Politici publice adresate rromilor

Politici publice adresate rromilor

Stimulat de faptul ca imbunatatirea situatiei rromilor constituie un criteriu politic de aderare a Romaniei la structurile Uniunii Europene, Statul Roman a inceput abordarea problematicii rromilor ca politica publica (prezentarea, pe larg, a politicilor publice pentru rromi in: Mariea Ionescu si Sorin Cace, "Politici publice pentru romi. Evolutii si perspective", Editura Expert, Bucuresti, 2006) in contextul reglementarilor si recomandarilor internationale si prin prisma semnarii si ratificarii unor documente europene.

Primul mare pas in aceasta directie a fost adoptarea, la 25 aprilie 2001, a HG 430 - Strategia de imbunatatire a situatiei romilor. Societatea civila rroma a semnalat blocajul creat in implementarea acesteia, datorat unor grave disfunctionalitati in coordonarea prioritatilor, comunicarea informatiei, stabilirea etapelor de lucru, dezvoltarea de parteneriate viabile intre autoritatile publice si societatea civila rroma / comunitatile de rromi. Faptul ca "Strategia de imbunatatire a situatiei rromilor" este Hotarare de Guvern, si nu lege, a condus la imposibilitatea aplicarii ei la nivelul decizional al Consiliilor Judetene si Locale, acestea invocand lipsa obligativitatii de a o pune in practica. Singurul rezultat notabil al implementarii Strategiei a fost infiintarea Birourilor Judetene pentru Romi in cadrul Prefecturilor, care insa nici ele nu functioneaza eficient datorita lipsei de acces la informatii si decizie a expertilor rromi, cat si a multitudinii de atributii incredintate expertului rrom, de multe ori nejustificate de functia ocupata. Expertii rromi nu au beneficiat de o formare serioasa, nu au sarcini precise, nu sunt sprijiniti de un grup de lucru tehnic.

In cadrul Strategiei, dar mai ales dincolo de aceasta, putine au fost ministerele care au desfasurat programe coerente si cosistente pentru rromi, fie prin reproducerea si extinderea unui proiect al societatii civile rrome - Ministerul Sanatatii, care a format, impreuna cu Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Romani C.R.I.S.S., si a angajat in jur de 200 de mediatori sanitari in sistemul judetean de sanatate si Ministerul Muncii, care a organizat, dupa modelul oferit de Agentia de Dezvoltare Comunitara "Impreuna", Bursa locurilor de munca pentru rromi, si, in parteneriat cu Agentia Nationala pentru Romi, Caravana Ocuparii -, fie prin initiative proprii, dezvoltate prin parteneriatul cu organizatiile rromilor - Ministerul Educatiei si Cercetarii (Capitolul "Masuri si directii strategice ale Ministerului Educatiei si Cercetarii privind predarea limbii rromani si invatamantul pentru rromi (perioada 1998 - 2006)" prezinta pe larg strategia si programele MEC destinate rromilor).

Inca domina institutionalizarea formei fara fond, un exemplu concludent fiind acela al Centrului National de Cultura al Romilor, institutie subordonata Ministerului Culturii si Cultelor, infiintata in anul 2003, in urma unui lobby de peste un deceniu al societatii civile rrome, dar in cadrul careia nu se gaseste nici un specialist rrom, nu exista programe cosistente pentru rromi si se refuza sistematic colaborarea cu organizatiile rromilor cu expertiza sectoriala.

In anul 2004, a luat fiinta Agentia Nationala pentru Romi (ANR), organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, condus de un presedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a Prim-Ministrului, la propunerea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, si coordonat de Ministrul coordonator al Secretariatului General al Guvernului, institutie care a preluat atributiile Oficiului pentru Problemele Romilor (OPR) din structura Departamentului pentru Relatii Interetnice.

Agentia aplica, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza masurile din domeniile sectoriale de interventie sociala, cuprinse in Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, aprobata prin H.G. Nr.430/2001. In exercitarea atributiilor sale, Agentia Nationala pentru Romi initiaza, participa si promoveaza, impreuna cu institutiile si organizatiile neguvernamentale specializate, actiuni, proiecte si programe sectoriale, in scopul imbunatatirii situatiei romilor, criteriu politic de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Principalul obiect de activitate al institutiei il constituie asigurarea complementaritatii diverselor politici publice pentru romi, initiate pe plan national si international, precum sicoordonarea implementarii si monitorizarea acestora.

Noua viziune a Agentiei Nationale pentru Romi are la baza conceptele de parteneriat, deschidere si transparenta, propunandu-si realizarea unui cadru cat mai flexibil de dialog, deschis tuturor actorilor implicati in domeniul sau de activitate, inclusiv societatii civile.

In anul 2003, Romania si-a asumat participarea activa in cadrul celui mai important program international pentru rromi desfasurat vreodata, Deceniul Incluziunii Romilor.

Deceniul Incluziunii Romilor este un program international pe 10 ani (2005 - 2015), destinat rromilor, initiat de catre Institutul pentru o Societate Deschisa si Banca Mondiala si lansat in cadrul conferintei "Romii intr-o Europa extinsa: provocari pentru viitor" (Budapesta, 30 iunie - 1 iulie 2003).

Programul are in vedere reducerea saraciei si excluderii sociale a romilor si se bazeaza, din punct de vedere conceptual, pe alte doua mari programe internationale: Millennium Development Goals / Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si Programul de Incluziune Sociala al Uniunii Europene. La Deceniu participa 8 tari cu un numar semnificativ de rromi din Europa Centrala si de Est: Ungaria, Romania, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Muntenegru si Macedonia.

Domeniile de interes ale Deceniului includ: educatia, munca, sanatatea si locuirea, avand totodata doua teme trans-sectoriale - saracia, ca indicator multidimensional si discriminarea.

Societatea civila a rromilor din Romania a avut, inca de la inceputul procesului, o activitate deosebit de intensa in sprijinul Deceniului, inclusiv prin elaborarea unor documente programatice referitoare la posibilele structuri de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a planurilor de actiune nationale. In ciuda acestei contributii fundamentale a rromilor la pregatirea Deceniului, precum si in ciuda principiului esential, statuat de insusi conceptul Deceniului, al participarii directe si active a rromilor la intreg procesul de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a planurilor de actiune nationale, Guvernul Romaniei a exclus societatea civila rroma de la procesul decizional legat de elaborarea planului national de actiune al Deceniului.

Si la nivelul diferitelor organisme internationale (Uniunea Europeana, Banca Mondiala) discursul privind Deceniul Incluziunii Romilor a inceput sa-si piarda entuziasmul inceputului.

Dincolo de aceste dezamagiri, ceea ce poate revigora intregul proces este, pe de o parte angajarea clara a Guvernului in realizarea obiectivelor Deceniului, printr-un plan de actiune real, cu actiuni concrete, termene-limita, institutii responsabile si buget aferent, iar pe de alta parte, participarea nemijlocita si permanenta, intr-un cadru partenerial bine definit, a societatii civile rrome la procesul decizional legat de elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea planului de actiune national.