Statutul social-juridic al etniei rome si protectia juridica internationala

Statutul social-juridic al etniei rome si protectia juridica internationala

Au fost adoptate documente cu privire la combaterea discriminarii si promovarea egalitatii in drepturi a minoritatilor nationale, documente la care Romania a aderat si pe baza carora si-a elaborat legislatia. Romania s- a angajat sa ofere tuturor locuitorilor indiferent de nationalitate, limba, rasa sau religie, prin Tratatul intre principalele Puteri Aliate si Asociate, semnat la Paris in 1919.

In 1995 dupa ce Romania a devenit membra ONU, a aderat la Carta ONU(1945) si la documentele ONU cu privire la protectia drepturilor si libertatilor tuturor persoanelor fara nici o exceptie : "Declaratia Universala a Drepturilor Omului (adoptata in 1948), Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale(adoptata in 1950), Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamentului (adoptata in 1965), Pactul In ternational cu privire la drepturile civile si politice, Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale(ambele adoptate in 1966), Declaratia cu privire la persoanele apartinand minoritatilor nationale, etnice, religioase si lingvistice (adoptata in 1992), s.a." Romania a semnat documente referitoare la protectia minoritatilor nationale, elaborate de Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa /CSCE si de Consiliul Europei: "Actul Final de la Helsinki al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (1975), Documentul Final al Reuniunii CSE de la Madrid (1983), Documentul Reuniunii de la Copenhaga al Conferintei asupra Dimensiunii Umane a CSE (1990), Carta Europeana a Limbilor regionale sau minoritare (1992)" .

Propunerile pentru punerea in practica a masurilor de respectare a drepturilor minoritatilor au fost directionate de "recomandarile 1134 / 1190, 1177/ 1192, 1285 / 1996 privitoare la drepturile minoritatilor adoptate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si au subliniat raspunderea statelor in elaborarea politicilor si punerea lor in practica."[3]

Romania a semnat la 21 noiembrie 1990 Carta de la Paris pentru o Noua Europa, subliniaza "hotararea ca identitatea etnica, culturala, lingvistica, religioasa a minoritatilor nationale sa fie protejata, ca problemele referitoare la minoritatile nationale sa fie solutionate satisfacator numai intr-un cadru democratic, ca drepturile lor sa fie respectate deplin in contextul drepturilor universale ale omului."

Documentul special ce are ca obiect protectia minoritatilor este Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale,adoptata in noiembrie 1994,semnata pe 1 februarie 1995 si intrata in vigoare la 1 februarie 1998.Recomandarile adresate statelor-parti se bazeaza pe principiile:-protectia minoritatilor nationale face parte din protectia internationala a drepturilor omului;-dispozitiile documentului vor fi aplicate cu buna credinta si prin cooperarea intre state ;-orice persoana apartinand unei minoritati are dreptul sa aleaga liber daca doreste sa fie tratata sau nu ca atare;drepturile pot fi exercitate individual sau in comun.

Conventia Cadru recomanda statelor sa implementeze recomandarile prin legislatii si politici,sa garanteze egalitatea deplina si afectiva ,sa creeze conditii pentru a permite minoritatilor sa si mentina si sa -si dezvolte cultura,sa-pastreze identitatea,sa fie protejate de "asimilarea fortata".

Statele semnatare sunt solicitate sa sustina respectul reciproc, toleranta, dialogul intercultural, cooperarea, sa protejeze persoanele care pot fi victimele discriminarii si violentei, sa asigure exercitarea drepturilor de intrunire pasnica, asociere, expresie, gandire, constiinta, religie, de informare, de folosire a limbii, de educatie interculturala, de a invata in limba proprie, de a participa la viata economica, politica, culturala a comunitatii, de a se exprima, de a-si pastra si dezvolta identitatea. Conventia Cadru recomanda minoritatilor sa respecte legislatia nationala si drepturile celorlalti, ale majoritatii si ale altor minoritati.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva 2000 / 43 EC privind implementarea principiului tratamentului egal intre persoane indiferent de originea rasiala si etnica.

Desi grupurile minoritare ale tiganilor / romilor fac parte din peisajul etnic al Europei si aua vut o pozitie marginala, au constituit obiectul abordarilor juridice in hotarari si recomandari ale Consiliului Europei in deceniul 7 al secolului trecut. Documentele adoptate respecta cadrul juridic general al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Amintim oe cele mai impotante: Recomandarea 563 / 1969 referitoare la situatia tiganilor si altor nomazi din Europa, Rezolutia 13 / 1975 a Comitetului de Ministri privind recomandari asupra situatiei sociale a populatiilor nomade din Europa, Rezolutia 125 / 1981 a Conferintei permanente a organelor locale si regionale din Europa cu privire la responsabilitatile colectivitatilor locale si regionale in problemele de ordin cultural si social ale populatiilor de origine nomada.

Documentele amintite se coreleaza cu evenimentele ce au contribuit la coagularea unitatii tiganilor / romilor. Astfel, in 1965, s-au infiintat Comitetul International al Tiganilor / Romilor si Uniunea Internationala a Romilor, sub egida carora s-au organizat mai multe congrese : la Londra, in 1971, la Geneva, in 1978, la Gottingen, in 1981, la Varsovia, in 1990, la Praga , in 2000, in Lanciano- Italia, in 2004. In acelasi cvontext, s-au ales delegatii- consultanti pentru Comisia ONU pentru Probleme Sociale si Economice, pentru Consiliul Europei, pentru UNESCO si UNICEF, reprezentanti in reuniunile Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa / CSCE.

Recomandarea 1203 referitoare la romii / tiganii din Europa, , adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la 2 februarie 1993, are ca punct de plecare recunoasterea tiganilor / romilor ca minoritate europeana (desi nu se pot atribui comunitatii rome unele componente ale definitiei notiunii de minoritate nationala), o minoritate fara teritoriu propriu, dar care contribuie la diversitatea culturala a Europei, in special prin limba si muzica lor, prin activitatea lor mestesugareasca si de aceea necesita o protectie speciala.

Se recunoaste ca a existat intotdeauna o intoleranta fata de tigani. De aceea se considera ca situatia lor se poate ameliora garantandu-li-se egalitatea in drepturi, facilitandu-li-se exprimarea prin cultura, ceea ce contribuie, fara indoiala, la diversitatea culturala europeana.

Pentru aceste considerente, se recomanda incurajarea invatamantului muzical prin studiul muzicii tiganilor, fondarea de centre si muzee de cultura a tiganilor, organizarea festivalurilor. Se recomanda extinderea programelor europene de formare a profesorilor si a altor categorii de intelectuali, incurajarea tinerilor sa studieze, emanciparea femeilor, informarea tinerilor si adultilor cu privire la exercitarea drepturilor lor. Se recomanda, de asemenea, infiintarea unui centru european de informare asupra situatiei si culturii tiganilor, elaborarea si implementarea programelor vizand ameliorarea conditiilor de locuit, educatia si ocuparea locurilor de munca. Se recomanda desemnarea de catre Consiliul Europei a unui mediator investit cu sarcini legate de: intocmirea bilanturilor de progres, mentinerea contactelor cu reprezentantii tiganilor, sfatuirea diferitelor organe ale Consiliului Europei in chestiuni ce-i privesc pe tigani, , efectuarea de anchete cu privire la politica guvernamentala si la respectarea drepturilor, efectuarea de anchete cu privire la situatia tiganilor apatrizi sau de nationalitate nedeterminata.

Parlamentul Europeana adoptat Rezolutia privind situatie romilor / tiganilor in comunitate, in 1944, prin care se recunoaste faptul ca romii sunt una dintre cele mai mari minoritati din Uniunea Europeana, considerent ce trebuie luat in calcul in elaborarea recomandarilor si in constientizarea responsabilitatii statelor de a pune in practica politici eficiente de ameliorare a situatiei lor si de respectare a drepturilor in deplina egalitate cu celelalte minoritati si cu majoritatile tarilor in care traiesc. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede doar generalitati privind interzicerea discriminarii de orice fel:sex , rasa, origine etnica ,religie,stare sociala,apartenenta politica.Estimandu se ponderea numerica a etniei rome la 8-12 milioane in Europa,dintre care aproximativ 10 milioane in Europa Centrala si de Est,constatandu se cel mai ridicat indice de natalitate,cele mai severe niveluri de saracie si stare precara de sanatate ,s-a prous si s-a adoptat Declararea de Incluziune a Romilor 1005-2015 in cadrul primei conferinte regionale pe tema romilor ce a avut loc la Budapesta in anul 2003.

Scopul acestui document este acela de a crea cadrul desfasurarii actiunilor concentrate la nivelul comunitatii internationale,europene,al guvernelor si al societatii civile a romilor,pentru ameliorarea situatiei romilor ,pentru incluziunea lor sociala pe fondul general al constientizarii gravitatii acestei probleme internationale si europene.Deceniul 2005-2015 de Incluziune a Romilor are semnificatia unui angajament politic al fortelor social-economice si politice implicate ,al factorilor de decizie pentru derularea programelor de imbunatatire a situatiei lor ,solicita eforturi de colaborare si cooperare.Partenerii proiectului sunt :Institutul pentru o Societate Deschisa si fundatiile Soros din tarile respective,Banca Mondiala ,Comisia Europeana ,Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite,Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa,Consiliul Europei,Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ,factori de decizie romi la nivelul organizatiilor internationale sustinatoare a inetreselor etniei rome.Proiectul a fost adoptat de 8 tari din Europa Centrala se de Est:Bulgaria,Croatia ,Cehia,Macedonia,Romania,Serbia si Muntenegru,Slovacia,Ungaria.S-au stabilit principalele arii de actiune :educatia,ocuparea fortei de munca ,sanatatea .locuirea si directiile de actiune:saracia ,scolarizarea ,ridicarea nivelului sanatatii,pregatirea pentru ocuparea locurilor de munca.In acord cu documentele de drept international si european,legislatia romanesca prevede,asigura si garanteaza drepturile si libertatile oamenilor fara nicio deosebire de rasa ,nationalitate,religie si sex.In temeiul Constitutiei si in contextul creat de Conventia Cadru pentru proectia Minoritatilor Nationale,semnata in 1995 de Romania,se dezbate Proiectul Legii Minoritatilor Nationale.Se pervede garantarea drepturilor si libertatilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale ,de a participa la viata economica,publica ,sociala si a culturala a tarii,de a se asocia si de a infiinta organizatii proprii,de a avea acces si de a fi prezentate in organele legislative,decizionale ,consultative la nivel national si local,prin organizatiile proprii,de a frolosi limba materna ,de a-si pastra,dezvolta si exprima traditiilesi valorile materiale si spirituale ,de a-si exprima credinta religioasa ,de a invata in limba materna, de a organiza asezaminte culturale si religioase,de a pastra vestigiile si monumentele istorice de a avea publicatii proprii si acc la mijloacele audiovizuale publice,de a mentine releatii cu tarile de care sunt legate prin afinitati etnice,de a-si declara nationalitatea.Proiectul Legii prevede si obligatia minoritatilor nationale de arespecta Constitutia ,de a apara valorile sttului de drept si de a-si indeplini datoria ca cetateni ai Romaniei. Minoritatile in acceptiunea Proiectului Legii,sunt grupuri inferioare numericeste populatiei majoritare, formate din cetateni romani cu domiciliul in Romania ce intretin legaturi stravechi trainice si durabile si au caracteristici etnice,culturale ,religioase si lingvistice specifice si sunt animate de vointa de a-si pastra identitatea comuna, cu deosebire cultura,traditiile, religia si limba. In acord cu legislatia internationala si europeana,in temeiul Constitutiei,guvernul Romaniei si statul roman ca si organizatiile nonguvernamentale ale etniei rome au derulat si deruleaza programe de emancipare si integrare in viata socio-economica,culturala si politica,acestea fiind alternative la automarginalizare,izolare si discriminare si se realizeaza faptic pe baza obiectivelor stabilite in Planul National Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale si in Strategia nationala de imbunatatire a sitiuatiei romilor.Programele de modernizare si integrare sociala nu dau rezultate fara antrenarea inteleptilor comunitatii,liderilor informali-bulibasi ,regi,fara antrenarea elitei culturale si politice. Directii de actiune pentru incluziunea sociala a romilor. Dupa 1990 unii lideri informali au ridicat problema organizarii politice si drept urmare s -au constituit formatiuni politice ,un ele fiind reprezentate de Parlament ,au aparut publicatii in limba romani,s -au constituit asociatii culturale.Au fost reidentificate si evaluate problemele ce afecteaza modul de viata si impiedica integrarea lor in societatea romanesca pluralista,democratica .Acestea sunt saracia ,nivelul scolar si de profesionalizare scazut ,gradul ridicat de neocupare a locurilor de munca,gradul subuman de locuire ,nivelul sanitar scazut,analfabetismul real si functional.

Solutia este modernizarea prin emancipare,ceea ce presupune schimbari benefice in interior comunitatii,pastrarea identitatii etnice fiind un resort psihologic al integrarii in societatea civilizata romaneasca.Modernizarea este posibila fie prin dezvoltarea in interior a comunitatilor cu cartiere distincte sau satre, cu case confortabile, gospodarii, scoli, biserici, fie prin asimilare voita ,nu forta,realizabila prin casatorii monoetnice si mixte si prin implicarea lor in viata social-economica si culturala a tarii.Factorul favorizant este toleranta romanilor ,recunoscuta de multi etnici intervievati si dovedita istoric. Modernizarea vizeaza pe termen mediu si lung ,integrarea in viata social -economica, culturala, politica ca membri ai etniei ori ca membri ai familiilor mixte.Acestea sunt, evident alternative la marginalizare, automarginalizare, izolare, discriminare.

Integrarea este o provocare, ea genereaza tensiuni, nemultumiri, revolte,refuzuri active sau mascate si presupune obligatoriu renuntarea la unele obiceiuri si traditii ce contravin standardelor civilizatiei moderne cu atat mai mult cu cat in comunitatea etnica sunt romi fixati pe tradditie si romi deschisi pentru viata moderna.

Integrarea este posibila datorita deschiderii politicilor internationale si nationale ,datorita aspiratiilor si dorintelor unei parti intelepte insemnate a comunitatii ,elitei in special."[5]

Interesele comunitatii rome pe plan international sunt sustinute de asociatii ,Uniunea Internationala a Romilor este cea mai importanta asociatie ,obtinand in 1979,statutul de observator pe langa Comisia ONU pentru Probleme Sociale si Economice.

Pentru a-si putea sustine interesele ,au fost indicati reprezentati in reuniunile Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa /CSCE,consultanti pentru Consiliul Europei ,UNICEF,UNESCO,institutii internationale.

Problemele cu care se confrunta romii au fost discutate democratic in diferite congrese internationale ce au avut loc la Londra ,Geneva,Gottingen ,Varsovia ,Lanciano,Praga.

Promovarea respectarii drepturilor romilor face parte din drepturile si livbertatile universale ale omului,drepturilor si libertatilor minoritatilor ce sunt prezentate in documente de drept international precum:Declaratia Universala a Drepturilor Omului(1948),Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (1950),Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamantului(1965),Declaratia cu privire la persoanele apartinand minoritatilor nationale ,etnice,religioase si lingvistice(1992),Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale,Religioase si Lingvistice(1994).

Traditia organizarii social-politice din perioada interbelica a fost blocata in timpul regimului comunist,mai bine de patru decenii,ducandu se o politica de asimilare ,fortata si de integrare a romilor.

Romii au putut sa-si afirme identitatea dupa 1989,cand au fost recunoscuti ca minoritate etnica cu aceleasi drepturi ca si celelalte minoritati. "Societatea romanesca, prin structurile guvernamentale si neguvernamentale, ar trebui sa conceapa si sa puna in practica un program global si coerent de emancipare, modernizare si integrare in societatea civilizata, un program derulat in mai multe directii: sprijinirea metinerii si exprimarii identitatii etnice a romilor prin limba, cultura populara, mestesuguri,asigurarea accesului la serviciile de sanatate, schimbarea mentalitatii privind activitatea scolara si pregatirea profesionala, combaterea oricaror forme de discriminre a romilor, etc." . Pentru a pune in practica aceste proiecte si programe de modernizare, emancipare si integrare nu sunt posibile fara politica economica de dezvoltare eficienta. "Aceasta poate sustine combaterea saraciei pe baza obiectivelor prevazute de Planul National Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale,elaborat dupa modelul propus de Consiliul european si aprobat prin Hotararea de Guvern 827/31 iulie 2002.Obiectivele strategice ce vizeaza categoriile cu risc social:eliminarea saraciei, eliminarea situatiilor de excluziune sociala, si promovarea incluziunii sociale, asigurarea conditiilor decente pentru copii,rezolvarea actelor de identiteate , combaterea discriminarii si reabilitarea imaginii publice a romilor, etc."