Cum si cand au ajuns romii in atentia Europei?

Cum si cand au ajuns romii in atentia Europei?

Numarul romilor se estimeaza la 8-12 milioane in Europa, dintre care aproximativ 10 milioane se afla in Europa Centrala si de Est. Fiind cel mai indicat indice de natalitate, cel mai scazut nivel de trai, caracterizat printr-o stare precara de sanatate s-a propus si s- adoptat "declararea Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015 in cadrul primei conferinte regionale pe teme romilor ce a avut loc la Budapesta in anul 2003." . Acest document a fost elaborat cu scopul de a crea cadrul desfasurarii actiunilor centrate la nivelul comunitatii internationale, europene, al guvernelor si al societatii civile a romilor, penrtu imbunatatirea situatiei romilor, pentru incluziunea lor sociala pe fondul general al constientizarii gravitatii acestei probleme internationale si europene. "Deceniul de Incluziune a Romilor are semnificatia unui aranjament politic al fortelor social-economice si politice implicate, al factorilor de decizie pentru derularea programelor de imbunatatire a situatiei lor, solicita eforturi de colaborare si cooperare." .

Acest proiect a fost adoptat de 8 tari din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Croatia, Cehia, Macedonia, Romania, Serbia, si Muntenegru, Slovacia, Ungaria si are ca parteneri: Institutul pentru o Sociatate Deschisa si fundatiile Soros, Banca Mondiala, Comisia Europeana, Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Consiliul Europei, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, factori de decizie romi la nivelul organizatiilor internationale sustinatoare a intereselor etniei rome. Deceniul Incluziunii Romilor pare a se confunda cu Deceniul Expulzarii Romilor. Argumente in acest sens aduce Amnesty International, care cere autoritatilor italiene sa opreasca evacuarile fortate ale romilor. "Planul nomazilor/ Nomad plan, initiat in iulie 2009 de catre primaria si prefectura din Roma si pus in aplicare incepand cu toamna anului trecut, prevede distrugerea a peste 100 de tabere considerate ilegale si mutarea a aproximativ 6 000 de romi in 13 tabere situate la periferia orasului." Amnesty International a denuntat faptul ca demolarea locuintelor improvizate s-a facut fara consultarea si avertizarea din timp a familiilor de romi si fara a le asigura tuturor o locuinta in noile tabere, astfel incat ar putea ramane in strada peste 1 000 dintre romii evacuati. Asadar, acest program incalca drepturile romilor de a avea o locuinta. Potrivit recensamantului efectuat de autoritatile din Roma in taberele de romi in anul 2008, pe teritoriul capitalei Peninsulei traiesc circa 7 200 de romi, dintre care o treime provin din Romania. "Se pune intrebarea ce se intampla cu acei romi ramasi in afara planului, mai ales ca expertii apreciaza ca numarul real al romilor din Roma este mai mare, de circa 12-13 mii", a afirmat John Dalhuisen, expertul Amnesty International pentru discriminarea din Europa. Majoritatea romilor din capitala italiana traiesc in tabere improvizate, doar cateva mii avand o locuinta permanenta."

"Navi Pillay, Inaltul Reprezentant al Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului, a criticat modul in care Italia isi trateaza imigrantii, informeaza Reuters. Domnia sa a mai declarat ca politicienii si mass media italiene ar trebui sa inceteze sa trateze imigratia ca pe o problema de mentinere a ordinii publice si sa se preocupe intai de integrarea sociala a noilor veniti. Primul ministru Silvio Berlusconi, care acuza stanga politica de sustinerea unei "invazii a strainilor", a declarat ca respinge imaginea unei Italii multi-culturale. El a luat o pozitie dura antiimigratie inaintea alegerilor din 2008."[4]

In Slovacia, premierul Robert Fico propune ca solutie pentru problemele minoritatii rome, plasarea copiilor romi in internate, detasandu-i, treptat, de viata pe care o duc in taberele de romi, relateaza AFP. Prin aceasta declaratie, el si-a atras critici din partea militantilor pentru apararea drepturilor omului. Premierul slovac sustine ca, neadoptand aceasta solutie, ' vom creste o alta generatie de oameni incapabili sa fie utili societatii'. In Slovacia exista peste 600 de comunitati de romi, care traiesc fara electricitate, canalizare si apa curenta. Majoritatea locuiesc departe de Bratislava, capitala tarii. Si Inaltul Comisar al Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a criticat saptamana trecuta Slovacia, subliniind ca situatia romilor s-a deteriorat. 'In timp ce UE si unele guverne ale statelor membre s-au straduit sa amelioreze situatia romilor, in multe alte tari, dintre care Slovacia si Cehia, conditiile lor de viata par a se deteriora', a mentionat ea intr-un raport. Numarul oficial al romilor care traiesc in Slovacia este de 89 000, dar numarul lor real ar putea fi de circa 350 000, conform specialistilor.

In Romania exista peste doua milioane de romi, iar in Bulgaria, aproximativ 800.000. Dupa aderarea, in 2007, a acestor doua tari, Uniunea Europeana numara peste zece milioane de cetateni de etnie roma, ei constituind, se pare, cea mai mare minoritate etnica. In Franta exista 400.000 de persoane inregistrate ca ''nomazi si romi''. In acest context, perioada 2005 - 2015 a fost declarata de guvernele europene Deceniul Incluziunii Romilor, acestea propunandu-si imbunatatirea statutului socio-economic si incluziunea sociala a romilor. Problematica incluziunii romilor s-a aflat, in aceasta saptamana, si in dezbaterea Parlamentului European, reunit in sedinta plenara la Strasbourg. Subiectul a fost abordat de catre europarlamentari impreuna cu reprezentanti ai Consiliului si ai Comisiei, in contextul in care, la data de 8 aprilie, presedintia spaniola a UE va gazdui, la Cordoba, cel de-al doilea summit european privind situatia romilor. Reprezentantii Comisiei si ai Consiliului au sustinut ca in cazul romilor ar trebui realizate doua tipuri de activitati: pe termen scurt, la nivel local, prin implicarea autoritatilor si a organizatiilor rome pentru accesarea fondurilor europene, iar pe termen lung sa fie luate masuri pentru accesul la educatie, locuri de munca si servicii publice si sa se actioneze impotriva discriminarii romilor. Referitor la acest subiect, deputatii vor adopta o rezolutie in a doua sesiune din martie a Parlamentului European.

Potrivit Comisiei Europene, romii sunt europenii cei mai expusi riscului saraciei si al somajului. Mai multe sondaje de opinie realizate la nivel european si national indica faptul ca un numar ridicat de locuitori ai Uniunii au o perceptie negativa cu privire la acest grup, deseori datorita unor idei preconcepute sau prejudecati."[5]

Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a anuntat intr-un interviu, ca Italia va cere de la Uniunea Europeana bani pentru programele de integrare sociala a rromilor, desi pana acum nu a facut acest lucru. "Guvernul Berlusconi va solicita fonduri imediat, asa cum a facut Spania care a obtinut 60 de milioane de euro in ultimii cinci ani a declarat Frattini, intr-un interviu acordat jurnalistilor care l-au insotit la summitul UE-America Latina de la Lima, preluat de La Repubblica. Seful diplomttiei italiene a precizat ca, in timpul unei discutii cu premierul Calin Popescu Tariceanu, l-a asigurat pe acesta ca Italia va respecta politicile europene in materie de imigratie." . "Este vorba, pe viitor, de a intelege parti care nu au fost intelese ale directivelor europene si de a consolida colaborarea bilaterala cu statele comunitare de origine, a declarat Frattini, care a facut referire, mai ales, la patrulele mixte romano-italiene, la acordul dintre Roma si Bucuresti referitor la repatrierea celor care comit delicte si la aplicarea unei legi romane, in vigoare din 2005, in baza careia romanilor expulzati dintr-o alta tara comunitara li se poate limita dreptul de libera circulatie."