Cadrul conceptual al sociologiei

CADRUL CONCEPTUAL AL SOCIOLOGIEI

In structura teoretica a oricarei stiinte intra si un numar mai mult sau mai putin ridicat de concepte.

Conceptele sunt constructii teoretice, care fac parte din orice teorie stiintifica, alaturi de celelalte componente ale teoriei: ipoteze si propozitii. Teoria ofera o schema conceptuala prin intermediul careia procesele si fenomenele sunt sistematizate, clasificate si puse in relatii reciproce.

Necesetatea conceptelor

Campul asupra caruia sociologia isi aplica studiul trebuie sa fie acoperit si luat in stapanire prin cunoastere. Ele ne permit sa acoperim arii mai mari sau mai restranse, sa cuprindem clase de fenomene si tot prin concepte ne orientam in lumea faptelor, selectionandu-le pe cele mai relevante, semnificative din punct de vedere stiintific.

Sociologia face abstractie de realitate in sensul ca se limiteaza la anumite aspecte ale fenomenelor, la anumite dimensiuni sau segmente ale realitatii. Conceptul apare ca un simbol abstract si general, care inmanunchiaza suma tuturor cunostintelor pe care le posedam despre o clasa de fenomene.

Valoarea unui concept se apreciaza atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere empiric. Importanta teoretica a unui concept este determinata de relatiile sau conexiunile sale cu celelalte elemente ale studiului din care fac parte. Importanta empirica este determinata de reguli de corespondenta sau de definitiile operationale, care pun conceptul in relatie cu fapte observabile.

O definitie operationala defineste un concept in termeni de proceduri dupa care sa se opereze observatiile specifice care constituie fundamentul empiric al folosirii sale.

Clasificarea conceptelor

Nu toate conceptele au o insemnatate empirica directa. Unele nu pot fi folosite decat in legatura cu alte concepte, cu conditia ca acestea din urma sa aiba insa un referent empiric direct. Avand in vedere acest lucru, conceptele se pot clasifica:

operationale - care pot servii nemijlocit in cercetarea empirica a realitatii

neoperationale - care exprima sau reflecta dimensiuni de realitati care nu sunt direct observabile si nici masurabile.

Daca avem in vedere aria de aplicare si cuprindere a realitatii si implicit cadrul teoretic de referinta, putem distinge:

concepte de larga aplicare, cum sunt conceptele generale si corespunzator teorii mai ample, teorii generale;

concepte care se aplica la un cadru mai restrans, tinand de teorii de raza medie;

concepte care se aplica la un cadru mai circumscris, cum este cazul conceptelor mai speciale.

Sistemul conceptul al sociologiei cuprinde concepte din cele mai variate, care pot fi clasificate in:

concepte sicietale (grup, comunitate, situatia sociala);

concepte culturale (aculturatie, patternuri, obiceiuri);

concepte procesuale (socializare, desociallizare, conflict, acomodere, asimilare, integrare);

concepte structurale (status sociometric, functie, disfunctie);

concepte relationale (expansiune sociala, interactiune, rol social);

concepte comportamentale (model de comportament, expectativa sociala, jucarea rorului, comportament deviant);

concepte orgazitionale (organizare informala, birocratie);

concepte ecologice (mediu social, arie naturala, migratie, navetism);

concepte metodologice (serendipitatea, interviul sociologic, sociograma, sociometria, testul sociometric).

Limbajul stiintei. Fiecare stiinta isi dezvolta o terminologie proprie, un limbaj specific. Limbajul sociologic, ca si a celorlalte stiinte teoretice si empirice, in acelasi timp, este de doua feluri:

limbajul teoretic - cuprinde conceptele care nu se raporteaza direct la stari de lucru observabile in realitate, astfel de concepte trebuie sa fie operationalizate in vederea testarii;

limbajul de observatie - in opozitie cu cel teoretic, raporteaza predicatele care ii sunt proprii la stari de lucru observabile, accesibile experientei.

Conceptele se pot traduce in instrumente de clasificare numite variabile. In sensul cel mai general al termenului, variabila poate:

desemna un atribut dicotomic (sexul);

indica impartirea unui ansamblu de elemente nonordonate (judetele tarii);

sa se refere la un atribut cantitativ (varsta);

inseamna un fenomen (absenteismul, fluctuatia in munca).

In cursul cercetarii are loc manipularea si controlul asupra unor variabile, pentru a determina legaturile dintre ele. Astfel de legaturi pot fi:

corelatii;

ralatii cauza-efect/legaturi cauzale;

legaturi constante, adica legi.

In general, in sociologie se opereaza cu doua feluri de variabile:

variabile independente - denumire data oricarui fenomen care joaca rolul de cauza, adica provoaca efecte;

variabile dependente - sinonim cu efectul variabilei independente.

Mijlocul de abordare a variabilelor il constituie indicatorii.