Educarea antiinfractionala si antivictimizare a elevilor - Delincventa juvenila

CUPRINS

DEFINIREA PROBLEMEI

In general despre copii se obisnuieste sa se vorbeasca cu caldura, laudativ, sa li se elogieze inocenta si frumusetea. Dar cum vorbesti despre niste copii care fura, fug de acasa, abandoneaza scoala sau chiar isi bat parintii?

Nimeni nu se gandeste ca un copil nu se naste rau, ca ceea ce devine el, la un moment dat este si rezultatul mediului familial si social in care a trait, al modului in care a fost iubit sau a fost lasat sa iubeasca de catre persoanele cele mai apropiate. Ceea ce se intampla in jurul lor, agresiuni, certuri, neglijenta, ii fac sa se simta ca au pierdut cel mai important lucru pentru ei: afectiunea parintilor. Ore nu e adevarat ca cei mici ii inteleg mai bine pe cei mari decat invers? Aceasta lipsa de intelegere a adultilor poate face ca iubirea sa se transforme in ura. Atunci copilul se va simti singur iar, in momentul in care va avea suficienta energie si hotarare si va lua destinul in propriile maini. Ce va face insa, un copil care se simte puternic si in stare de orice atunci cand cei din jurul lui considera ca nu e in stare de nimic bun ? Foarte probabil lucruri rele.

Delincventa juvenila desemneaza ansamblul abaterilor si incalcarilor de norme sociale sanctionate juridic, savarsite de minorii pana la 18 ani.

Factorii de risc desemneaza un complex de conditii sociale, educationale, familiale, economice care in orice sistem social pot aduce copilul sau adolescentul in postura de delincvent:

Carente structurale si functionale ale familiei;

Deficiente ale mediului educational, care nu raspunde aspiratiilor elevului si determina aparitia atitudinilor de indiferenta, fata de scoala, esec si abandon scolar;

Disfunctii psihice aparute in perioada de pubertate cu efecte negative in planul integrarii sociale;

Socializarea negativa realizata de anumite grupuri;

Scaderea nivelului de trai, cresterea ratei somajului, asistenta sociala si medicala deficitara care au consecinte imprevizibile care conduc la forme de manifestare infractionala deosebit de violente;

Preocuparile formale in domeniul asistentei sociale a minorilor ce au comis fapte penale ceea ce favorizeaza repetabilitatea comportamentului delincvent;

Existenta unui numar mare de parinti care lasa minorii nesupravegheati in grija unor rude sau vecini;

Consumul de alcool si droguri in randul minorilor;

SCOPUL PROIECTULUI

Educarea antiinfractionala si antivictimizare a elevilor de clasa a IX  din cadrul a 6 unitati de invatamant la nivelul Municipiului Suceava, in vederea implicarii active a acestora in prevenirea delicventei juvenile.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

O₁. Informarea unui numar de 84 de elevi cu privire la Prevederile Legii nr. 61/1991, O.U.G. 97/2005, Prevederile Capitolului privind minoritatea CP.

O₂. Oferirea catre elevi a unor materiale cu caracter informativ preventiv pe linia riscurilor consumului de alcool, a masurilor de siguranta personala, a promovarii comportamentului tolerant, non violent.

O₃. Organizarea unor cursuri in randul elevilor in vederea identificarii nivelului de cunoastere de catre acestia, a prevederilor legale privind minoritatea, a prevederilor Legii nr. 61/1991 si a O.U.G. 97/2005.

O₄. Promovarea initiativei tinerilor si adolescentilor pe linia prevenirii delicventei juvenile.

O₅. Identificarea si promovarea bunelor practici rezultate in cadrul proiectului implementarii acestora la nivelul intregului judet.

GRUPUL - TINTA

Proiectul se adreseaza elevilor de liceu, cu varste cuprinse intre 14-18 ani precum si parintilor acestora.

REZULTATE ASTEPTATE

METODE SI STRATEGII/ ACTIVITATI

Perioada de implementare a proiectului 19 ianuarie 2007 - 18 mai 2007

PARTENERI

Interni

1. Politia de proximitatea

2. Compartimentul de prevenire din cadrul IPJ Suceava

3. Inspectoratul Scolar Judetean Suceava

4. Managerii unitatilor scolare liceale

Externi

Mass-media

Autoritatea teritoriala de ordine publica

O.N.G.-uri "Doamnele Bucovinene" - organizatia "Salvati copiii"

Alte institutii

EVALUAREA PROIECTULUI

Finalizarea proiectului se va organiza un concurs la care vor participa elevii celor 6 licee.

Legea nr. 61/1991

pentru sanctionarea faptelor de incalcarea unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice

Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 387 din 18 august 2000
Modificat prin Legea nr. 169 din 10 aprilie 2002 privind modificarea si completarea Codului penal, a Codului de procedura penala si a unor legi speciale, publicata in Monitorul Oficial, nr. 261 din 18 aprilie 2002

 
Selectii :

Art. 1. - Pentru asigurarea climatului de ordine si liniste publica necesar desfasurarii normale a activitatii economice si social-culturale si promovarea unor relatii civilizate in viata cotidiana, cetatenii sunt obligati sa aiba un comportament civic, moral si responsabil, in spiritul legilor tarii si al normelor de convietuire sociala.

Art. 1¹. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava, urmatoarele fapte:

portul, fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, a cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, impungere sau lovire, precum si folosirea in asemenea locuri sau imprejurari a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confectionate pe baza de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru socuri electrice;

importul sau procurarea din tara, in vederea comercializarii, de arme cu aer comprimat sau cu gaze comprimate care imprima proiectilului o viteza mai mare de 220 m/s, cu exceptia celor destinate pentru a fi folosite la antrenamente si competitii de catre Federatia Romana de Tir, de cluburile si asociatiile sportive cu sectii de tir afiliate la aceasta federatie, care pot dobandi, detine si folosi arme din aceasta categorie, conform standardelor sportive internationale;

impiedicarea, sub orice forma, a organului de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice de a-si indeplini obligatiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul politiei ori al altui organ de stat, de a lua masurile necesare pentru mentinerea ori restabilirea ordinii publice. Portul sau folosirea, fara drept, de obiecte din cele prevazute la alin. 1 pct. 2, in localul autoritatilor publice, institutiilor publice, institutiilor sau altor persoane juridice de interes public, la intruniri publice ori in localuri de alegeri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 2. - Constituie contraventie savarsirea oricareia dintre urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni :

savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenintari cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a institutiilor publice;

constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, in scopul de a savarsi actiuni ilicite, contrare ordinii si linistii publice si normelor de convietuire sociala, precum si actele de incurajare sau sprijinire, sub orice forma, a unor astfel de grupuri de persoane, care incita la dezordine sociala;

aruncarea asupra unei persoane, constructii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substante inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii ori pagube materiale;

comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare in alte locuri decat in magazinele autorizate sa efectueze operatiuni cu arme de foc si munitii;

vanzarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani, persoanelor care au savarsit acte de violenta mentionate in cazierul judiciar, precum si persoanelor care sufera de boli neuropsihice mentionate in certificatul de sanatate eliberat de policlinica teritoriala;

netinerea evidentei de catre magazinele autorizate a cumparatorilor armelor prevazute la pct. 10) in registre speciale, vizate de organele de politie, in care vor fi mentionate datele de stare civila, domiciliul, seria si numarul actului de identitate ale cumparatorului, numarul cazierului judiciar, numarul certificatului de sanatate neuropsihica, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum si caracteristicile armei vandute. Daca cumparatorul este titular al unui permis de arma, este scutit de obligatia de a prezenta cazierul judiciar si certificatul de sanatate neuropsihica, iar daca cumparatorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat sa prezinte numai cazierul judiciar;

provocarea ori participarea efectiva la scandal, in locuri sau localuri publice;

tulburarea, fara drept, a linistii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma;

tulburarea linistii locatarilor intre orele 22,00-8,00, prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice situate in imobile cu destinatia de locuinte sau in imediata vecinatate a acestora;

refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitatii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitatia justificata a organelor de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu;

indemnul sub orice forma al minorilor la savarsirea de contraventii;
Art. 7. - Contraventiile se constata de catre primar, imputernicitii acestuia, de catre ofiterii sau subofiterii de politie ori de catre ofiterii, maistrii militari, subofiterii sau militarii din jandarmerie, angajati pe baza de contract.

In cazul contraventiilor pentru care legea prevede sanctiunea amenzii, agentul constatator, o data cu constatarea aplica si sanctiunea.

Art. 19. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea si sanctionarea unor contraventii privind regulile de convietuire sociala, ordinea si linistea publica, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum si orice alte dispozitii contrare.

          
completata cu

Legea 2 din 17 ianuarie 2000 privind modificarea si completarea Legii 61/1991

pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice

Publicata in Monitorul Oficial nr. 16 din 18/Jan/2000

 Art. I.Legea 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata in M.Of. 9/24-01-1997, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

        
1. La articolul 2, punctul 8) va avea urmatorul cuprins:

'8) portul, fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori al altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, impungere sau lovire, precum si folosirea in asemenea locuri sau imprejurari a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru socuri electrice;'

       
2. La articolul 2, dupa punctul 8) se introduc punctele 8^1)-8^4) cu urmatorul cuprins:

'8^1) importul sau procurarea din tara, in vederea comercializarii, de arme cu aer comprimat sau cu gaze comprimate care imprima proiectilului o viteza mai mare de 220 m/s. Se excepteaza de la aceasta prevedere armele cu aer comprimat sau cu gaze comprimate destinate pentru a fi folosite la antrenamente si competitii de catre Federatia Romana de Tir, de cluburile si asociatiile sportive cu sectii de tir, afiliate la aceasta federatie, care pot dobandi, detine si folosi arme din aceasta categorie conform standardelor sportive internationale;

comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare in alte locuri decat in magazinele autorizate sa efectueze operatiuni cu arme de foc si munitii;

vanzarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani, persoanelor care au savarsit acte de violenta mentionate in cazierul judiciar, precum si persoanelor care sufera de boli neuropsihice mentionate in certificatul de sanatate eliberat de policlinica teritoriala;

netinerea evidentei de catre magazinele autorizate a cumparatorilor armelor prevazute la pct. 8^2) in registre speciale, vizate de organele de politie, in care vor fi mentionate datele de stare civila, domiciliul, seria si numarul actului de identitate ale cumparatorului, numarul cazierului judiciar, numarul certificatului de sanatate neuropsihica, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum si caracteristicile armei vandute.

Daca cumparatorul este titular al unui permis de arma, este scutit de obligatia de a prezenta cazierul judiciar si certificatul de sanatate neuropsihica, iar daca cumparatorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat sa prezinte numai cazierul judiciar.'

Ordonanta de urgenta nr. 97/2005

privind Evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani

Avand in vedere faptul ca realizarea reformei institutionale privind administratia publica a impus reorganizarea activitatii structurilor de stare civila si a structurilor de evidenta informatizata a persoanelor, prin a caror fuziune s-au constituit noi structuri - serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor - organizate la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si la nivelul consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, tinand cont de aceste modificari structurale, de cele de ordin legislativ, precum si de importanta deosebita pe care o au actele de identitate pentru cetatenii romani, aspecte care impun cu necesitate adoptarea unui instrument juridic ale carui coordonate principale sa fie: introducerea unor noi principii in evidenta populatiei; dinamica miscarii populatiei, atat in tara, cat si peste hotare; schimbarea criteriilor privind domiciliul, resedinta si punerea in legalitate a cetatenilor romani, in interesul rezolvarii operative si corecte a tuturor situatiilor existente; stabilirea unor noi termene de valabilitate a actelor de identitate, care sa permita identificarea corecta a cetatenilor, prevenind astfel tentativele de substituire a identitatii, diminuarea birocratiei existente pana in prezent in relatiile autoritatilor cu cetatenii,
luand in considerare situatia extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, determinata de implicatiile inexistentei unui cadru juridic eficient, adaptat la realitatile societatii romanesti, si pentru respectarea dreptului fiecarui cetatean de a-si stabili in mod neingradit locul de domiciliu sau resedinta, care presupune adoptarea unor masuri urgente, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta constituie cadrul care reglementeaza evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, prin care se asigura realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice si institutiile statului de drept.
Art. 2. - (1) Evidenta cetatenilor romani reprezinta un sistem national de inregistrare si actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoasterii populatiei, miscarii acesteia si comunicarii de date, in interesul cetatenilor, al statului si al institutiilor publice.

(2) Evidenta cetatenilor romani se tine dupa principiul locului de domiciliu al acestora, de catre Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, impreuna cu serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, in Registrul permanent de evidenta a populatiei din cadrul Sistemului national informatic de evidenta a populatiei.

(3) Pentru cetatenii romani care au domiciliul in strainatate, evidenta acestora se tine dupa principiul ultimului domiciliu avut in tara si dupa resedinta declarata in Romania.

Art. 3. - Sistemul national informatic de evidenta a populatiei, denumit in continuare S.N.I.E.P., este administrat de catre Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, denumit in continuare C.N.A.B.D.E.P., si reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate cu mijloace informatice pentru tinerea evidentei persoanelor, producerea, emiterea si evidenta documentelor de stare civila, a cartilor de identitate, a cartilor de alegator si a altor documente necesare persoanei in relatiile cu statul.-
-Articolul a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 290/2005.

Art. 4. - Registrul permanent de evidenta a populatiei, denumit in continuare R.P.E.P., este componenta principala a S.N.I.E.P. si reprezinta ansamblul datelor cu caracter personal ale cetatenilor romani, rezultate in urma procesarii automate, intr-o conceptie unitara, in scopul cunoasterii numarului, structurii si miscarii populatiei pe teritoriul tarii.

Art. 5. - (1) Intocmirea, actualizarea, exploatarea si valorificarea datelor din R.P.E.P. se fac de catre Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, si de catre serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor.
(2) Administrarea bazelor de date integrate, precum si producerea cartilor de identitate si a cartilor de alegator, in sistem informatizat, se realizeaza de catre C.N.A.B.D.E.P.

(3) Continutul R.P.E.P. se aproba si se modifica prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

(4) R.P.E.P. functioneaza in sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, in conditiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica.

(5) Cetatenii romani sunt inregistrati in R.P.E.P. la nastere, pe baza datelor de stare civila din actele de nastere.

Art. 6. - (1) Codul numeric personal, denumit in continuare C.N.P., reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica si constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date cu caracter personal privind persoana fizica.

(2) Codurile numerice personale sunt generate si administrate prin mijloace informatice de catre C.N.A.B.D.E.P., care emite si distribuie anual catre serviciile publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor, Serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor al municipiului Bucuresti si Directia generala afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe listele continand codurile numerice personale precalculate pentru anul in curs.

(3) Fiecarei persoane fizice i se atribuie, incepand de la nastere, un C.N.P. care se inscrie in actele si certificatele de stare civila si se preia in celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum si in R.P.E.P.

(4) Atribuirea C.N.P. se face, in tara, de catre serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, iar in strainatate, de catre Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, in baza listelor prevazute la alin. (2).

(5) Pentru situatii de exceptie, la solicitarea institutiilor publice mentionate la alin. (2), C.N.A.B.D.E.P. genereaza coduri numerice personale suplimentare, in vederea atribuirii persoanelor fizice, in conditiile prezentei ordonante de urgenta.

(6) Gestionarea si verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor sub coordonarea Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor.


CAPITOLUL II

Organizarea, actualizarea, valorificarea si administrarea datelor din R.P.E.P.

Art. 7. - Activitatea de evidenta a persoanelor este organizata pe trei niveluri:
a) la nivel central, de catre Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor;
b) la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, de catre serviciile publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor, respectiv al municipiului Bucuresti;
c) la nivel local si al sectoarelor municipiului Bucuresti, de catre serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor.

Art. 8. - (1) Actualizarea datelor din R.P.E.P. se realizeaza de Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor si de serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, pe baza documentelor prezentate de persoana interesata sau comunicate de autoritati, potrivit atributiilor ce le revin, in situatiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.

(2) Autoritatile prevazute la alin. (1) sunt:

a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civila intervenite in strainatate;

b) Ministerul Justitiei, pentru cei care dobandesc sau pierd cetatenia romana;

c) instantele judecatoresti, pentru persoanele care au pierdut drepturile electorale, pentru modificari intervenite ca urmare a divortului si pentru cei supusi interdictiei de a parasi o localitate sau de a se afla intr-o localitate, in temeiul hotararilor judecatoresti care au ramas definitive si irevocabile;

d) Directia generala de pasapoarte, pentru cei care dobandesc sau detin statutul de cetatean roman cu domiciliul in strainatate.

Art. 9. - (1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea speciala si nu pot fi prelucrate decat in conditiile prevazute de aceasta.

(2) Beneficiarii datelor cu caracter personal, comunicate din R.P.E.P., sunt obligati sa utilizeze datele numai pentru destinatia stabilita si sa asigure protectia acestora, in conditiile legii.

Art. 10. - (1) Furnizarea datelor cu caracter personal din R.P.E.P., la cererea persoanelor fizice si juridice, se face cu plata, in conditiile stabilite de lege.

(2) Comunicarea unor date din R.P.E.P. in cadrul unor actiuni de interes public si achitarea taxelor corespunzatoare se fac pe baza de protocol incheiat intre Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, si beneficiar.

(3) Pentru actiuni de interes public care necesita comunicarea unui volum mare de date cu caracter personal, in vederea indeplinirii unor obligatii legale ce revin Ministerului Administratiei si Internelor, furnizarea datelor din R.P.E.P. se face de catre C.N.A.B.D.E.P. si structurile sale teritoriale.

(4) Furnizarea datelor cu caracter personal prevazute la alin. (3) se face in conditiile stabilite de lege, pe baza de protocol incheiat intre Ministerul Administratiei si Internelor, prin C.N.A.B.D.E.P., si beneficiar.

(5) Protocoalele prevazute la alin. (2) si (4) contin in mod obligatoriu destinatia datelor, volumul si structura acestora, suportul pe care se livreaza si masurile de protectie si securitate a datelor prevazute de lege.

(6) Se excepteaza de la plata taxelor prevazute de lege verificarile in R.P.E.P. sau, dupa caz, furnizarea unor date cu caracter personal, solicitate, in scopul exercitarii atributiilor legale, de catre:

a) institutiile publice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice, securitatii nationale si justitiei;

b) institutiile publice cu atributii in domeniul realizarii creantelor bugetare prin modalitatile de executare silita prevazute de lege;

c) casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, Casa de Asigurari de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

d) Ministerul Finantelor Publice si structurile subordonate acestuia, in scopul urmaririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;

e) institutiile cu atributii in domeniul protectiei drepturilor copilului si al asistentei si ocrotirii sociale a batranilor;

f) alte persoane juridice, in conditiile prevazute de lege.

MINORITATEA

Art. 99. - Limitele raspunderii penale

Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal.

Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant.

Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal.

Art. 100. - Consecintele raspunderii penale

Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei savarsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului.

Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului.

Art. 101. - Masurile educative

Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt:

a) mustrarea;

b) libertatea supravegheata;

c) internarea intr-un centru de reeducare;

d) internarea intr-un institut medical-educativ.

Art. 102. - Mustrarea

Masura educativa a mustrarii consta in dojenirea minorului, in aratarea pericolului social al faptei savarsite, in sfatuirea minorului sa se poarte in asa fel incat sa dea dovada de indreptare, atragandu-i-se totodata atentia ca daca va savarsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va aplica o pedeapsa.

Art. 103. - Libertatea supravegheata

Masura educativa a libertatii supravegheate consta in lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi incredintata, dupa caz, parintilor minorului, celui care l-a infiat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacatoare, instanta dispune incredintarea supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de incredere, de preferinta unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor.

Instanta pune in vedere, celui caruia i s-a incredintat supravegherea, indatorirea de a veghea indeaproape asupra minorului, in scopul indreptarii lui. De asemenea, i se pune in vedere ca are obligatia sa instiinteze instanta de indata, daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori a savarsit din nou o fapta prevazuta de legea penala.

Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

b) sa nu intre in legatura cu anumite persoane;

c) sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata intre 50 si 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta.

Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale.

Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, instanta incunostinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta.

Daca inlauntrul termenului prevazut in alin. 1 minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele, ori savarseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.

Termenul de un an prevazut in alin. 1 curge de la data punerii in executare a libertatii supravegheate.

Art. 104. - Internarea intr-un centru de reeducare

Masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare se ia in scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale.

Masura internarii se ia fata de minorul in privinta caruia celelalte masuri educative sunt neindestulatoare.

Art. 105. - Internarea intr-un institut medical-educativ

Masura internarii intr-un institut medical-educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.

Art. 106 - Durata masurilor

Masurile prevazute in art. 104 si 105 se iau pe timp nedeterminat, insa nu pot dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. Masura prevazuta in art. 105 trebuie sa fie ridicata de indata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Instanta, dispunand ridicarea masurii prevazute in art. 105, poate, daca este cazul, sa ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare.

La data cand minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii.

Art. 107. - Liberarea minorului inainte de a deveni major

Daca a trecut cel putin un an de la data internarii in centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de indreptare, de sarguinta la invatatura si la insusirea pregatirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia inainte de a deveni major.

Art. 108. - Revocarea liberarii sau internarii minorului

Daca in perioada liberarii acordate potrivit articolului precedent, minorul are o purtare necorespunzatoare, se poate dispune revocarea liberarii.

Daca in perioada internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ ori a liberarii inainte de a deveni major, minorul savarseste din nou o infractiune pentru care se apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa inchisorii, instanta revoca internarea. In cazul cand nu este necesara o pedeapsa, se mentine masura internarii si se revoca liberarea.

Art. 109. - Pedepsele pentru minori

Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. In urma reducerii, in nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani.

Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani.

Pedepsele complementare nu se aplica minorului.

Condamnarile pronuntate pentru fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.

Art. 110. - Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

In caz de suspendare conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului, termenul de incercare se compune din durata pedepsei inchisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de incercare este de 6 luni.

Art. 110¹. - Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control

O data cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii aplicate minorului in conditiile art. 110, instanta poate dispune, pe durata termenului de incercare, dar pana la implinirea varstei de 18 ani, incredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele aratate in art. 103, putand stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute in art. 103 alin. 3, iar dupa

Implinirea varstei de 18 ani, respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere ori a obligatiilor prevazute in art. 86³.

Dispozitiile art. 81 alin. 3 si 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 si 86 se aplica in mod corespunzator.

Sustragerea minorului de la indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 103 alin. 3 poate atrage revocarea suspendarii conditionate.

In cazul neindeplinirii masurilor de supraveghere ori a obligatiilor stabilite de instanta, potrivit art. 86³, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 86⁴ alin. 2.

Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator si in caz de liberare conditionata a minorului.

REGULI PENTRU ALTI PARTICIPANTI LA TRAFIC

Art. 64

(1)Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie sa aiba varsta de cel putin 16 ani.

(2)Pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducatorul acesteia trebuie sa aiba varsta de cel putin 14 ani.

(3)Bicicletele si mopedele care circula pe drumurile publice trebuie sa fie echipate cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace si dispozitive in stare de functionare.

Art. 65

(1)Sunt interzise accesul si deplasarea vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor de povara, de tractiune sau de calarie, precum si a animalelor izolate sau in turma pe drumurile nationale, in municipii si pe drumurile la inceputul carora exista indicatoare de interzicere a accesului.

(2)In cazurile prevazute la alin. (1), autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa amenajeze drumuri laterale destinate circulatiei acestora, potrivit competentelor stabilite prin lege.

(3)Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, animalele, vehiculele trase sau impinse cu mana, animalele de povara, de tractiune si de calarie vor avea cate un conducator, iar vehiculele cu tractiune animala vor fi echipate si cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente, in conformitate cu prevederile regulamentului.

Art. 66

(1)Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stanga a drumului, in directia lor de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in directia lor de mers.

(2)Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.

(3)Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar in lipsa acestora, in localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic.

(4)Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere poarta intreaga raspundere a accidentarii lor, in conditiile in care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.

(5)Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau impingerii cu mana, precum si cele care se deplaseaza pe patine sau dispozitive cu role.

(6)Se excepteaza de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni politistul rutier si persoanele care se afla pe platforma drumului public si sunt autorizate, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa indrume sau sa dirijeze circulatia rutiera, in conditiile stabilite prin regulament.

(7)Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cand aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru.

Art. 67

Regulile privind circulatia pe drumurile publice a mopedelor, bicicletelor, vehiculelor cu tractiune animala, a conducatorilor de coloane militare, cortegii, grupuri organizate, precum si de animale se stabilesc prin regulament.