iesi intr-o vineri noapte, si as iesi intr-o sambata noapte. Sau poate as iesi doar intr-o vineri si m-as imbata mai tare.

Andrew, 20, alb, student

Nu beau foarte mult acum. Obisnuiam sa beau foarte mult. Atunci cand primesc bani, atunci beau. Atunci chiar si fumez (cannabis), ca sa fiu sincer. Asa sunt banii.

Charles, 19, negru, somer

La fel ca si alti bautori, acesti barbati au exprimat o dorinta de maximizare a puterii lor limitate de cumparare. Tim a descris pozitia mai multor studenti: preferau sa bea in localuri cu bauturi ieftine (de exemplu baruri ale uniunii studentilor) astfel incat bugetele lor limitate destinate bauturii sa nu se epuizeze inainte ca acestia sa se imbete. In al doilea citat, Andrew afirma ca daca ar avea mai multi bani ar insemna ca s-ar putea imbata mai tare decat o face si/sau sa se imbete mai des. Betia a reprezentat evident un motiv important pentru a bea. Charles nu obisnuia sa se imbete la momentul interviului si a explicat ca bugetul i-a limitat consumul de alcool.

Discutie

Acest studiu calitativ completeaza alte studii cantitative referitoare la ambivalenta fata de alcool (Camero net al., 2003; Conner & Sparks, 2002; Graham, 2003; Leigh, 1989) prin analiza modului in care aceasta ambivalenta este experimentata de tineri. Nici unul dintre bautori nu avea motive pozitive simple pentru a bea: toti au mentionat motive puternice impotriva bauturii. Astfel, doar prezentand barbatilor efectele negative ale bauturii este posibil sa aiba loc modificari ale comportamentului. Descoperirea ca ambivalenta este obisnuita si complexa are implicatii pentru promovarea sanatatii.

Cum isi trateaza barbatii ambivalenta fata de alcool? Unii barbati beau in ciuda faptului ca erau constienti de numeroase motive convingatoare pentru a nu bea. Pentru acesti barbati decizia de a bea poate sa fie doar o idee determinata de balanta proprie cu motive pro si contra bauturii, si/sau poate sa fi fost influentata de faptul ca rezultatele negative erau determinate doare de consumul excesiv (Tabelul 2). Teoria disonantei cognitive (Festinger, 1957) arata ca motivele bautorilor pentru a nu bea vor fi detronate sau modificate astfel incat conceptiile sa coincida cu comportamentul si permit continuarea obiceiului de a bea. Intr-o cultura "uda" in care bautura reprezinta o regula pentru tineri, poate fi dificil sa fii abstinent, chiar si pentru barbatii care au un motiv clar de a nu bea. Acest lucru pare sa explice cel putin in parte comportamentul lui Neil. Atunci cand se gandesc la bautura, barbatii pot aborda o analiza motivata mai curand decat o evaluare neutra a motivelor (de exemplu, Schwartz, 2000).

Spre deosebire de previziunile modelelor rationale de luare a deciziilor (Fishbein & Ajzen, 1972; Rosenstock, 1974), putii barbati au cantarit in mod rational pentru si impotriva bauturii inainte sa decida daca sa bea. Intr-adevar, interviul a fost prima ocazie cu care barbatii s-au gandit in mod constient la motivele lor pentru si impotriva bauturii. Atunci cand au facut-o, multi s-au intrebat de ce beau. Ambivalenta studiata in aceasta lucrare pare sa fie astfel un fel de ambivalenta "potentiala" decat una "simtita" (Conner & Sparks), 2002; Newby-Clark, McGregor & Zanna, 2002). Deoarece ambivalenta simtita este un indicator mai bun al schimbarii atitudinii sau a comportamentului decat cea potentiala, unul dintre obiectivele interventiilor ar putea fi de a scoate in evidenta ambivalenta potentiala a indivizilor sub forma ambivalentei simtite. Aceasta descoperire ca atitudinile ambivalente sunt flexibile si instabile in timp (de exemplu, Armitage & Conner, 2000; Bassili, 1996; Jonas, Diehl & Brömer, 1997) indica faptul ca interventiile care au ca tinta asteptarile, atitudinile si motivele pot conduce la o schimbare a comportamentului. Intr-adevar, interogarea si provocarea asteptarilor si motivelor s-au demonstrat a fi o parte importanta a interventiilor la nivel individual pentru reducerea nivelului consumului de alcool (Beck, Wright, Newman & Liese, 1993; Drakes & Goldman, 1993; Maggs & Schulenberg, 1998) .

Participantii la acest studiu au indicat ca evaluarea rationala a motivelor legate de bautura poate fi incompatibila cu comportamentele irationale cum sunt distractia si pierderea controlului. In plus, mai mult decat rezultatul deciziei constiente, consumul de alcool poate fi determinat de obicei. In loc sa necesite un proces de rationare si management al ambivalentei, comportamentele obisnuite pot fi evocate automat prin obiective comportamentale, in special obiective comportamentale asociate cu efecte pozitive precum cele mentionate in Tabelul 2 (Custers & Aarts, 2005; Sheeran et al., 2005). In plus, persoanele afectate de alcool sunt mai putin capabile sa decida in mod rational cu privire la urmatoarea bautura si sunt mai predispusi sa raspunda automat (Sheeran et al., 2005) . Aici gasim dilema bautorului (Edwards et al., 1994), deoarece fiecare bautura il aduce pe bautor mai aproape de experimentarea efectelor negative intarziate ale alcoolului. Obiectivul initial (care motiveaza comportamentul obisnuit) poate fi de a se distra, de a "agata" femei etc., dar comportamentul implicat pentru a obtine acest lucru poate cauza de asemenea rezultate nedorite (intoxicare, comportament inadecvat etc. in Tabelul 2). Numerosi barbati au considerat aceste aspecte negative drept pretul pe care trebuie sa il plateasca pentru a se distra.

Studiile arata ca atitudinile influenteaza mai putin comportamentul atunci cand exista ambivalenta fata de comportamentul tinta (Armitage, 2003; Conner et al., 2003). Avand in vedere legaturile dintre motive si atitudini (Abbey et al., 1993; Read et al., 2003; Williams & Clark, 1998), ambivalenta extinsa fata de alcool si faptul ca numerosi inhibitori ai consumului de alcool sunt de asemenea stimulatori, ar putea fi important sa ne concentram asupra motivelor simple impotriva bauturii. Numeroase modele comportamentale in ceea ce priveste sanatatea ar sustine ca sublinierea unor asemenea motive "negative" reprezinta o parte importanta a procesului de schimbare a comportamentului (Fishbei & Ajzen, 1972; Prochaska, DiClemente & Norcross, 1992; Rosenstock, 1974). Acest studiu a evidentiat trei motive impotriva consumului de alcool care nu au constituit si motive pentru acesta: violenta, alcoolismul si presul. Aceste motive pot fi abordate prin numeroase strategii pentru interventii: legislatia, promovarea sanatatii populatiei si consilierea individuala. Programele de influentare sociala pot reduce consumul de alcool si alte substante al tinerilor (Skara & Sussman, 2003). Totusi, oferirea de informatii in sine ar putea fi insuficienta: interventiile sunt cele mai eficiente daca includ si informatii, implicarea semenilor si interactiune si rezolvarea problemelor (Perry et al., 2000; Simons-Morton, Donohew & Crump, 1997; Stockley, 2001). Interventiile trebuie de asemenea sa fie adecvate nevoilor unui anumit tip de bautori. Modelele comportamentale pe etape in domeniul sanatatii indica faptul ca trebuie sa luam in considerare daca bautorii recunosc nevoia de a se schimba si, daca este asa, daca poseda abilitatile si increderea necesare pentru a-si schimba comportamentul (Prochaska et al., 1992; Werch, Ross, Anzalone & Meers, 1994). Pe langa interventiile la nivel de grup, sunt necesare si interventiile indreptate catre indivizi care sunt pregatiti pentru schimbare si/sau cei care sunt foarte expusi riscului de a fi afectati de alcool (de exemplu, Beck et al., 1993; Grenard, Ames, Penty & Sussman, 2006; Miller & Rollnick, 1991).

Datele arata ca ar putea fi indicat sa sporim grijile barbatilor referitoare la violenta si comportamentul antisocial provocate de alcool. De exemplu, mass media ar putea fi folosita pentru a atrage atentia asupra modului in care violenta si delictele violente au legatura cu alcoolul (de exemplu, Matthews & Richardson, 2005) si astfel sa schimbe asteptarile, atitudinile si motivele. Totusi, majoritatea bautorilor nu sunt violenti sau nu se considera violenti si astfel este posibil sa nu simta nevoia sa isi schimbe comportamentul (vezi Paglia & Room, 1999). Asa cum am aratat mai sus, eficienta campaniilor mass media ar fi sporita daca ar fi insotite de eforturi de ajutorare a barbatilor pentru a dobandi abilitati si incredere pentru a-si schimba comportamentul (Perry et al., 2000).

Acest studiu arata ca evidentierea riscurilor alcoolismului poate influenta comportamentul barbatilor fata de consumul de alcool. Obiectivul acestor interventii ar putea fi toti bautorii, dar in special tinerii care provin din familii cu membri alcoolici. Desi nu putem schimba istoria familiilor acestor barbati, interventiile din timp in cazul tinerilor care provin din familii in care exista alcoolici pot fi necesare. In acest context, interventiile la nivel individual (de exemplu, Beck et al., 1993; Drakes & Goldman, 1993; Miller & Rollnick, 1991) pot fi adecvate. Totusi, asemenea programe necesita identificarea barbatilor din familii in care exista alcoolici. Va trebui de asemenea sa stabilim daca asemenea barbati se vor selecta pentru interventii din timp daca nu considera ca prezentul consum de alcool nu este problematic. Datele din acest studiu (de exemplu, Sonny, Ross) arata ca ar putea sa nu o faca. In limbajul modelelor de schimbare pe etape, asemenea barbati trebuie sa parcurga etape de la "pre-contemplarea" la "mentinerea" schimbarii comportamentului (Prochaska et al., 1992).

O a treia abordare promitatoare poate fi concentrarea asupra inhibitorilor financiari (Edwards et al., 1994). De exemplu, studii elvetiene recente au descoperit ca reducerea taxelor la bauturile spirtoase au atras cresterea consumului de bauturi spirtoase - mai ales in randul tinerilor si al bautorilor inraiti - care nu s-au datorat inlocuirii cu bauturi spirtoase a vinului sau berii sau modificarilor in ceea ce priveste densitatea magazinelor, a programului acestora, a regulilor de publicitate sau a varstei legale pentru consumul de alcool (Heeb, Gmel, Zurbrügg, Kuo & Rehm, 2003). Consumul de alcool este "elastic in functie de pret": consumul creste atunci cand preturile scad; consumul scade atunci cand preturile cresc (Edwards et al., 1994; French, Taylor & Bluthenthal, 2006). Consumul de alcool in randul tinerilor depinde foarte mult de pret deoarece resursele financiare ale acestora tind sa fie limitate (Edwards et al., 1994). Taxe mai mari la alcool ar face ca tinerii sa isi permita mai putine bauturi si sa contribuie la sprijinirea programelor de reducere a efectelor negative ale alcoolului. Totusi, ar fi dispusi toti bautorii sa plateasca mai mult pentru alcoolul lor pentru a reduce efectele negative asociate cu betiile in randul tinerilor (Edwards et al., 1994; Paglia & Room, 1999)? O alternativa la cresterile deschise ale taxelor pentru alcool poate fi legislatia care sa controleze ofertele de bauturi ieftine sau gratuite (inclusiv "happy hours").

Desi acest studiu ne-a ajutat sa intelegem mai bine ambivalenta fata de alcool, este important sa tinem seama de limitele acestuia. Datele au fost obtinute de la un esantion cu scop precis alcatuit din 31 tineri din Londra. Vor fi necesare si alte cercetari pentru a stabili daca rezultatele sunt aplicabile si in cazul altor tineri sau altor persoane din Marea Britanie sau din alte tari. Totusi, in loc sa incerce sa fie reprezentativ, obiectivul acestui studiu calitativ a fost de a examina procesele si crearea sensurilor si de a oferi informatii pentru a contribui la structurarea interventiilor care au ca scop reducere efectelor negative cauzate de consumul de alcool. Concentrandu-ne asupra modului in care este experimentata ambivalenta de catre tineri, acest studiu completeaza alte cercetari cantitative anterioare care au aratat ca ambivalenta este obisnuita. In loc sa luam afirmatiile barbatilor drept bune, recunoastem ca acestea ar fi putut fi influentate de preocupari legate de autoprezentare si dezirabilitatea sociala. De exemplu, descrierile de mai sus referitoare la efectele negative ale consumului de alcool si ezitarea lui Neil atunci cand a vorbit despre utilizarea alcoolului pentru a-l ajuta sa agate femei ar putea fi interpretata drept dovezi dezirabile din punct de vedere social oferite unui student mai mare despre care se crede probabil ca nu accepta consumul excesiv de alcool. Totusi, trebui observat ca atunci cand si-au descris ambivalenta, persoanele intervievate au vorbit despre propriile experiente in loc sa enumere simplu motive pro si contra consumului de alcool. Aceasta concentrare asupra experientei in cadrul AFI contribuie la reducerea diferentelor dintre discurs, cunoastere si experienta (Smith, 1996). Tendintele de autoprezentare nu reprezinta doar o preocupare a cercetarii calitative - asemenea preocupari trebuie sa existe si in cazul cercetarii cantitative (Sudman & Bradburn, 1974). Totusi, deoarece tendintele de autoprezentare pot fi mai evidente in cadrul interviurilor fata in fata, este important ca persoana care pune intrebarile sa nu judece si sa stabileasca un raport cu persoanele intervievate inainte de a discuta despre consumul de alcool.

In aceasta lucrare am considerat ambivalenta expunerea de motive personale amestecate pentru si impotriva consumului de alcool. Definitiile psiho-sociale stricte trateaza ambivalenta atitudinilor drept o stare stanjenitoare determinata de experienta simultana a ideilor contradictorii referitoare la consumul de alcool (de exemplu, Thompson, Zanna & Griffin, 1995). La fel ca si in cazul cercetarii pe baza de chestionare referitoare la ambivalenta, ambivalenta demonstrata in timpul interviurilor era legata de exprimarea simultana (sau aproape simultana) a motivelor pozitive si negative in legatura cu consumul de alcool. Aceasta ambivalenta a indicat adesea experiente simultane (de exemplu, motivele amestecate ale lui Sean in timp ce consuma alcool), dar si schimbari de la evaluari pozitive la altele negative in legatura cu alcoolul in cadrul unui episod al consumului de alcool (de exemplu, descrierile oferite de Tim, Scott si Neil). Desi unele dintre aceste afirmatii nu s-ar incadra in definitiile stricte ale ambivalentei de atitudini, acestea evidentiaza amestecul complex de asteptari, motive si experiente pozitive si negative prezentate de tineri.

Tineri reprezinta un obiectiv evident al cercetarii din cauza procentului ridicat de betii si efecte negative cauzate de alcool si al ambivalentei raspandite fata de alcool. Acest studiu calitativ a aratat ca ambivalenta fata de alcool este obisnuita si poate fi complexa. Ambivalenta nu este intotdeauna constientizata, dar atunci cand este, aceasta nu are neaparat legatura cu schimbarea comportamentului. Acest studiu indica nevoia pentru interventii cu mai multe fatete pentru abordarea motivelor lipsite de ambivalenta impotriva consumului de alcool. Un motiv important impotriva consumului de alcool care este lipsit de ambivalenta este costul financiar. Aceasta descoperire, impreuna cu studiile anterioare, arata ca interventiile indreptate spre stabilirea pretului pentru alcool poate reduce in mod eficient costurile in domeniul social si cel al sanatatii determinate de consumul de alcool in randul tinerilor.

Multumiri

Acest studiu a fost sustinut de o Asociatie de cercetare post-doctorala in domeniul sanatatii publice Sidney Sax din cadrul Sanatatii Nationale din Australia si al Consiliului de Cercetare Medicala (Grant 187027). Fondurile pentru costurile de cercetare in Londra au fost oferite de ESRC Marea Britanie (Grant RES-000-22-0406). Multumim pentru comentariile utile oferite de doi autori anonimi.

Bibliografie

Abbey, A., Smith, M., & Scott, R. (1993). The relationship between reasons for drinking alcohol and alcohol consumption:

An interactional approach. Addictive Behaviours, 18, 659-670.

Ajzen, I., & Madden, T. (1986). Prediction of goal-directed behavior: Attitudes, intentions, and perceived behavioral

control. Journal of Experimental Social Psychology, 22, 453-474.

Armitage, C. (2003). Beyond attitudinal ambivalence: Effects of belief homogeneity on attitude-intention-behaviour relations. European Journal of Social Psychology, 33, 551-563.

Armitage, C., & Conner, M. (2000). The effects of ambivalence on attitude stability and pliability, prediction of behavior, and information processing. Personality and Social Psychology Bulletin, 26, 1432-1443.

Bassili, J. (1996). Meta-judgmental versus operative indexes of psychological attributes: The case of measures of attitude

strength. Journal of Personality and Social Psychology, 71, 637-653.

Beck, A., Wright, F., Newman, C., & Liese, B. (1993). Cognitive therapy of substance abuse. New York: Guilford.

Best, D., Rawaf, S., Rowley, J., Floyd, K., Manning, V., & Strang, J. (2001). Ethnic and gender differences in drinking

and smoking among London adolescents. Ethnicity & Health, 6, 51-57.

Bot, S., Engels, R., & Knibbe, R. (2005). The effects of alcohol expectancies on drinking behaviour in peer groups: Observations in a naturalistic setting. Addiction, 100, 1270-1279.

Cameron, C., Stritzke, W., & Durkin, K. (2003). Alcohol expectancies in late childhood: An ambivalence perspective

on transitions toward alcohol use. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 44, 687-698.

Conner, M., Povey, R., Sparks, P., James, R., & Shepherd, R. (2003). Moderating role of attitudinal ambivalence within the theory of planned behaviour. British Journal of Social Psychology, 42, 75-94.

Conner, M., & Sparks, P. (2002). Ambivalence and attitudes. European Review of Social Psychology, 12, 37-70.

Cooper, M. (1994). Motivations for alcohol use among adolescents: Development and validation of a four-factor model.

Psychological Assessment, 6, 117-128.

Custers, R., & Aarts, H. (2005). Positive affect as implicit motivator: On the nonconscious operation of behavioural

goals. Journal of Personality and Social Psychology, 89, 129-142.

Darkes, J., & Goldman, M. (1993). Expectancy challenge and drinking reduction: Experimental evidence for a mediational

process. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 61, 344-353.

Department of Health. (2003). Statistics on alcohol: England, 2003. London: Department of Health.

de Visser, R., Rissel, C., Smith, A., & Richters, J. (2006). Sociodemographic correlates of smoking, drinking, injecting

drug use, and sexual risk behaviour in a representative sample of Australian young people. International Journal of Behavioral Medicine, 13, 153-162.

de Visser, R., & Smith, J. (in press) Alcohol consumption and masculine identity among young men. Psychology & Health.

Dijkstra, A., Sweeney, L., & Gebhardt, W. (2001). Social cognitive determinants of drinking in young adults: Beyond

the alcohol expectancies paradigm. Addictive Behaviors, 26, 689-706.

Edwards, W. (1954). The theory of decision making. Psychological Bulletin, 51, 380-417.

Edwards, G., Anderson, P., Babor, T., Casswell, S., Ferrence, R.,Giesbrecht, N., et al. (1994). Alcohol policy and the public

good. Oxford: Oxford University Press.

Farber, P., Khavari, K., & Douglass, F. (1980). A factor analytic study of reasons for drinking: Empirical validation of positive and negative reinforcement dimensions. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 48, 780-781.

Festinger, L. (1957). A theory of cognitive dissonance. Stanford: Stanford University Press.

Fishbein, M., & Ajzen, I. (1972). Beliefs, attitudes, intentions and behaviour. Reading: Addison-Wesley.

French, M., Taylor, D., & Bluthenthal, R. (2006). Price elasticity of demand for malt liquor beer: Findings from a US pilot

study. Social Science & Medicine, 62, 2101-2111.

Graham, K. (2003). The yin and yang of alcohol intoxication: Implications for research on the social consequences of

drinking. Addiction, 98, 1021-1023.

Greater London Authority. (2002). London Divided: Income inequality and poverty in the capital. London: Greater London

Authority.

Grenard, J., Ames, S., Pentz, M-A., & Sussman, S. (2006). Motivational interviewing with adolescents and young adults

for drug-related problems. International Journal of Adolescent Medicine & Health, 18, 53-67.

Heeb, J-L., Gmel, G., Zurbru¨ gg, C., Kuo, M., & Rehm, J. (2003). Changes in alcohol consumption following a reduction in the price of spirits: A natural experiment in Switzerland. Addiction, 98, 1433-1446.

Hittner, J. (1997). Alcohol-related outcome expectancies: Construct overview and implications for primary and

secondary prevention. Journal of Primary Prevention, 17, 297-314.

Jonas, K., Diehl, M., & Bro¨ mer, P. (1997). Effects of attitudinal ambivalence on information processing and attitude-intention consistency. Journal of Experimental Social Psychology, 33, 190-210.

Kuntsche, E., Rehm, J., & Gmel, G. (2004). Characteristics of binge drinkers in Europe. Social Science & Medicine, 59,

Lee, N., Greely, J., & Oei, T. (1999). The relationship of positive and negative alcohol expectancies to patterns of consumption of alcohol in social drinkers. Addictive Behaviors, 24, 359-369.

Leigh, B. (1989). In search of the seven dwarves: Issues of measurement and meaning in alcohol expectancy research.

Psychological Bulletin, 105, 361-373.

Leigh, B., & Stacy, A. (2004). Alcohol expectancies and drinking in different age groups. Addiction, 99, 215-227.

Maggs, J., & Schulenberg, J. (1998). Reasons to drink and not to drink: Altering trajectories of drinking through an alcohol

misuse prevention program. Applied Developmental Science, 2, 48-60.

Matthews, S., & Richardson, A. (2005). Findings from the 2003 Offending, Crime and Justice Survey. London: Home Office.

Merline, A., O'Malley, P., Schulenberg, J., Bachman, J., & Johnston, L. (2004). Substance use among adults 35 years of

age: Prevalence, adulthood predictors, and impact of adolescent substance use. American Journal of Public Health, 94,

Midanik, L., Tam, T., Greenfield, T., & Caetano, R. (1996). Risk functions for alcohol-related problems in a 1988 US national sample. Addiction, 91, 1427-1437.

Migneault, J., Pallonen, U., & Velicer, W. (1997). Decisional balance and stage of change for adolescent drinking. Addictive Behaviors, 22, 339-351.

Miller, W., & Rollnick, S. (1991). Motivational interviewing. London: Guilford.

Newby-Clark, I., McGregor, I., & Zanna, M. (2002). Thinking and caring about cognitive inconsistency: When and for

whom does attitudinal ambivalence feel uncomfortable? Journal of Personality and Social Psychology, 82, 157-166.

Oei, T., & Morawska, A. (2004). A cognitive model of binge drinking: the influence of alcohol expectancies and drinking

refusal self-efficacy. Addictive Behaviours, 29, 159-179.

Paglia, A., & Room, R. (1999). Expectancies about the effects of alcohol on the self and on others as determinants of alcohol policy attitudes. Journal of Applied Social Psychology, 29, 2632-2651.

Patton, M. (2002). Qualitative research and evaluation methods (3rd Ed). London: Sage.

Perry, C., Williams, C., Komro, K., Mortenson, S., Forster, J., Lachter, R., et al. (2000). Project Northland high school

interventions: Community action to reduce adolescent alcohol use. Health Education & Behavior, 27, 29-49.

Prime Minister's Strategy Unit. (2004). Alcohol Harm Reduction Strategy for England. London: Strategy Unit.

Prochaska, J., DiClemente, C., & Norcross, J. (1992). In search of how people change: Applications to addictive behaviors. American Psychologist., 47, 1102-1114.

Read, J., Wood, M., Kahler, C., Maddock, J., & Palfai, T. (2003). Examining the role of drinking motives in college student

alcohol use and problems. Psychology of Addictive Behaviors, 17, 13-23.

Rehm, N., Room, R., & Edwards, G. (2001). Alcohol in the European region. Geneva: World Health Organisation.

Rosenstock, I. (1974). The health belief model and preventive health behaviour. Health Education Monographs, 2, 354-386.

Schulenberg, J., Wadsworth, K., O'Malley, P., Bachman, J., & Johnston, L. (1996). Adolescent risk factors for binge

drinking during the transition to young adulthood: Variableand pattern-centered approaches to change. Developmental

Psychology, 32, 659-674.

Schwartz, N. (2000). Social judgment and attitudes: warmer, more social, and less conscious. European Journal of Social

Psychology, 30, 149-176.

Sheeran, P., Aarts, H., Custers, R., Rivis, A.,Webb, T., & Cooke, R. (2005). The goal-dependent automaticity of drinking habits. British Journal of Social Psychology, 44, 47-63.

Sher, K., Wood, M., Wood, P., & Raskin, G. (1996). Alcohol outcome expectancies and alcohol use: a latent variable crosslagged panel study. Journal of Abnormal Psychology, 105, 561-574.

Simons-Morton, B., Donohew, L., & Crump, A. (1997). Health communication in the prevention of alcohol, tobacco, and

drug use. Health Education and Behavior, 24, 544-554.

Skara, S., & Sussman, S. (2003). A review of 25 long-term adolescent tobacco and other drug use prevention program

evaluations. Preventive Medicine, 37, 451-474.

Smith, J. (1996). Beyond the divide between cognition and discourse: Using interpretative phenomenological analysis in

health psychology. Psychology & Health, 11, 261-271.

Stockley, C. (2001). The effectiveness of strategies such as health warning labels to reduce alcohol-related harms. International Journal of Drug Policy, 12, 153-166.

Stritzke, W., & Butt, J. (2001). Motives for drinking alcohol among Australian adolescents: Development and initial

validation of a five-factor scale. Addictive Behaviors, 26, 633-649.

Sudman, S., & Bradburn, N. (1974). Response effects in surveys. Chicago: Aldine.

Thompson, M., Zanna, M., & Griffin, D. (1995). Let's not be indifferent about (attitudinal) ambivalence. In R. Petty, & J.

Krosnick (Eds.), Attitude strength (pp. 361-386). Mahwah: Lawrence Erlbaum.

Werch, C., Ross, C., Anzalone, D., & Meers, B. (1994). Stage of alcohol and drug use among young adults. Health Values, 18, 41-49.

Williams, A., & Clark, D. (1998). Alcohol consumption in university students: The role of reasons for drinking, coping

strategies, expectancies, and personality traits. Addictive Behaviors, 23, 371-378.