Formarea capacitatilor de orientare spatiala in invatamantul prescolar

FORMAREA CAPACITATILOR DE ORIENTARE SPATIALA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR

Lumea obiectiva pe care copilul o exploreaza este o lume a gruparilor, marimilor, cantitatilor si relatiilor dintre ele. Cunoasterea lumii fizice care-l inconjoara este o prioritate importanta pentru copil si chiar din primul an de viata el este preocupat de cucerirea spatiului.

Necesitatea introducerii notiunilor de matematica inca de la gradinita decurge din importanta acestei stiinte pentru viata de toate zilele si din faptul ca aptitudinea matematica nu este rezervata numai unora ci ea depinde intotdeauna de calitatea inceputurilor invatamantului.

De la manipularea obiectelor ca atare si pana la operarea pe plan mintal cu simboluri, copilul trebuie supus unei activitati progresive de "deprindere" de obiecte si pus in situatia de a opera cu sheme si apoi cu simboluri.

Prin constientizarea propriei situatii in raport cu obiectele precum si a situatiei relative a acestor obiecte, se determina o buna lateralizare adica prescolarii recunosc partea lor dreapta si partae lor stanga care nu sunt dreapta si stanga celorlalti si pe plan mai larg organizarea spatiului si a schemei corporale.

Din primul obiectiv cadru al activitatilor matematice, "Dezvoltarea operatiilor intelectuale matematice", decurge primul obiectiv de referinta si anume "copilul sa poata sa inteleaga relatiile spatiale, sa plaseze diferite obiecte intr-un spatiu dat ori sa se plaseze corect el insusi in raport cu un reper dat".

Realitatea acestui obiectiv presupune dobandirea unor comportamente care sa asigure prescolarului posibilitatea de a identifica si de a rezolva in mod eficient problemele orientarii sale in spatiu.

EXEMPLE DE COMPORTAMENTE

Sa utilizeze si sa construiasca figuri (spatii) deschise sau inchise (ex.: forme neregulate ori regulate, utilizand cuburi, sireturi, sarma, sfoara);

Sa schimbe forma si marimea figurilor inchise;

Sa spuna care obiect este mai aproape sau mai departe, utilizandu-se pe sine ca punct de reper;

Sa spuna unde se gaseste el in raport cu un anumit spatiu / obiect din spatiu (in camera, in afara camerei, pe scaun, sub masa, langa colegul sau, etc.);

Sa ordoneze obiectele peste, pe, deasupra, dedesubtul, inauntrul sau in afara unui spatiu / obiect dat ori construit de el;

Sa utilizaza limbajul adecvat relatiilor spatiale respective: pe, sub, in, peste, deasupra, dedesubt, inauntru, afara, aproape, departe, mai aproape, mai departe, cel mai aproape, cel mai departe, langa mine, aici si acolo.

Proiectarea si realizarea activitatii matematice in gradinita implica rigoare stiintifica si de aceea nu trebuie sa se excluda particularitatile de varsta ale prescolarilor. Etapele ce trebuie parcurse in formarea reprezentarilor matematice necesita o actiune de organizare si selectare a continuturilor pe nivele de varsta in functie de obiective si finalitati.

Ierarhizarea continuturilor pe nivele de varsta se face prin adaugiri succesive de informatii si prin amplificarea exigentelor fata de calitatea activitatii cognitive a copiilor pentru a asigura transferul cunostintelor.

GRUPA MICA

GRUPA MIJLOCIE

OBIECTIVE

CONTINUTURI

sa sesizeze relatiile spatiale intre multimi de obiecte si elementele lor; sa plaseze multimi sau elemente ale multimii in pozitii indicate de educatoare.

deprinderea de a percepe si indica exprimarea verbala a relatiilor spatiale: sus, jos, in fata, in spate, pe, sub, deasupra, dedesubt, la stanga, la dreapta; deprinderea de a aseza adecvat grupe de obiecte la locul indicat; deprinderea de a exprima local concret unde sunt plasate diferite grupe de obiecte; deprinderea de a construi grupe de obiecte dupa o singura insusire comuna si a le aseza in diferite locura din clasa.

GRUPA MARE - PREGATITOARE

Formarea capacitatilor de orientare cu camp visual, perceperea unor relatii si pozitii spatiale intre multimi sau elementele lor se poate realiza eficient prin tipurile fundamentale de activitati clasificate dupa scopul didactic:

Activitati matematice de dobandire de noi cunostinte.

Activitati matematice de consolidare si formare a unor noi priceperi si deprinderi.

Activitati matematice de sistematizare, verificare si evaluare.

Analizand alternativa de selectie a metodelor si procedeelor pentru aceste tipuri de activitati se poate spune ca exercitiul si jocul didactic sunt metode dominante.

Astfel se pot identifica 2 forme specifice de organizare si desfasurare a activitatilor matematice:

Activitati matematice pe baza de exercitiu;

Activitati matematice sub forma de joc didactic matematic.

Educatoarea are libertatea sa aleaga metodele, mijloacele, procedeele cele mai potrivite, sa conceapa situatii de invatare care asigura realizarea optima a obiectivelor propuse.

Dar dintre toate cate sunt jocul didactic a fost si ramane o modalitate de educatie pusa in slujba dezvoltarii mintale, senzoriale, manuale, etc.

Gradul sporit de activitat, implicarea afectiv-emotionala si satisfacerea propriilor interese cognitive din cadrul jocului ajuta copilul sa realizeze cat mai bine orientarea in spatiu.

Evaluarea activitatilor matematice de invatare a pozitiilor spatiale se realizeaza de obicei prin fise de lucru a caror rezolvare anticipeaza o buna orientare in spatiul inconjurator dar si in spatiul paginii de caiet sau carte.

Formarea capacitatilor de orientare spatiala in gradinita se poate realiza si printr-o abotdare interdisciplinara (cunoasterea mediului, educatie fizica, activitati practice, plastice) urmarind latura practica si rezolvarea unor situatii firesti de viata.

BIBLIOGRAFIE

1. Atanasiu Gh., Purcaru M.A.P., Metodica predarii matematicii pentru invatamantul prescolar, Brasov 2002.
2. Neagu Mihaela, Beraru Georgeta, Activitati matematice in gradinita, Editura AS'S, 1995.
3. Programa activitatilor instructive - educative, Editura V& I. Integral, Bucuresti, 2005.
4. Revista "Invatamantul prescolar, Nr. 3, 2007, Editura Coresi.