Forme de control si solidarizare intracomunitara in cultura traditionala a rromilor. Dreptul cutumiar

Forme de control si solidarizare intracomunitara in cultura traditionala a rromilor. Dreptul cutumiar

In comunitatile traditionale ale rromilor (caldarari, ursari, argintari etc.), majoritatea conflictelor se rezolva in interior - "maśkar e phralenqe" (intre frati), prin adunarea de judecata - "i kris" - precedata de dezbaterea cazului intre rude - "o divano" (discutia). A ajunge sa mergi la avocat este o rusine pentru neam, pentru ca i s-ar dovedi incapacitatea de a face dreptate.

Judecata o fac inteleptii, oameni batrani, independenti din punct de vedere al rudeniei fata de cei in cauza, hotararea se ia prin consens si justitia este distributiva: ambele parti au partea lor de dreptate si trebuie sa li se dea satisfactie; de vreme ce nu exista adevar absolut, increderea si respectul reciproc sunt bazele comunicarii si ale comuniunii.

Rolul judecatii traditionale rrome este de a stinge conflictele din interiorul comunitatii si de a impaca partile. Judecata se face in exclusivitate intre membrii comunitatii, de aceea atunci cand conflictul este intre un rrom si un nerrom, judecata traditionala nu se poate efectua.

Judecatorul trebuie sa fie o persoana ce nu apartine nici uneia dintre familiile aflate in conflict, de preferat chiar din alta comunitate, pentru a i se garanta neutralitatea. El trebuie sa detina o experienta de viata bogata, sa fie apreciat de catre grupul de rromi, sa aiba o atitudine impartiala si sa cunoasca in amanunt traditiile rrome. Este responsabil de derularea corecta a procesului si hotaraste care dintre legile traditionale, nescrise, ale comunitatii sa fie aplicate cazului dat. Un grup de observatori neutri formeaza un fel de juriu, multi dintre acestia apartinand de obicei familiei judecatorului. Ei au si datoria de a interveni pentru mentinerea ordinii pe parcursul desfasurarii procesului. De multe ori familia lui este transformata in legenda, el servind ca model pentru generatiile urmatoare.

Adunarea de judecata cuprinde un numar impar de krisinitori, exclusiv barbati. Acestia sunt persoane renumite pentru onoarea, intelepciunea, rangul si puterea lor materiala (aceasta pentru a fi incoruptibili), intre ei trebuind sa se afle si cei mai batrani reprezentanti ai rromilor, varsta fiind unul dintre criteriile de selectie a judecatorilor.

In cadrul adunarii de judecata rrome nu se accepta participarea nerromilor si nici interventia institutiilor statului sau alte interventii din afara comunitatii.

Judecata tine 3 zile: in prima zi se audiaza reclamantul si martorii sai, a doua zi se audiaza paratul si martorii sai, iar a treia zi se da verdictul. 

Accesul la proces al tuturor membrilor comunitatii este liber. Nici unui rrom nu-i poate fi refuzata participarea. Atat judecatorul cat si membrii juriului au dreptul de a adresa intrebari martorilor si de a-si exprima propriile opinii in legatura cu cele auzite. Judecatorul detine autoritatea in ceea ce priveste referirea la cazuri anterioare si la traditie, dar si membrii juriului pot aborda aceste probleme. Dupa ce ambele parti si-au expus punctele de vedere, membrii juriului pot prezenta argumente in favoarea uneia sau alteia dintre parti. De altfel, toti barbatii prezenti au dreptul sa-si exprime parerea. Femeile, daca sunt invitate, pot si ele sa vorbeasca, dar numai in cazul in care sunt direct implicate ca reclamant, reclamat sau martor.

Atat pentru depozitiile partilor, cat si pentru cele ale martorilor, elementul major de credibilitate este juramantul - "solax" sau "solaxadimos" -, exemple des uzitate fiind "te merau me" (sa mor eu) si "te meren mirre ćhave" (sa-mi moara copiii). Juramantul fals poate duce la boli, la moarte si la excluderea din comunitate, prin declararea respectivului individ ca impur ("maxrime").

Dupa finalizarea audierilor, judecatorii se retrag pentru deliberari. La dezbateri pot participa si tinerii alesi din comunitate, dar nu au voie sa vorbeasca. Comunitatea nu asista la dezbateri, acestea desfasurandu-se in mare secret. Judecatorul principal are un schimb de opinii cu membrii juriului in scopul de a se ajunge la un consens privind verdictul final. Judecatorii revin la locul adunarii si se pronunta verdictul, dar nu inainte de a se plati taxa de verdict. De obicei, pretul cerut de judecator ca taxa de verdict este de 10% din amenda stabilita pentru parat si se plateste in mod egal de catre cele doua parti.

Verdictul urmareste nu atat pedepsirea celui vinovat, ci mai ales compensarea pagubitului / pagubitilor, impacarea partilor si linistea pe termen lung a comunitatii. De obicei, fiecare dintre parti sunt puse sa plateasca o suma de bani celeilalte si sa promita, prin juramant, ca nu vor mai avea conflicte cu partea adversa, ca se iarta si se impaca definitiv. Pentru juramantul fiecaruia dintre parti este numita o persoana de incredere drept garant.

Tipul de justitie traditionala rroma este dreptatea distributiva si compensatorie, in sensul ca se urmareste mai putin pedepsirea vinovatului, cat compensarea victimei, ceea ce rezulta, de cele mai multe ori, in plata unei sume de bani de catre cel gasit vinovat catre victima si intr-o masa de impacaciune - "pakiv" ­-, in cadrul careia fiecare dintre parti isi primeste partea de compensatie. Ideea fundamentala este aceea de impacare a partilor aflate in conflict si de regasire a echlibrului intracomunitar.

Kris-initorii - "krisaqe rroma" - sunt, de cele mai multe ori oameni batrani - "amare phure", carora comunitatea le datoreaza respect si credinta - "pakiv".

Exista, in cultura traditionala a rromilor, un adevarat cult pentru batrani, ca pandant la cultul copiilor. Niciodata o familie de rromi nu-si va da batranii la azil, oricat de luxos ar fi acel azil; excluderea lor ar reprezenta uciderea lor spirituala, deci un pacat de moarte.

Femeia batrana se bucura de o atentie deosebita: eliberata de impuritate, dar pastrand miracolul matern - ea este responsabila de educatia nepotilor ca "phuri daj" (mama batrana), dobandeste prestigiu si influenta in comunitate. Batranele au dreptul sa fumeze sau sa treaca prin fata acestora, mananca si beau laolalta cu barbatii, conduc ritualurile de purificare. Chibzuirea si parerea batranei pot chiar depasi, in cazul unei dispute de nerezolvat, judecata kris-ului, situatie in care ultimul cuvant il are ea. Toti membrii comunitatii se grabesc sa-si imparta masa cu batrana. Binecuvantarea de la "i phuri daj" pazeste de orice nenorocire ca si binecuvantarea de la Dumnezeu.

Ca o concluzie, s-ar putea propune o tipologie a institutiilor rrome de control si sanctiune intracomunitara, precum si a semnificatiilor si atributiilor acestora: i kris  (judecata / adunarea traditionala rroma), ca forma de solutionare amiabila a conflictelor intracomunitare; krisinitor-ul (judecatorul), ca instanta de prestigiu moral si reper autoconstitutiv; bulibasa (liderul traditional), ca autoritate suprema in comunitate si ca intemediar in relatiile dintre rromi si autoritatile nerrome; i pakiv (impacare, incredere, onoare, credinta), ca forma de reconciliere si reconstructie a imaginii de sine; o Rromanipen (legea culturii traditionale rrome), ca sistem de norme si valori de referinta ale identitatii intra-etnice; o phralipe (fratie), ca forma de solidarizare intracomunitara si responsabilizare colectiva; o phuro (batranul), ca factor de transmitere a experientelor / valorilor trecutului catre prezent si catre generatiile viitoare; i phuri (batrana) / i drabarni (tamaduitoarea, vrajitoarea), ca factor complementar inductiv-reparatoriu si catalizator-protectiv.