SOCIOLOGIA FAMILIEI

SOCIOLOGIA FAMILIEI

Cunoasterea familiei: de la cunoasterea comuna la cunoasterea stiintifica

Istoric si tendinte actuale in Sociologia Familiei

Tipuri si structuri maritale si familiale. Grupul domestic

Functiile sociale ale familiei

Originea familiei. Ce aduce nou umanitatea in materie de familie. Tipologia familiei- relevanta criteriului clasificare- taxonomie

Mariajul-incestul

Socialul si psihosocialul in alegerea partenerului. Mecanisme psihosociale

Viata maritala- casatoria ca proces multifactorial(stimuli-valori-nevoi)

Familia si rolul ei. Comunicarea in familie. Cariera in familie. Distributia sarcinilor domestice

Satisfactia si insatisfactia in viata de familie. Divortul si recasatoria

Familie, societate, control social.

Jean Baechler("Grupurile si sociabilitatea"): " Desi cuplul este cel mai mic grup posibil, pt sociologia comparata acest lucru nu este un truism ci o exceptie. Doua cupluri modele isi revendica Din punct de vedere istoric dreptul de a reprezenta cel mai mic grup posibil: fie familia nucleara, fie familia extinsa/ largita. In ambele cazuri celula de baza e familia ci nu cuplul care nu e reprezentat si resimtit decat ca instrument al unui scop ce il depaseste. Pretutindeni casatoria prilejuieste unul dintre principalele rituri sociale alaturi de nastere, pubertate si moarte."

Termenul, aparut la Roma, provine din"famulus"( servitor) si a desemnat ansamblul sclavilor si al servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis. Prin extensie de sens, familia a ajuns sa cuprinda agnati ( rudele de linie paterna) si cognati ( pe linie materna) si sa devina sinonim cu gens ( toate rudele de acelasi sange- comunitate formata din aceste rude).

Poulange scrie ca: "Ceea ce uneste familia antica este un fapt mult mai puternic decat nasterea, sentimentele si forta fizica; este religia caminului si a stramosilor. Familia antica este o asociere religioasa ce depaseste singura asociere potrivit naturii."

In aceasta conceptie intalnim termenul de familie pana in Renastere- sec 14. Daca acceptam ca definitie minimala a familiei pe cea propusa de Levi Strauss- "unitate mai mult sau mai putin durabila si socialmente aprobata a unui barbat cu o femeie si a copiilor lor"- trebuie sa acceptam ca aceasta unitate sociala implica o institutie larg raspandita, exprimata in diverse forme concrete. Multe au disparut, altele le-au luat locul, dar familia a ramas ca o componenta a devenirii umanitatii.

Familia extinsa bazata pe un larg sistem de inrudire nu a rezistat in societatile puternic industrializate. In mediul urban competitia profesionala, forta statului au condus la abandonarea unor trasaturi considerate minore si conservatoare. Exemplu: intrarea femeii in contextul economiei de piata, iesirea lor partiala din cadrul domestic bazat pe repartitia sexuala a obligatiilor, a atras alienarea feminina si o puternica miscare in redistribuirea rolurilor domestice.

Notiunea de rezidenta comuna a familiei pe un anumit teritoriu

Este oarecum amendat in conditiile nevoii de miscare. Evolutiile sociale au probat precaritatea armoniei dintre familii si societate. Aceasta fiind inteleasa ca un refugiu pt indivizii aflati intr-o lume indiferenta si ostila. Azi familia tinde sa se reduca la cuplul prin care un barbat si o femeie incearca sa-si construiasca propria istorie, propriile valori. Legaturile de rudenie cedeaza locul legaturilor afective.

Opiniile despre familie:

1 Familia in criza, in descompunere

Dincolo de previziunile pesimiste este de constatat ca familia contemporana si-a micsorat dimensiunile si rolurile ( doar s-au schimbat). Ea intretine relatii relativ superficiale cu cele de rudenie.

Recunoaste forta extraordinara a familiei de a se reconstrui pe masura ce acest lucru se dovedeste util in cresterea eficientei fiecaruia dintre membri. Investitia in plan afectiv este foarte mare. Contradictia dintre cele doua modele este reala.

Pentru majoritatea oamenilor cele mai multe raspunsuri sunt legate de realitatea socio-umana. Subiecte precum : prietenia si dragostea, cresterea si educarea copiilor, succesul in viata, comportamente deviante, intelegerea in familie etc. se discuta in toate mediile sociale si segmentele populatiei. Fiecare om are mai mult sau mai putin o conceptie despre viata de familie, are explicatii, formuleaza predictii in legatura cu aspectele acesteia. Prin experienta cotidiana se ajunge ca pana la un punct fiecare om sa devina expert in problemele ridicate de spatiul muncii si a vietii nemijlocite- functioneaza cunoasterea comuna- sistem de reprezentari, cunostiinte, explicatii obtinute in mod spontan fara cercetare sistematica si fara metoda, pe baza activitatilor si contextelor obisnuite. Pe termen lung are loc confruntarea si ajustarea reprezentarilor si a schemelor explicative in functie de datele realului. Cercetarile de psihologie sociala au dovedit cat de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obisnuit. Ele imbina observatiile proprii cu observatii ale semenilor obtinute prin discutii informale, generalizeaza, formuleaza ipoteze, atribuie cauze, face inferente suficient de sofisticate. Aceste strategii sunt spontane, incomplete, dar au multe puncte comune cu cunoasterea stiintifica.

Virtuti ale cunoasterii comune

a)  Este suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul majoritatii indivizilor (alegerea partenerilor conjugali, intemeierea familiilor fara sa fi citit tratate de sociologie si fac acest lucru inca de la inceputurile familiei). Sociologia familiei nu se poate dispensa astfel de cunoasterea comuna caci pe baza ei se fac predictii etc. .

b)  Pentru investigatiile sistematice de anvergura ale sociologilor, psihologilor, antropologilor, datele culese prin interviu, chestionarele etc. reprezinta materia prima pentru constructiile ulterioare, oricat de subtile apar ele in final. Sociologul nu confunda descrierea si explicarea unui fenomen cu reptrezentarile si interpretarile subiectilor implicati, practicanti ai lui.

c)     Cunoasterea comuna nu trebuie gandita ca ceva omogen, amorf, difuz; ea e puternic diferntiata pe un coninuum care porneste de la constatari simple, clisee, prejudecati, pana la observatii si rationamente profunde, explicatii si interpretari nuantate. In functie de gradul de inteligenta, nivelul de cultura, multitudinea si varietatea experientelor, socio-culturale, nespecialistii in disciplinele socio-umane au grade diferite de intelegere ale acestora (romancierii, scriitorii etc.). Avand in vedere constiinta comuna medie,   mai ales varfurile sale, cu greu pot fi gasite constatari si explicatii ale disciplinelor sociologice, care sa nu aiba un corespondent in perimetrul ei. Diferentele intre cunoasterea comuna si cunoasterea stiinifica in elaborarea teoriilor este adesea mai degraba de limbaj. In domeniul socio-umanului distanta dintre cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica este mai mica decat in alte zone ale cunoasterii.

Principalele teme ale sociologoiei familiei

Aparitia, evolutia grupului familial, factorii determinanti in schimbarea structurii si functiilor familiei( tipologia familiei).

Factorii sociali si psiho-sociali ai alegerii partenerului conjugal

Status-rol-asteptari de rol, dinamica rolului(ciclul vietii familiale)

Divort. Recasatorie-cauze si consecinte

Familia si societatea

Relevanta teoretic si practic aplicativa a studierii sociologiei familiei:

A)     Din punct de vedere al cercetarii fundamentale, familia este: (1) o unitate sociala, bine circumscrisa si relativ stabila, e un cvasilaborator (prezinta avantajele rigorii apropiate de experiment; numarul mic de membri se pot urmarii, inregistra cu mare precizie.); (2) datorita numarului redus de membri, cercetatorii pot mai lesne aspira la realizarea unor imagini globale; (3) data fiind importanta familiei in viata sociala, datele obtinute au semnificatie; pot realiza o fresca a societatii.

B)      Par a fi cele mai relevante aspecte practic aplicative.

-prognoza si politica demografica- trebiue tinuta seama de conceptia si natalitatea populatiei

-chiar si in sociologiile care au preluat o buna parte din sarcinile de familie, familia ramane instanta educativa si de socializare.

-se vorbeste despre terapia prin familie, considerandu-se ca aceasta e cel mai important grup de suport

-rezultatele sociologiei au relevanta si pentru marele public: sondajele de opinie si cercetarile sociologice despre familie (problemele tinerei familii).

Directii de cercetare:

a) Anticipata de Goode, studiile se centreaza pe diacronic familial prin imbinarea unor date cantitative si calitative de istorie, psihologie sociala a ciclului vietii familiale, atat la nivel macro, cat si pe studii de caz.

b) Continua sa fie actuala tema relatiei dintre tehnologiile de producere a bunurilor, serviciilor si modele de familie.

c) Divortul si recasatoria: se cauta variabilele importante in disolutia mariajului. S-au stabilit 4 seturi de variabile raspunzatoare pentru divort:

conditiile premaritale: scoala, varsta, apartenenta socio-profesionala a familiei consanguine;

investitiile materiale si psihologice pe care le fac partenerii in casatorie;

fortele pietei muncii: ocupatia, somajul etc.;

atitudinea fata de divort inscrisa pe fundalul conceptiei despre viata. Se acorda atentie consecintelor divortului. Agentul se deplaseaza de la micro spre macro.

d) Stiluri de viata alternative fata de familia clasica:

formele de coabitare nonconventionale - uniune libera (concubinaj) - configuratii clasice fara reglementare oficiala (actul de casatorie);

coabitarile homosexuale ocupa un loc important - probleme legate de recunoasterea casatoriei si adoptia copiilor;

familia monoparentala: are mai multe surse-divort, deces, ca optiune, tempora prin parasirea domiciliului, detentie, plecari in strainatate.

d)     Relatiile parinti-copii: se vorbeste acum de o relatie bilaterala.

Definirea familiei

Inregistreaza o mare varietate de continut mergand de la intelesuri vagi atribuite de simtul comun pana la definitii mai exacte date de juristi.

Sociologia incearca sa depaseasca simtul comun, dar nu se opreste doar la aspectele legale, deoarece abordarea sociologica vizeaza interactiunile dintre formal si informal, cu accent pe informal.

Murdock (1949): familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, componenta economica, reproducere. Ea include adulti de ambele sexe dintre care cel putin 2 au relatii sexuale recunoscute social si au unul sau mai multi copii procreati sau adoptati pe care ii cresc.

Levy-Strauss (1973): familia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin dragoste si obligatii, morale, juridice, economice, religioase, sociale, incluzandu-le si pe cele sexuale.

Marry Ann Laman si Riedman Agnes ("Casatoria si familia"): pornesc de la analiza unei definitii care este in circulatie in SUA: familia este un grup de persoane unite prin legaturi de casatorie, sange, adoptie care:

a)       constituie un singur camin

b)       interactioneaza si comunica unul cu celalalt in conformitate cu respectivele lor roluri sociale

c)       creaza si mentin o cultura comuna

Altfel spus Familia mai poate fi considerata orice relatie exprimata sexual sau relatie copil-parinte in care oamenii sunt de obicei, in legaturi de rudenie (casatorie, adoptie) si care:

a)       locuiesc impreuna pe baza unui angajament

b)       formeaza o unitate economica si au grija de cei tineri

c)       isi gasesc identitatea ca fiind membrii importanti ai grupului

Cei doi autori afirma ca familia este un camin insa definitia poate fi extinsa sub aspectul locuirii comune pentru a include cuplurile care fac naveta si in cazul parintilor non-custodiali care nu locuiesc cu copii lor, dar au relatii cu ei.

Membrii unei familii nu sunt necesar legati prin casatorie, sange sau adoptie.Nu toate rolurile mentionate trebuie sa fie incluse (familii reprezinta si cuplul fara copii, familia monoparentala).Sociologia nu mai considera ca o familie trebuie sa aiba un tata aducator de venit si o mama casnica; astzi exista familii cu roluri inverse.

Referitor la comunitatea intrafamiliala: o comunitate familiala semnificativa nu este neaparat incorsetata de roluri sociale prescrise.Membrii familiei se considera parinti esentiali; familia poate fi vazuta ca grup primar ideal; aici oamenii comunica ca fiinte umane integrate.Este preferabil sa vorbim de definirea familiei (ci nu definitia familiei) prin discutarea mai larga a caracteristicilor si a functiilor sale. Nici una dintre functii nu e integrala si prezenta in aceeasi forma in toate culturile.

Functiile familiei

Dupa impactul paradigmei structuralist-functionaliste "functiile familiei" erau subiectul central al sociologiei familiei; aproape totul se discuta in termeni de functie-disfunctie.

La decentrarea de pe aceasta fixatie au contribuit infuzia de date istorico-etnografice si teoria rolurilor si alte achizitii din psihologia sociala. Intensitatea reactiei antifunctionaliste a fost puternica - exista tendinta de a renunta la "functiile familiei" fara a miza totul pe ipoteza cum ca familia a aparut din anumite nevoi functionale ale socialului (principala teza a functionalismului) - nu este recomandabil a se renunta la sintagma.

a)       Regularizarea comportamentului sexual (Tisckler -1986)

Pe tot globul se practica tabuul incestului. Mijlocul formal de control al relatiilor sexuale este interzicerea mariajului parinti-copii, frati-surori, unchi-nepoti, veri gradul I.

Daca mariajul poate fi supravegheat, relatiile afective nu. In mare, prin regulile ei formale si informale, familia vegheaza comportamentul sexual din interiorul ei.

b)      Reglarea modelelor de reproducere

Prin familie, societatea indica modelele de reproducere sexuala permitand sau interzicand anumite forme de mariaj (ca de exemplu, mariajul poligam); se promoveaza o conceptie despre divort si recasatorie.In concluzie, societatea poate incuraja sau nu reproducerea.

c)       Organizarea productiei si a consumului

In societatile neindustriale, sistemele economico-sociale depindeau de functia productiva a familiei (taraneasca, mestesugareasca). In societatea postindustriala, activitatea economica s-a mutat in afara familiei. Astfel ca, functia economica a familiei este consumul care presupune o organizare a bugetului: repartitia cheltuielilor pe membri, pe capital de cheltuieli. Cu cat veniturile sunt mai mici, cu atat problema este mai astringenta (in cazul unei saracii mari, totul este cheltuit pe mijloacele de subzistenta).

d)      Familia este contextual pentru socializarea copiilor

Societatea trebuie sa se reproduca nu doar biologic, ci si social; sa asigure conditii pentru ca membrii sa-si insuseasca valorile care ii vor face capabili sa indeplineasca sarcinile lor viitoare.

e)       Familia este fundalul socio-afectiv cel mai relevant

Fiinta umana are nevoie de afectivitate si protectie, iar familia intruneste deseori in cel mai inalt grad acele calitati care sa ofere caldura sufleteasca si confort psiho-afectiv. In ciuda unor disensiuni intre generatii pe termen lung si pentru problemele mari, familia ca unitate sau prin membrii ei absoarbe pozitiv bucuria si necazurile.

f)        Familia este factorul cel mai important in abordarea directa sau indirecta de status social.

Prin faptul nasterii intr-o familie, individual mosteneste bunuri materiale, culturale, o pozitie sociala recunoscuta; apartine unei clase sociale, unui grup etnic, religie etc. familia ofera si indirect status prin scolaritate pentru tinerii care sunt ajutati.

Originea grupului familiei

Oamenii au caracteristici comune in unele privinte; ele fac posibila si necesara viata in grupuri restranse; nasterea copiilor determina si o indelungata dependenta fata de parinti.

Diviziunea muncii bazata pe sexe face ca femeile sa fie angajate in nasterea si ingrijirea copiilor, iar barbatii in protectia lor.

Pornind de la constatarea ca in absenta altor caracteristici bio-psihice care nu se gasesc la primate, deducem ca oamenii nu ar fi putut institui forme stabile de familie. Gaugh enumera ca esentiale:

limbajul articulat: anumite transmiteri si alte tipuri de semnale;

autocontrolul;

abilitatea de a planifica in colectiv si de a invata noi forme de comportament; relatiile permanente intre femei si barbate nu erau posibile fara interventia altor factori diferiti de cei sexuali.

Nevoia de a reglementa relatiile sexuale dintre membrii unui grup in vederea reducerii competitiei in interiorul comunitatii a dus la 2 tipuri de reglementari: in familie- tabuul incestului, iar pentru a reduce conflictele intre grupuri s-a ajuns la casatoria in afara grupului.

In acelasi context explicativ se inscrie si legitimatia formulata de Malinowscki: functia mariajului si a familiei este de a identifica barbatul responsabil de protectia femeii si a copiilor si plasarea acestora in societate. Prin tatal biologic/social se asigura pozitia copilului in sistemul de rudenie.

Levy-Strauss prin teoria cooperarii si a schimbului insista asupra faptului ca mariajul in afara familiei/tribului este cel mai eficient mijloc de a creea alianta. Explicatiile de mai sus (de nuanta functionalista) evidentiaza beneficiile pentru indivizi in descoperirea familiei.

Orientarea functionalista poate fi interogata si dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: ingrijirea copiilor, reglarea relatiilor sexuale, cooperarea si schimbul sunt probleme care puteau fi solutionate si prin alte aranjamente.

Familia probabil, a aparut prin incercari derulate pe o lunga perioada ca strategie institutionala optima (in termeni de costuri-beneficii).

Distributia sarcinilor domestice

Profesia si viata casnica

Nu in toate spatiile, ideologia feminista a unei noi complementaritati se traduce in comportamente efective. In Franta, in deceniul al VIII-lea, s-au realizat numeroase cerecetari privind distributia sarcinilor domestice. A. Michelle: "exista o corelatie moderata intre activitatea profesionala feminina si participarea mai aproape de egalitate a sotului. Femeile, indiferent de profesie, participa in mai mare masura la sarcinile domestice".

Organizarea bugetului familial

Analiza bugetului de familie a atras atentia inca din secolul 19 iar din perspective sociologica ne intereseaza:

a.        modul de organizare a bugetului;

b.       factorii relevanti pentru aceasta organizare;

c.        ce aspecte depind de acesti factori.

Factori relevanti

a)       statutul socio-profesional al familiei

b)       faptul daca sotia lucreaza

c)       daca exista sau nu copii in familie

d)       tipul de intreprindere in care lucreaza (loc de munca stabil, cum se plateste salariul)

e)       atitudinea fata de familie: atitudine dezinteresata;

familia se conduce dupa reguli moderne sau traditionale.

f)        factori ai specificului cultural

De acesti factori depinde

a)       cine gestioneaza bugetul;

b)       cum este alocat bugetul pe persoane intr-o anumita perioada de timp

c)       raportul dintre cheltuielile zilnice si cele mari (locuinta, masina etc.)

In cadrul veniturilor intra si bunurila tezaurale (biblioteca, bijuterii, tablouri etc. "zestre" ce poate constitui o sursa de bani in situatii de criza).

Puterea si luarea deciziilor in familie

Grupul domestic urmareste bunastarea dn toate punctele de vedere. Trebuie sa ia permanent decizii in legatura cu variantele optime.

In familiile cu mai multi membrii se pune problema unor decizii care privesc intregul grup; chiar comportamentele ce par strict individuale ii afecteaza pe toti ceilalti si grupul ca entitate.

Deciziile pot lua 2 forme:

democratice-colective

autoritar-dictatoriale de regula, asociate cu puterea tatalui (in situatia in care este singurul membru al familiei care lucreaza, detine mijloacele economice pentru a-i constrange pe ceilalti. In luarea deciziilor colective intervin dificultati in armonizarea preferintelor - daca aceste preferinte sunt apropiate, deciziile sunt usor de luat. Preferintele fiind diferite si strategiile de satisfacere sunt diferite. Urmarind strategiile individuale optime nu se optine bunastarea pentru toti. Se practica negocierea preferintelor si gasirea modalitatilor de satisfacere la maximum.

Se adopta strategii spontane pe baza unui contract implicit. Partenerii se inteleg tacit asupra unor reguli de a pastra si maximize beneficiile si a micsora conflictele dintre preferinte.

Apare un lider in ceea ce priveste comportamentul scolar al copiilor (mama, de regula).

Autoritatea prin delegare variaza in functie de sarcinile de rezolvat, de etapele in care se afla familia, de competenta membrilor familiei.

Claude, Singly - Franta - 5200 familii:

27% sotul intervine la egalitate cu sotia in marile decizii;

28% toate deciziile sunt luate impreuna;

10% predominarea femeii

10% predominarea barbatului

25% decizii si activitati impreuna

Concluzia: in 80% din cazuri - cooperare decizionala si numai in 20% din cazuri - individualism decisional.

Planning familial

Este un domeniu important al deciziilor cuplului si priveste daca vor exista copii, cati, cand primul (interval protogenetic) si cand urmatorul (interval intergenetic).

Decizia este in legatura cu raportul pe care cuplul il percepe intre costurile si beneficiile nasterii si cresterii copilului.

Perceptiile oamenilor au un inalt grad de realism: costurile educatiei, situatia de pe piata muncii, situatia diverselor institutii sociale.

Cu cat o tara este mai dezvoltata economic, cu atat natalitatea este mai scazuta. In fiecare tara se inregistreaza o corelatie puternic negative intre nivelul de scolaritate al parintilor si numarul copiilor.

Societatea moderna a facut ca beneficiile familiei cu multi copii sa fie mai mici decat in trecut