DESIGNUL CERCETARII trasaturilor de personalitate

DESIGNUL CERCETARII

1 Variabilele cercetarii

Variabilele independente:

Variabilele independente sunt invocate.

VI1 = Sex

cu doua modalitati:

1= masculin

2= feminin

VI2 = Varsta

VI3 = Statut marital, cu doua modalitati:

1 = casatorit

2 = necasatorit

VI4 = Etnie, cu doua modalitati:

1 = roman

2 = moldovean

VI5 = Venit, cu trei modalitati:

1 = scazut

2 = mediu

3 = ridicat

VI6 = Tip de institutie, cu doua modalitati:

1 = publica

2 = privata

VI7 = Profesie, cu sase modalitati:

1 = personal care lucreaza in invatamant

2 = personal care lucreaza in sanatate, in sistemul sanitar

3 = manageri

4 = PR (relatii publice)

5 = psihologi, psihopedagogi

6 = voluntary

Variabilele dependente :

VD1 = Empatie

VD2 = Agreabilitate

VD3 = Altruism

Obiectivul si ipotezele cercetarii

Studiul pe care il prezentam in lucrarea de fata are urmatorul obiectiv:

Investigarea masurii in care trasaturile de personalitate agreabilitate, altruism si empatie coreleaza cu variabile demografice precum: sex, varsta, statut marital, etnie, mediul profesional, specificul activitatii, nivelul de venituri, studii absolvite.

Ipotezele cercetarii

Ipoteza 1

Femeile au un nivel mai ridicat al empatiei, al agreabilitatii si al altruismului decat barbatii.

Ipoteza 2

Persoanele mai in varsta au un nivel mai ridicat al empatiei, al agreabilitatii si al altruismului decat persoanele tinere.

Ipoteza 3

Persoanele casatorite au un nivel mai ridicat al empatiei, al agreabilitatii si al altruismului decat persoanele necasatorite.

Ipoteza 4

Persoanele de etnie romana au un nivel mai ridicat al empatiei, al agreabilitatii si al altruismului decat persoanele de etnie romana din Republica Moldova.

Ipoteza 5

Subiectii care au un venit mai scazut sunt mai empatici, mai agreabili si mai altruisti decit subiectii care au un venit mai ridicat.

Ipoteza 6

Subiectii care lucreaza in institutiile publice sunt mai empatici, mai agreabili si mai altruisti decit subiectii care lucreaza in mediul privat.

Ipoteza 7

Exista diferente intre subiectii care au profesii diferite in ceea ce priveste empatia, agreabilitatea si altruismul.

Ipoteza 8

Exista o corelatie pozitiva intre nivelul empatiei, al agreabilitatii si al altruismului.

3. Metodologia cercetarii

3.1. Prezentarea lotului investigat

Tinem sa mentionam, ca cercetarea vizeaza populatia cu functii de conducere, personal cu functii medii si mici in firme sau institutii publice cat si muncitorii necalificati.

Cercetarea noastra s-a desfasurat pe un lot experimental ce cuprinde 157 de subiecti din Romania si Republica Moldova, cu varste cuprinse intre 19 si 63 de ani. Conform analizei statistice descriptive:

Media de varsta este de 34,45 de ani, iar mediana distributiei este 31.

57 subiecti casatoriti, 100 de subiecti necasatoriti.

Romani - 60, 9% ; moldoveni - 31, 1%

Venit scazut - 32, 1%; venit mediu - 47,4%; venit ridicat - 20,5%

Profesie : invatamant- 13,5%; medicina -11,5; manageri - 25, 6%, relatii publice - 18,6%; psihologi - 18,6%; voluntari ONG- 9%.

Institutii private - 39,1% ; institutii publice - 60,9%

Tipul de activitati : productie - 9%; servicii - 74%; comert -16,7%

Nivelul de studii: liceale - 20,5%, universitare - 79,5%

3.2. Constructia instrumentelor

Chestionarul de empatie

Chestionarul Empatie este o replicare a instrumentului lui A.Mehrabian - Chestionarul de Empatie Emotionala (The Emotional Empathy Test, publicata in 1974) si cuprinde 40 de itemi, acestia reprezentand afirmatii in raport cu care subiectii isi exprima acordul pe o scala in 4 trepte, unde 1 - foarte rar, 2- uneori, 3- deseori, 4- foarte des, ceea ce inseamna ca raspunsurile au fost astfel scorate incat un scor ridicat sa indice un nivel ridicat al empatiei si invers.

Instrumentul are 7 subscale : 1. Susceptibilitate la contagiune emotional; 2. Aprecierea emotiilor unor persoane nefamiliare sau indepartate; 3. Reactivitate emotionala extrema; Tendinta de a fi impresionat de experientele emotionale positive ale altora; Tendinta de a fi impresionat de experientele negative ale altora; 6. Tendinta de simpatizare si invers; . Dorinta de a fi in contact cu cei care au probleme.

Pentru desfasurarea prezentei investigatii am realizat pretestarea acestui chestionar. In urma prelucrarilor statistice corespunzatoare, am obtinut un coeficient alpha-Cronbach α = 0,76. Pentru subscalele chestionarului de Empatie, am obtinut urmatorii coeficienti alpha - cronbach:

Susceptibilitate la contagiune emotionala, coeficient alpha-Cronbach α = 0,15

Aprecierea emotiilor unor persoane nefamiliare sau indepartate, coeficient alpha-Cronbach α = 0,1

Reactivitate emotionala extrema, coeficient alpha-Cronbach α = 0,1

Tendinta de a fi impresionat de experientele emotionale pozitive ale altora, coeficient alpha-Cronbach α = 0,22. Daca eliminam itemul 18, obtinem un coeficient alpha-Cronbach α = 0 .

Tendinta de a fi impresionat de experientele emotionale negative ale altora, coeficient alpha-Cronbach α = 0,70.

Tendinta de simpatizare si invers, un coeficient alpha-Cronbach α = 0,41.

Dorinta de a fi in contact cu cei care au probleme, coeficient alpha-Cronbach α = 0,59. Daca eliminam itemul 14,obtinem un coeficient alpha-Cronbach α = 0,69.

Chestionarul de altruism

Acest instrumentul, avand ca scop cercetarea altrusimului, ca variabila dependenta, este adaptat dupa modelul Chestionarului de orientare helping (HQQ), apartinand lui D.Romer, Ch. L. Gruder si T.Lizzandro si publicat in 1986.

Chestionarul de orientare helping identifica subiectii cu o orientare dominant spre ajutor, cuprinzand 20 de itemi, la care subiectii isi exprima acordul pe aceeasi scala in 4 trepte, unde 1- foarte rar, 2- uneori, 3- deseori, 4- deseori.

Fiecarui item ii corespunde una din cele 4 trasaturi de personalitate investigate - altruist, receptiv, egoist si egotist. Fiecarei dimensiuni specifice de masurare a altruismului, ii corespunde cate 5 itemi. Asadar, avem pentru trasatura altruism - itemii 1,5,9,13,17; egoist - itemii 2, 6,10,14,18; receptive - 3,7,11, 15,19; egotist - 4,8,12,16,20.

In urma prelucrarilor statistice, am obtinut un coeficient alpha-Cronbach α = 0,38. Am eliminat 7 itemi (19, 11, 15, 3, 7, 8 si 2) si am obtinut un coeficient alpha-Cronbach α = 0,72.

Chestionarul de agreabilitate

Agreabilitatea, ca variabila dependenta, s-a masurat prin utilizarea chestionarului Big- Five 08, realizat dupa cel mai nou model al Inventarului de personalitate Big Five, realizat de Goldberg.

Noul construct multidimensional Big - Five 08 a fost realizat de catre Ticu Constantin si a colaboratorilor sai, membri activi ai Asociatiei "E - Team", din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Iasi. BF 08 prezinta 360 de itemi care surprind cele 5 fatete ale personalitatii : extraversiune, stabilitate emotionala, agreabilitate, deschidere si constiinciozitate.

Chestionarul de agreabilitate BF08 contine 60 de itemi, grupati pe cele 6 dimensiuni ale agreabilitatii: incredere, simt moral, altruism, cooperare, modestie si empatie. Itemii sunt grupati consecutiv cate sase pentru fiecare dimensiune in parte: Incredere ( itemii 1, 7, 13, 19, 25, 31, 37, 43, 49,55); Moralitate ( itemii 2, 8, 14, 20, 26, 32, 38, 44, 50, 56); Altruism (itemii 3, 9, 15, 21, 27, 33, 45, 51, 57); Cooperare ( itemii 4, 10, 16,22, 28, 34, 52, 58); Modestie ( itemii 5,11, 17, 23, 29, 35, 41, 47, 53, 59); Empatie ( itemii 6, 12,18,24, 30, 36, 42, 48, 54, 60).

Chestionarul se adreseaza populatiei generale, a personalului de conducere, a muncitorilor necalificati, a salariatilor din diverse arii de munca.

Validarea chestionarului (analiza de continut) a fost realizata de catre un grup de experti din cadrul grupului "E - Team". In urma analizelor statistice, am obtinut un coeficient alpha-Cronbach α = 0,73. Am eliminat 6 itemi care corelau negativ (33, 17, 2, 8, 11 si 56) si am obtinut un coeficient alpha-Cronbach α = 0,77.

Pentru cele 6 subscalele ale chestionarului de agreabilitate, am obtinut urmatorii coeficienti alpha - Cronbach:

Incredere, coeficient alpha-Cronbach α = 0,42.

Moralitate, coeficient alpha-Cronbach α = 0,3

Altruism, coeficient alpha-Cronbach α = 0,48. Daca elimin itemul 33, obtin un coeficient alpha-Cronbach α = 0 .

Cooperare, coeficient alpha-Cronbach α = 0, 41.

Modestie, coeficient alpha-Cronbach α = 0,18. Daca elimin itemii 41 si 17, obtin un coeficient alpha-Cronbach α = 0 .

Empatie, coeficient alpha-Cronbach α = 0,49.

REZULTATELE CERCETARII

1. Prelucrarea statistica a datelor si interpretarea statistica si psihologica a rezultatelor

Am utilizat in analiza statistica a datelor SPSS 10.0. Procedeele statistice folosite au fost urmatoarele:

Testul T pentru esantioane independente (Independent T Test), pentru verificarea ipotezelor 1 ---> 4, in cazul ipotezei 2 impartim subiectii in functie de varsta cu Proba Medianei

Coeficientul de corelatie Pearson, pentru verificarea relatiei dintre variabilele dependente, deci pentru verificarea ipotezei

Verificarea ipotezei 1 - sexul

Am folosit Testul T pentru esantioane independente (Independent T Test) pentru a compara cele doua grupuri, barbatii si femeile.

Am obtinut diferente aproape semnificative intre cele doua grupuri, barbati (media = 2, 65) si femei (media = 2 ) pentru variabila Empatie ( t(154) = - 1,932, p = 0,055).

Probabil femeile sunt mai empatice decat barbatii.

Atat societatea romaneasca cat si cea straina opereaza stereotipuri intesexuale, conform carora femeile ar avea un grad de afectivitate mai mare decat barbatii. Rezultatele pun la indoiala aceste aspecte si indeamna la noi cercetari in ceea ce priveste latura emotionala si altruista umana.

Pe de alta parte, spunem ca femeile sunt mai empatice decat barbatii.

Interpretarea psihologica: Empatia este una dintre componentele inteligentei emotionale, care, asa cum arata cercetari realizate atat pe populatie straina, cat si romaneasca, este mai dezvoltata la femei decat la barbati. Femeile reactioneaza mai des la durerile si suferintele altora, se identifica mai usor cu interlocutorii si au o capacitate de intelegere mai buna a celorlalti decat barbati.

Scorurile mari la empatie pot fi obtinute de subiectii de sex feminin, care sunt casatorite si au copii. Astfel, abilitatile empatice se capata de-a lungul experientei de viata familiala, care presupune iubirea materna sau asa - zisa "dragostea de mama" , tendinte gregare - atasament fata de copii, rude apropiate, implicare in rezolvarea problemelor, daruirea de sine si predispozitia de a oferi securitate copiilor. Factorii situationali sunt foarte importanti, dar, de regula femeile sunt receptive la neplacerile si nefericirea altora, sunt cele care isi exprima dorinta de a fi alaturi de acestia si de a - i sustine emotional.

Aspectul afectivitatii este prioritar la femei, considerat si "sexul afectiv". Femeile prezinta expresii emotionale mai puternice si sentimente mai intense decat barbatii, au manifestari " cathartice", in sensul ca - si epateaza emotiile si sentimentele mai usor, asteptandu - se sa fie ascultate, pentru ca la randul lor si ele asculta.

R. Mucchielli (1974) constata ca la femei autoimplinirea este legata de stabilirea relatiilor afective pozitive cu ceilalti, iar la barbati implinirea tine de independenta, egocentrism si recunoastere sociala. Comunicarea, ca modalitate de exprimare ale sentimentelor si trairilor sufletesti este preponderent caracteristica femeilor. Aceasta functie se poate explica si prin diferentele de ordin biologic intre cele doua sexe. Localizarea functiei cognitive pe cele doua emisfere cerebrale este mai importanta la barbati decat la femei. Organizarea sistemului nervos central explica performantele verbale superioare ale femeilor in comparatie cu cele vizual - spatiale ale barbatilor. In partea stanga a creierului se afla centrii limbajului si a gandirii conceptuale, in timp ce partea dreapta este responsabila pentru activitatea non - verbala, ai proceselor vizual - spatiale. Astfel, se explica aptitudinile verbale superioare ale femeilor comparativ cu cele ai barbatilor. J. Gray (1998) mentioneaza ca femeile utilizeaza limbajul in scopul exprimarii sentimentelor, in timp ce barbatii il folosesc pentru a exprima informatii.

De asemenea, datorita comportamentului altruist al femeilor, acestea reactioneaza mai rapid decat barbatii cand alte persoane au nevoie de ajutor. Cei mai multi psihopedagogi, psihosociopedagogi, coordonatori, membri formatori ai organizatiilor non - guvernamentale sunt femeile. Explicatiile sunt completate de unele statistici demografice: cei mai multi voluntari sunt persoanele de gen feminin, cele care se dedica unor activitati in folosul comunitatii, dedicata imbunatatirii calitatii vietii celorlalti.

Cat despre abilitatea de a se face placut(a), este specifica femeilor. Acestea reusesc a intra in contact cu altii mult mai usor decat barbatii, tocmai pentru abilitatile de comunicare ce le insusesc de-a lungul vietii. J. Gray (1998) arata ca femeile coopereaza eficient, sunt mai tolerante si mai ingaduitoare cu ceilalti, nu intampina dificultati in ceea ce priveste o buna colaborare, fie ea formala sau informala. Barbatii, insa prezinta un grad ridicat de individualism, sunt mai reci si prezinta dinamism mai putin colorat decat cel al femeilor.

Totusi, conform datelor lui Ch. T. Hill, Z. Rubin si L.A.Peplau (1976), barbatii se indragostesc mai repede decat femeile si suporta mai greu despartirile. Femeile propun mai des desfacerea unei relatii, urmare care se rasfrange vadit asupra barbatilor, care, ulterior devin deprimanti si suporta mai greu sentimentele de singuratate si insatisfactie. In aceasta directie, este interesant studiul rolurilor de gen si de sex in ceea ce priveste emotiile persoanei.

Verificarea ipotezei 2 - varsta

Am folosit Testul T pentru esantioane independente (Independent T Test) pentru a compara cele doua grupuri, subiectii tineri si subiectii mai in varsta.

Am impartit subiectii in 2 grupe cu proba medianei in functie de varsta (mediana = 31, media = 34,45, modul = 32, minim = 19, maxim = 63) si le-am comparat din punct de vedere al variabilelor dependente. Nu apar diferente semnificative.

Am folosit quartile si am comparat subiectii din quartilul 1 (varsta < 25) cu subiectii din quartilul 4 (varsta > 44). Am obtinut diferente aproape semnificative intre cele doua grupuri, tineri (media =2,67) si subiecti in varsta (media = 2,78) pentru variabila Empatie ( t(87) = - 1,804, p = 0,075).

Probabil ca subiectii mai in varsta sunt mai empatici decat subiectii mai tineri, ceea ce este coerent cu rezultatele altor studii care arata ca inteligenta emotionala se dezvolta odata cu varsta, empatia putand fi considerata o componenta a inteligentei emotionale. Ne - am asteptat ca subiectii de varsta inaintata sa fie mai afectuosi, modesti, intelegatori decat cei tineri, tocmai datorita experientei capatate de - a lungul vietii.

Conform psihologiei varstelor, perioada de dupa 50 de ani se caracterizeaza prin modificari biologice, fiziologice, psihice, comportamentale specifice "senescentei" sau comportamente patologice, corespunzatoare "senilitatii" - acea perioada din timpul vietii in care se produce o accelerare si o exagerare a procesului normal de imbatranire. Subiectii de varsta inaintata se adapteaza mai greu la situatii noi, sunt mai inchisi, suparaciosi si oscileaza frecvent in emotii si dispozitii emotionale. Acestia intampina dificultati in a se face placuti, prietenosi si sunt mai prudenti si sceptici in situatiile cand sunt capabili sa ofere ajutor. Ticu Constantin si Ana - Stoica Constantin (2002) sustin faptul ca la aceasta varsta se accentueaza unele trasaturi de personalitate din perioada maturitatii, ca: prudenta, avarismul, si unele caracteristici: stereotipia cognitiva si emotionala, rigiditatea si banuiala. De regula, subiectii de aceasta varsta sunt pensionari, insa tinem sa precizam faptul ca, in cercetare toti subiectii cu varste de peste 50 de ani sunt angajati calificati in domeniul medical, economic si didactic.

Pe de alta parte, si adultii pot fi mai putin empatici, pentru ca au interese diverse in ceea ce priveste autocunoasterea, integrarea , promovarea si reusita la locul de munca. Cei care au profesii care prespupun aptitudini empatice si le - au dezvoltat de-a lungul vietii profesionale, pot avea scoruri mari la empatie: profesori, invatatori, pedagogi, asistenti medicali, medici dar si cei care activeaza in firme medii si mari, care isi dezvolta capacitatile empatice in relatiile cu clientii sau colaboratorii lor: training, management, resurse umane, marketing.

Verificarea ipotezei 3 - statutul marital

Am folosit Testul T pentru esantioane independente (Independent T Test) pentru a compara cele doua grupuri, subiectii casatoriti si subiectii necasatoriti.

Nu am obtinut diferente semnificative intre cele doua grupuri, subiectii casatoriti si cei necasatoriti, pentru variabilele dependente empatie, altruism si agreabilitate.

Nu exista diferente semnificative statistic intre subiectii casatoriti si cei necasatoriti din punct de vedere al empatiei, altruismului si agreabilitatii.

Interpretarea psihologica: cei necasatoriti sunt probabil si tineri, de aceea nu rezulta mari diferentein ceea ce priveste variabilele investigate. Ar fi fost relevant daca studiul ar fi comparat subiecti casatoriti si subiecti necasatoriti de o varsta apropiata pentru a putea pune in evidenta diferentele datorate statutului marital. Probabil ca cei necasatoriti aflati la o varsta mai inaintata au un grad mai scazut al empatiei, altruismului si agreabilitatii comparativ cu subiectii casatoriti de varsta apropiata. Primii sunt necasatoriti probabil pentru ca nu stiu sa se faca suficient de placuti, sunt mai putin dispusi sa isi imparta viata cu altcineva si sa se adapteze la acea persoana.

Aceste rezultate vin in intampinarea teoriei lui R.Mucchielli (1974) cu privire la stadiile dezvoltarii vietii familiale. Rezultatele studiului se justifica daca comparam subiectii necasatoriti cu cei casatoriti in primii 5 - 7 ani de viata familiala, etapa numita stadiul existentei conjugal angajate. In aceasta perioada, cuplul marital stabileste relatii stranse cu vechii amici, cu familiile celor doi soti, participa la diverse reuniuni si evenimente mondene. (Turliuc.). Probabil, in aceasta perioada, tinerii sunt mai empatici, agreabili si altruisti decat in alte perioade ale vietii maritale.

Verificarea ipotezei 4 - etnia

Am folosit Testul T pentru esantioane independente (Independent T Test) pentru a compara cele doua grupuri, subiectii romani si subiectii moldoveni.

Nu am obtinut diferente semnificative intre cele doua grupuri, subiectii romani si cei moldoveni, pentru variabilele dependente.

Nu exista diferente semnificative statistic intre subiectii romani si cei moldoveni din punct de vedere al empatiei, altruismului si agreabilitatii.

Interpretarea psihologica: Probabil ca lucrurile au evoluat, in prezent exista mai multa deschidere a Republicii Moldova catre Romania, exista influente benefice in ceea ce priveste integrarea de tip socio - cultural al spatiului romanesc. Se cunoaste faptul ca Romania este tara in care generozitatea, ospitalitatea, politetea, generozitatea, ajutorarea sunt valorizate timp de secole. Republica Moldova depune efort maxim in atingerea standardelor europene, spre a-si atinge obiectivele reformiste si de a-si cunoaste granitele la nivel international independent de Federatia Rusa. Timp de aproape un secol, Republica Moldova isi onoreaza obligatiunile si angajamentele in fata unor structuri politice, economice, juridice, etc fata de Federatia Rusa, acea tara care a compromis intr - un fel sau altul dezvoltarea si afirmarea valorilor populatiei basarabene. In ultimele decenii, cercetarile in domeniile: istoriei, sociologiei, stiintelor politice, al psihologiei sociale au urmarit cu precadere impactul si fenomenul puterii Federatiei Ruse asupra vietii politice, sociale si a relatiilor de cooperare cu tarile vecine. Se adopta si in continuare o politica externa dura, care submineaza principiile si drepturile unei tari democratice. Aceasta politica este ancorata destul de bine si in viata socio - economica, care a generat schimbarea comportamentelor si imitatia unor atitudini specifice rusesti in randul populatiei basarabene. Intruziunea rusilor in tara, dupa cel de - al doilea razboi mondial a modificat dezvoltarea ulterioara a culturii si educatiei basarabenilor. Asa cum arata romanista si politoloaga Catherine Durandin de la I.F.R.I. (Institutul francez de cercetari despre relatiile internationale) conform dreptului international care este dreptul pamantean, oricare cetatean al republicii Moldova este un 'Moldovean', indiferent ca este ca este rus sau bulgar. Aparitia primului dictionar moldovenesc - romanesc in iulie 2003 a starnit numeroase critici in randul lingvistilor romani. Mai tarziu, se incearca o apropiere in sfera lingvistica a celor doua limbi, tentativa sortita esecului atata timp cat limba rusa este prioritara in tara. Acelasi conformism se regaseste si pe plan spiritual. Oamenii au devenit mult mai reci, sceptici, banuitori si neincrezatori. Nu putem sa nu trecem peste trecutul unui popor care si-a pierdut relativ simtul identitatii, identitate care isi are radacinile in poporul daco-roman. Rezultatele expica o posibila asemanare pe plan emotional si comportamental ai moldovenilor si ai romanilor.

Verificarea ipotezei 5 - Venitul

Am folosit Testul T pentru esantioane independente (Independent T Test) pentru a compara cele trei grupuri, subiectii cu venit scazut, cei cu venit mediu si subiectii cu venit ridicat. Am obtinut diferente semnificative intre grupurile 1 (scazut) si 3 (ridicat) pentru urmatoarele variabile:

Empatie ( t(80) = 3,445, p< 0,05 = 0,001, m1= 2,78, m3 = 2,57)

Subiectii cu un nivel scazut al venitului au un nivel al empatiei mai ridicat decat subiectii cu un nivel ridicat al venitului.

Interpretarea psihologica: Unele profesii pun accentul pe trasaturile de personalitate pozitive.

Astfel, empatia trebuie studiata situational si contextual. Campul muncii si cel organizational impune mai mult sau mai putin abilitatile empatice pentru reusita profesionala. Subiectii cu un nivel scazut al venitului sunt centrati mai putin pe autorealizarea profesionala si mai mult pe cea spirituala. La nivelul efectului psihologic, demersul empatic devine o cale de cunoastere acurata, tocmai prin preluarea perspectivei celuilalt, conducand la intelegere. Exista un element de impartasire si de castig al intelegerii printr - o relatie stransa cu alti indivizi.

Acestia se simt mai impliniti cand sunt prietenosi si calzi cu colaboratorii sau cu persoanele din exteriorul organizatiei( Vlasceanu,M, 2003). In plan relational, ei incearca sa se identifice cu ceilalti si interpreteaza sau clarifica conduitele prin optica acestora. Aceste persoane au un grad al competitivitatii mai scazut si sunt mai cooperanti si indulgenti cu colegii, ceea ce nu le asigura neaparat succes profesional ridicat. Ei sunt centrati pe cunoasterea interindividuala intr - un ambient cald si profund emotional, de aceea aleg profesii in care aceste atribute, putin valorizate pe piata muncii, sunt absolut necesare pentru bunastarea lor psihica si spirituala. La celalalt pol, stau cei cu venituri mari, care datorita implicarii in diverse activitati cat si castigului mare nu gasesc utila identificarea emotionala cu celalalt. Pentru acestia calitatea relatiilor cu ceilalti este mai putin importanta: ei sunt mai putin receptivi si insensibili la experientele afective ale celorlalti.

Altruism ( t(80) = 2, 634, p< 0,05 = 0,010, m1= 2,91, m3 = 2,65)

Subiectii cu un nivel scazut al venitului au un nivel al altruismului mai ridicat decat subiectii cu un nivel ridicat al venitului.

Interpretarea psihologica: Aceste rezultate infirma unele cercetari, care demonstreazi faptul ca comportamentele pro - active sunt valorizate atat social cat si in plan profesional. Vazute ca si stimulente pozitive ale conduitelor de performanta, au aceeasi eficienta in sfera productivitatii angajatilor si in procesul calificarii lor, deci si a modului de recompensare. Realitatea este alta. Indivizii altruisti sunt motivati intrinsec in ceea ce priveste ajutorarea celorlalti si nu cauta recompense sau gratificatii. Acestia inregistreaza un grad inalt al moralitatii si al modestiei, sunt generosi si de multe ori isi sacrifica resursele pentru a face bine celorlalti. Prin urmare, motivele sunt nobile iar consecintele nu sunt pe masura, cel putin pe plan profesional. La cealalta extrema se afla indivizii care au venituri ridicate dar prezinta un nivel scazut al altruismului. D.Romer (1986) explica fatetele opuse altruismului - egoismul si egotismul. Potrivit conceptiei autorului, egoistii nu manifesta dorinta de a ajuta pe ceilalti,sunt centrati pe interesele proprii, sunt egocentrici si cauta diverse motive pentru a evita ajutorarea, iar egotistii sunt indiferenti, nu se implica in nici un fel in actiunile de ajutor, indiferent de motivatia pe care o au. Rezultatele prezinta o legatura direct proportionala: sacrificiu sau daruire de sine - recompense profesionale minime; indiferenta si centrare pe propria persoana - valorificarea resurselor pentru reusite mari, care asigura venit ridicat.

In lucrarile de specialitate, sunt relevate cateva aspecte specifice ale persoanelor, in ceea ce priveste orientarea helping (Davidio, J.F.,Allen, J.L.,1990): altruismul devine o aptitudine, insusita, ea se va manifesta pregnant in toate sferele vietii omului : social, profesional, relational etc. Asemenea empatiei, aceste doua dimensiuni sunt interdependente - in sensul ca transpunerea persoanei in psihologia celuilalt favorizeaza, atunci cand e necesar, aparitia comportamentului prosocial.

Agreabilitate ( t(80) = -3,558, p< 0,05 = 0,001, m1= 1,57, m3 = 1,47)

Subiectii cu un nivel scazut al venitului au un nivel al agreabilitatii mai ridicat decat subiectii cu un nivel ridicat al venitului.

Interpretarea psihologica: Indivizii cu venituri mici reprezinta , de regula, simplitate si modestie, caracteristici atribuite unei personalitati agreabile, asa cum am mentionat si in paragrafele aneterioare. Cercetatorii behavioristi au studiat comportamentul indivizilor din organizatii si au aratat ca intentiile pozitive ale acestora pot asigura o buna coeziune in cadrul activitatilor de grup, deci si o performata buna.

Sustinatorii modelului Big- Five, au aratat ca factorul agreabilitate prezinta corelatii nesemnificative cu factorul constiinciozitate, caracteristic persoanelor care sunt mai putin agreabile dar care ating mai usor succese profesionale.

Shaubroeck si Jones(2000) arata ca in cazul persoanelor care sunt mai agreabile si mai adaptabile din punct de vedere emotional nu apare stresul si simptome negative de sanatate, caracteristice adeptilor stilului competitiv la locul de munca, a caror performante sunt remunerate pe masura implicarii acestora.

Statul, ca si variabila demografica reprezinta o importantonta majora in explicarea comportamentelor la locul de munca. Atat in organizatiile din Romania, cat si din Republica Moldova continua sa domine rationalitatea birocratica weberiana, bazata pe specializarea functionala si autoritatea ierarhica, acordandu-se putina atentie climatului organizational si implicit a laturii sociale organizationale.

Relizarea profesionala devine un scop unilateral fara a valorifica sau a recunoaste verigile unei bune relatii, care poate genera un grad si mai inalt al eficientei la locul de munca. Dupa cate vedem, persoanele agreabile sunt percepute ca fiind mai putin eficiente, tocmai datorita stilului care corespunde acestei trasaturi de personalitate. Persoanele agreabile sunt mai eficienti in activitatile de grup, care presupun interactiuni multiple si sunt mai putin performanti atunci cand lucreaza individual. De altfel, am obtine scoruri mai mari la subiectii agreabili cu un venit ridicat la locul de munca.

De asemenea, am obtinut diferente semnificative intre cele grupurile 2 (mediu) si 3 (ridicat) pentru urmatoarele variabile:

Empatie ( t(104) = 2,101, p< 0,05 = 0,038, m1= 2,70, m3 = 2,57)

Altruism ( t(104) = 2, 908, p< 0,05 = 0,004, m1= 2,94, m3 = 2,65)

Agreabilitate ( 104) = 3,180, p< 0,05 = 0,002, m1= 1,58, m3 = 1,47)

Asadar, subiectii cu un venit scazut sunt mai empatici, mai agreabili si mai altruisti decit subiectii cu un venit ridicat.

Dar si subiectii cu un venit mediu sunt mai empatici, mai agreabili si mai altruisti decit subiectii cu un venit ridicat.

Verificarea ipotezei 6 - Tip firma

Am folosit Testul T pentru esantioane independente (Independent T Test) pentru a compara cele doua grupuri, subiectii care lucreaza in institutii publice si subiectii care lucreaza in mediul privat.

Am obtinut diferente semnificative intre cele subiectii care lucreaza in institutii publice si in mediul privat pentru urmatoarele variabile:

Empatie ( t(154) = 2,742, p< 0,05 = 0,007, m1= 2,75, m2 = 2,62)

Subiectii care lucreaza in institutiile publice au un nivel mai ridicat al empatiei decat subiectii care lucreaza in firmele private.

Interpretarea psihologica: Participarea eficienta nu este asigurata automat doar de existenta cadrului organizatoric, ea apare si evolueaza intr - o directie pozitiva numai ca urmare a interactiunilor oamenilor, a relationarii particulare dintre ei, a atitudinilor si opiniilor lor, a factorilor motivationali cu rol stimulator, a climatului sau atmosferei din cadrul grupurilor existente in interior. Toate aceste fenomene, fie psihoindividuale, fie psihosociale, care daca sunt studiate amanuntit, pot conduce la efecte favorabile in planul participarii oamenilor in campul muncii, atat la viata productiva, cat si la cea sociala. Structura piramidala din organizatiile private dau nastere unor dorinte si aspiratii ai angajatilor de a "urca" sau de "a atinge" varfurile existente, fapt care se poate solda cu fenomene fie de emulatie, fie de competitie interpersonala. Astfel, se genereaza fenomene de supraapreciere a comportamentului superiorilor, de limitare a libertatii de comunicare, de subapreciere a subordonatilor , deci si o slaba cunoastere interpersonala. Organizatiile publice au fost considerate multa vreme ca fiind "inchise", mai conservatoare in acest sens, oarecum autonome in raport cu organizatiile private. Aici s-au pastrat valorile morale, estetice, spirituale si fiind raportate tot mai mult la diversele laturi sociale au determinat aparitia unor relatii stranse si sincere intre colaboratori. Competitia acerba dintre membrii unei institutii private diminueaza reliefarea emotiilor acestora fie ca in activitatile individuale, fie cele de grup.

Altruism ( t(154) = 2, 569, p< 0,05 = 0,011, m1= 2,94, m2 = 2,76)

Subiectii care lucreaza in institutiile publice au un nivel mai ridicat al altruismului decat subiectii care lucreaza in firmele private.

Interpretarea psihologica: Unii autori (Vlasceanu,M., 2003) sustine ca domeniul public se refera la lumea "bunurilor colective", adica a celor utilizate in comun, pe cand domeniul privat este cel al separarii acestora. Nu numai "bunul colectiv" sau "interesul public" sunt invocate pentru a distinge organizatiile publice de cele private, ci si alte criterii cum ar fi :relatiile cu mediul, cultura specifica si relatiile din interiorul acestor organizatii. Domeniul public apartine poporului si este gestionat de catre stat, pe cand cel privat se constituie in cadrul general al pietei, presupunand proprietatea privata si obtinerea de profit. Sectorul independent sau nonprofit(Zlate, M.2001) au un climat organizational diferit de cele care apartin domeniilor private si de stat. In acest caz, oamenii se asociaza pe baze voluntare in organizatii ofertante de servicii sau protectoare ale unor scopuri de grup specifice. Institutiile de stat sunt mai apropiate de acest tip de functionare de aceea si inregistreaza un grad al altruismului mai ridicat decat cel exitent in institutiile private.

Agreabilitate ( t(154) = 2,423, p< 0,05 = 0,017, m1= 1,58, m2 = 1,52)

Subiectii care lucreaza in institutiile publice sunt mai agreabili decit subiectii care lucreaza in mediul privat.

Interpretarea psihologica: Fiindca domeniul public se refera la "bunurile colective", bunuri utilizate in comun, determina un peisaj organizational mai unit decat cel privat in termenul relatiilor interumane. Actiunile umane se bazeaza preponderent pe compatibilitati pentru a ajunge la anumite rezultate, desemnand o colaborare mai temeinica, bine consolidata intre indivizi. Frecventa acestor activitati in comun, deci, asigura o mai buna cunoastere interpersonala , o deschidere emotionala mai mare si exprimarea simpatiei si a capacitatii de a se face placut altora.

In concluzie, subiectii care lucreaza in institutiile publice sunt mai empatici, mai agreabili si mai altruisti decit subiectii care lucreaza in mediul privat.