Excluderea sociala si etnicizarea saraciei. Accesul pe piata muncii. Accesul la servicii sociale: locuirea, serviciile de sanatate, educatia scolara

Excluderea sociala si etnicizarea saraciei . Accesul pe piata muncii . Accesul la servicii sociale: locuirea, serviciile de sanatate, educatia scolara

Excluderea sociala, discriminarea rasiala si lipsa de interes a statului de a adopta politici proactive alcatuiesc radacinile etnicizarii saraciei . Una dintre consecintele discriminarii este aceea ca, din punct de vedere economico-social, comunitatea rroma este cea mai defavorizata din Romania . Cotele inalte ale saraciei si nivelul scazut al accesului la piata muncii induc familiilor de rromi dependenta de protectia sociala, care insa este departe de a le asigura un trai decent .

Trei sferturi dintre romi traiesc in conditii de saracie, si mai mult de jumatate (de peste 5 ori mai mult decat in cazul populatiei de romani) se plaseaza in conditii de saracie severa . Rata saraciei la rromi era, in 2001, de 75,1%, spre deosebire de populatia majoritara la care era de 24,4% . Rata saraciei severe la rromi era, in 2001, de 52,2%, spre deosebire de populatia majoritara la care era de 9,3% .

Aprecierea veniturilor fata de necesitati se degradeaza in timp, ajungand ca in 1998 mai bine de doua treimi dintre rromi sa considere ca acestea sunt cu totul insuficiente .

Estimarea subiectiva a veniturilor (%) la populatia de rromi si pe ansamblul populatiei

Cea mai importanta problema a familiei estimata de populatia de rromi (1998)

Lipsa banilor -  44,6%

Saracia - 15,0%

Sanatatea (copiilor)  - 8,8%

Probleme cu locuinta  - 7,7%

Alimentatie insuficienta / proasta - 6,3%

Saracia, in variatele sale formulari, este masiv invocata, consecintele ei (sanatate, locuinta) fiind impinse pe un loc secund . Jumatate dintre rromi ar utiliza banii suplimentari pentru mancare si pentru locuinta . Se pare ca aceasta este lipsa cea mai accentuata in momentul actual .

Gradul de nemultumire a rromilor de diferitele domenii ale vietii - in rest sunt multumiti sau nici multumiti, nici nemultumiti (1998)

Venituri  86,0%

Alimentatie  71,9%

Bunuri in gospodarie 58,8%

Viata in general  58,4%

Locuinta  50,7%

Educatie scolara 43,1%

Stare de sanatate 38,6%

(Guvernul Romaniei si CASPIS - Comisia Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale, "Suportul social pentru populatia de romi", 2003)

Lipsa actelor de identitate afecteaza 3,1 din totalul populatiei de rromi si 4,8 dintre copiii rromi intre 0-13 ani (Gelu Duminica, Marian Preda, "Accesul romilor pe piata muncii", ECA, Bucuresti, 2003) . Faptul este deosebit de grav pentru ca ii exclude astfel pe acestia de la drepturile cetatenesti si de la accesul la servicii sociale .

Veniturile salariale aduc o contributie extrem de scazuta pentru majoritatea romilor: in 1998, numai 12,9% dintre rromii de peste 16 ani erau salariati . Primele doua mari surse de venit ale rromilor sunt: o categorie eterogena de activitati - cele pe cont propriu sau ocazionale, in mod special muncile ziliere, marea majoritate informale, inalt fluctuante, prost platite, cu sustenabilitate scazuta pe termen mediu si lung, cu riscuri ridicate de pierdere, dar si de penalizari sociale . Doar o treime dintre rromi au o slujba constanta, din care numai 50% desfasoara o activitate calificata . (Guvernul Romaniei si CASPIS - Comisia Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale, "Suportul social pentru populatia de romi", 2003)

Gradul de ocupare a populatiei de rromi este de 47%, fata de 61,7% in cazul populatiei majoritare . Aproximativ 80% dintre salariatii rromi necalificati au ca nivel de pregatire maximum 8 clase . 71,7% dintre rromi sunt lucratori pe cont propriu / zilieri . (Zamfir, Preda, "Romii din Romania", 2002)

16% dintre rromi supravietuiesc din ajutorul social (UNDP, "Roma in Central and Eastern Europe . Avoiding the Dependency Trap", 2003) .

Asociata cu lipsa unui domiciliu stabil si in multe cazuri a actelor de identitate, aceasta situatie determina ca multi dintre rromi sa nu beneficieze de asigurarile sociale si protectia oferite de stat .

Studiile arata ca, pentru cei care au un loc de munca, el este deseori unul de categorie inferioara care ofera putina siguranta si putine drepturi . Somajul este greu de apreciat dat fiind ca se considera ca un numar important de rromi lucreaza in conditii neoficiale, acestia nefiind, asadar, inclusi in statisticile referitoare la ocupare .

Desi jumatate dintre rromi traiesc in mediul rural, acestia detin foarte putin pamant, atat pentru cultivare, cat si pentru casa-gradina: numai 23,8% din populatia rurala rroma detine teren agricol si numai 41,4% gradina (Guvernul Romaniei si CASPIS - Comisia Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale, "Suportul social pentru populatia de romi", 2003) .

Conditiile de locuit ale rromilor sunt deosebit de precare . Mai mult de o zecime din locuintele populatiei de rromi nu au nici una din utilitatile unui standard de viata minim . Accesul la utilitati, inclusiv apa, caldura, electricitate si colectarea reziduurilor menajere, este mult mai scazut in cazul rromilor in comparatie cu populatia majoritara . Din totalul gospodariilor de rromi, numai 25,6% au acces la un sistem de incalzire, doar 41,4% sunt dotate cu instalatie de apa curenta (in casa sau in curte), in comparatie cu populatia majoritara (67,4%), numai 10% au acces la sisteme de incalzire a apei si numai 26% au telefon, comparativ cu 81% in cazul populatiei majoritare . 44,9% din casele rromilor au igrasie, iar 39% dorm direct pe pamant, pentru ca nu dispun de pat ("Roma in an Expanding Europe . Breaking the Poverty Cycle", A World Bank Study, 2003) .

O degradare continua a conditiilor de locuire a populatiei de romi va caracteriza viitorul apropiat si mediu, datorita unui complex convergent de factori negativi:

Existenta in prezent a unei largi generatii de copii si tineri care nu pot primi, in imensa lor majoritate, nici un suport de la parinti pentru a-si obtine o locuinta .

Migratia intensa spre oras care face sa creasca aici cererea de locuinte, neacoperita in nici un fel de vreo resursa .

Procesul rapid de deteriorare a locuintelor de care dispun marea majoritate a romilor, in conditiile in care, datorita saraciei accentuate, resursele lor de reabilitare sunt foarte scazute .

Efectul acestor procese este extrem de grav:

16,5% dintre familiile de romi locuiesc cu chirie;

21% locuiesc in case construite ilegal, pe terenuri fara acte de proprietate .

(Guvernul Romaniei si CASPIS - Comisia Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale, "Suportul social pentru populatia de romi", 2003)

Speranta de viata a romilor din Romania este cu 15-20 de ani mai mica decat cea a populatiei majoritare, avand valori situate in jurul varstei de 50-55 ani ("Roma in an Expanding Europe . Breaking the Poverty Cycle", A World Bank Study, 2003) .

Datorita discriminarii din sistemul medical (manifestarile de discriminare rasiala fata de rromi ale personalului medical, refuzul unor medici de familie de a inscrie rromi pe listele lor, lipsa de acces la actul medical de calitate) si a factorilor socio-economici (saracia, alimentatia necorespunzatoare, incapacitatea de a procura medicamente, lipsa asigurarii medicale), starea de sanatate in comunitatile de rromi s-a deteriorat considerabil in ultima decada . 63% dintre rromi nu au asigurare medicala (UNDP, "Roma in Central and Eastern Europe . Avoiding the Dependency Trap", 2003), asadar nu pot beneficia de serviciile publice de sanatate .

Copiii rromi formeaza o categorie de risc aparte . Alimentatia copiilor rromi, ca rezultat al nivelului de trai scazut, este deficitara, dezechilibrata si inadecvata . In consecinta, un numar mare de copii rromi sufera de subnutritie, anemie, avitaminoze, distrofie, ceea ce reduce radical posibilitatile lor de dezvoltare si are efecte negative profunde asupra capacitatii lor de studiu si sanatatii . De asemenea, mortalitatea infantila la rromi este de mai mult de 4 ori mai ridicata decat media (Guvernul Romaniei si CASPIS - Comisia Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale, "Suportul social pentru populatia de romi", 2003) .

Accesul copiilor rromi la sistemul de invatamant este limitat . Unul din 5 rromi nu-si poate trimite copiii la scoala din lipsa de imbracaminte decenta ("Roma in an Expanding Europe . Breaking the Poverty Cycle", A World Bank Study, 2003) . Lipsa actelor de identitate este folosita drept pretext pentru a nu da dreptul copiilor rromi sa urmeze o scoala . Exista scoli care refuza inscrierea copiilor rromi la scoala, daca parintii nu au domiciliul stabil in localitatea respectiva (de pilda, un astfel de caz a fost cel semnalat de UNICEF, in 28 iunie 2002, la o scoala din Lehliu, judetul Calarasi) . Obligati sa munceasca de la varste fragede pentru a asigura supravietuirea familiei, copiii rromi abandoneaza cel mai frecvent scoala .

Aproximativ 27% din populatia de etnie rroma fie nu a urmat niciodata cursurile vreunei scoli, fie nu a facut-o decat pentru cativa ani . In timp ce gradul de alfabetizare este aproape complet la nivelul tarii, in randul populatiei rrome analfabetismul era estimat, la inceputul perioadei de tranzitie, la 44% la barbati si 59% la femei ("Roma in an Expanding Europe . Breaking the Poverty Cycle", A World Bank Study, 2003) .

Participarea copiilor romi de varsta prescolara (3-6 ani) la gradinita este mult mai scazuta (17,2% - ICCV, 1998) decat a copiilor de aceeasi varsta pe ansamblul populatiei Romaniei (67% - anul scolar 1997-1998, Anuarul Statistic al Romaniei, 1999) . 24,4% dintre copiii romi de peste 10 ani nu mai merg deloc la scoala (Zamfir, Preda, "Romii din Romania", 2002) .

Numai 20% dintre copiii romi frecventeaza gradinita, comparativ cu 66,1 % la nivelul intregii populatii de copii de varsta prescolara (2000-2001) . Numai 50% dintre copii merg regulat la scoala, iar gradul de analfabetism in randul persoanelor de peste 45 de ani ajunge la 30%; 80% dintre copiii nescolarizati sunt rromi; 23% dintre copiii rromi nu stiu sa citeasca ("Roma in an Expanding Europe . Breaking the Poverty Cycle", A World Bank Study, 2003) . Numai 8,9% dintre rromi au absolvit studii medii si numai 0,3% studii superioare ("Roma in an Expanding Europe . Breaking the Poverty Cycle", A World Bank Study, 2003) .

Sunt semnalate numeroase cazuri de copiii rromi in scoli sau clase segregate, unde atat calitatea actului educational, cat si conditiile de studiu sunt mult sub standardul minim . Cu extrem de putine exceptii, scolile din cartierele de rromi sunt intr-o stare foarte proasta . Profesorii sunt necalificati . Materialele didactice nu sunt adecvate si profesorii nu sunt interesati de elevii rromi .

Copiii rromi care frecventeaza scoala se confrunta uneori atat cu tratamentul discriminatoriu exercitat de profesori, cat si cu abuzurile verbale, nu de putine ori si cu violente fizice ale elevilor majoritari, abuzuri care nu sunt corectate de profesori sau personalul din scoala . Copiii rromi sunt numiti 'tigani' si sunt acuzati de colegii lor ca ar fi murdari si ca au paduchi sau boli .