Etapele cercetarii sociologice
Metoda stiintifica este o succesiune sistematica si organizata de etape care asigura obiectivitate maxima si consecventa in cercetarea unei probleme. Metoda de cercetare sociologica urmareste studierea proceselor si faptelor sociale intr-o maniera obiectiva prin parcurgerea unor faze in studierea acestora.
Schema unui plan de cercetare sociologica presupune urmatoarele etape obligatorii
Definirea si delimitarea problemei cercetate reprezinta prima faza a unei cercetari sociologice. O cercetare nu poate aborda o tema in totalitatea. E.g., daca ne propunem sa cercetam problema comportamentului politic in Romania este necesara o delimitare a temei derivate din aceasta vasta problema. In aceasta faza cercetatorul operationalizeaza conceptele aferente temei si, pe aceasta baza, selecteaza subiectele care merita sa fie studiate si care pot fi examinate prin metode stiintifice. Odata definita problema de studiu se impune formularea obiectivelor si a scopurilor cercetarii deoarece orice investigatie urmareste sa realizeze ceva cu aceasta cercetare si, totodata, isi propune sa studieze pentru ceva anume, ea nu se desfasoara intamplator.
Documentarea in literatura de specialitate este urmatoarea faza din planul de cercetare. Cunoasterea principalelor lucrari din domeniul temei, pentru evitarea unor greseli si a nu repeta descoperirile deja facute. Despre comportamentul electoral s-au scris multe studii, iar cunoasterea lor ne permite sa decelam acele subiecte tratate mai putin sau investigate insuficient
Formularea ipotezei este faza in care cercetatorul aseaza relatiile dintre variabile intr-o forma care permite masurarea prin fapte semnificative observabile. O cercetare poate sa testeze mai multe ipoteze, in functie de tema si obiectivele ei.
Stabilirea esantionului (lotului) de cercetat. O cercetare nu se poate realiza asupra intregii colectivitati sau asupra unei intregi categorii (sociale, profesionale, religioase, politice, etc.). Din populatia totala se selecteaza un esantion reprezentativ, pe baza unor metode statistico-matematice, un numar de persoane considerate probabilistic reprezentative care urmeaza a fi subiectii cercetarii.
Tehnicile si metodele de cercetare sunt stabilite in raport de tema, ipoteze si esantion. Inainte de aplicarea tehnicilor de cercetare pe esantion este necesara pretestarea acestora, pentru a cunoaste cu mai multa exactitate virtutile si limitele lor, pe care in perioada cercetarii propriu-zisa sa le valorificam sau sa le inlaturam. Dupa pretestarea instrumentelor de cercetare, acestea vor fi modificate pentru cresterea acuratetii informatiei.
Recoltarea datelor se face conform planului de cercetare si pe baza tehnicilor de cercetare stabilite. Important este ca instrumentele de cercetare sa se aplice pe esantioanele selectate conform criteriilor enuntate de catre echipa de cercetare.
Prezentarea datelor si comentarea lor. Se impune inregistrarea in raportul cercetarii a tuturor datelor relevante, chiar si a celor pe care cercetatorul le analizeaza mai putin, pentru a lasa astfel posibilitatea altor specialisti sa le studieze. Este necesara o prezentare a datelor din care apoi sa rezulte firesc concluziile cercetarii.
Interpretarea datelor cercetarii se realizeaza in scopul analizei informatiilor empirice in raport cu cadrul teoretic, de problematica investigata si de ipoteze. Interpretarea inseamna formularea de explicatii la situatiile desprinse din cercetarea empirica, care trebuie sa demonstreze conditiile de manifestare a relatiilor de determinare intre procesele sau fenomenele care au facut obiectul investigatiei.
Concluziile sintetizeaza principalele date si idei ce s-au conturat pe parcursul cercetarii si interpretarii. Ele trebuie sa fie concise, clare si in concordanta cu tema si scopul cercetarii. Una sau mai multe concluzii vizeaza ipotezele cercetarii si trebuie sa consemneze daca ele s-au confirmat sau au fost infirmate de cercetare.
Evaluarea utilitatii investigatiei incheie raportul de cercetare. Este prezentata modalitatea de valorificare a rezultatelor si concluziilor cercetarii prin publicarea in revistele de specialitate, elaborarea de carti sau comunicari stiintifice, stimularea unor noi cercetari care sa adanceasca problematica respectiva. Raportul de cercetare poate cuprinde sugestii concrete, cu trimitere directa la procese si fapte sociale reale, si strategii privind optimizarea domeniului cercetat, adresate institutiilor care gestioneaza problemele semnalate de o investigatie empirica.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |