Tipurile de scale - valoarea scalelor de suport din perspectiva incluziunii sociale

TIPURILE DE SCALE - VALOAREA SCALELOR DE SUPORT DIN PERSPECTIVA INCLUZIUNII SOCIALE

a.     Definitii. Tipuri de scale utilizate.

Scala (engl. scale) este definita de Henri Pièron drept "un ansamblu finit in totalitate ordonat la care se aplica clase ordonate de variabile" 1. "In statistica si teoria masurarii, scala reprezinta regula care guverneaza relatia dintre scorurile numerice si marimile atributelor sau cantitatilor care se masoara". (Oxford pag.652) Termenul de scala desemneaza si "testul sau instrumentul de masurare pentru a implementa o scala". Termenul de scalare (scaling) desemneaza dezvoltarea sau construirea scalelor, adesea prin agregarea sau ordonarea raspunsurilor individuale.

In domeniul handicapului, termenul de scala a fost folosit de la inceputul secolului si este utilizat si astazi, pentru a realiza o clasificare gradata a subiectilor examinati, pentru a stabili nivelurile de dezvoltare. In scala metrica a inteligentei, intervalele sunt date de varstele mintale. Alaturi de scala Binet-Simon s-au utilizat: scalele senzoriale, care pun in relatie "cantitati stimulatorii cu gradele de raspuns"; scala Ozeretzi pentru dezvoltarea motorie; scala Wechsler - Bellevue - destinata masurarii inteligentei adultilor normali s.a.

In psihopedagogia speciala, pentru evaluarea persoanei cu handicap, in contextul strategiilor monodisciplinare si a strategiilor recuperarii/reabilitarii s-au utilizat toate categoriile de scale utilizate in psihologie, la timpul respectiv, de la cele mai elementare, din punct de vedere al capacitatii de masurare si cel mai putin restrictive din punct de vedere statistic, pana la cele mai complexe, multidimensionale. S-au utilizat atat scalele nemetrice (neparametrice), cat si cele metrice. Evolutia stiintifica in domeniul handicapului reprezinta o istorie a clasificarii subiectilor cercetati in mai multe grupe, ai caror membrii difera dupa proprietate scalata (initial - tipurile de deficienta). Treptat, s-a constientizat necesitatea ordonarii subiectilor in functie de intensitatea insusirilor/proprietatilor specifice si de masurarea distantelor care separa subiectii cu acelasi tip de deficienta. Psihopedagogia speciala se impune in lumea stiintifica si prin scalele nominale si ordinale utilizate.

Scalele nominale

Scala nominala este "o forma discreta de clasificare de date in care itemii nu sunt cuantificati sau aranjati in ordine, ci sunt alocati unor categorii diferite. Numarul serveste numai pentru a numi categoria careia ii apartine fiecare item". (Oxford, pag.492) Incadrarea intr-un grad si tip de handicap reprezinta de fapt asezarea unui subiect intr-o anumita categorie. Henri Pièron considera ca nu avem de-a face in cazurile in care se aplica termenul de scala nominala decat de categorizare, fara structura de ordine, nefiind data de o scala. Scalele nominale prevad toate grupele posibile ale unei populatii date. Grupele se exclud reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate.

Importanta integrarii persoanei cu handicap a determinat aparitia de scale cu variabile centrate pe statutul socio-profesional al persoanelor cu deficiente, nivelul activitatii desfasurate, varsta, sexul, mediul de provenienta, starea civila s.a.

Scale ordinale

Scala ordinala este "o scala de masurare in care datele sunt aranjate in ordinea marimii, dar nu exista o masura standard a gradului de diferenta intre ele." (Oxford, pag.516). Dupa acumularea marii cantitati de informatii descriptive, scalele au fost concepute cu scopul convertirii descriptiilor in date cuantificabile care sa fie susceptibile analizei statistice. Detectia si categorizarea simptomelor a fost urmata de aprecierea si evaluarea importantei si severitatii acestora. Cu ajutorul scalelor de evaluare, cercetatorii au inregistrat informatiile si rationamentele referitoare la persoanele cu deficiente pe trasaturi/ancore definite ale scalei, si au plasat o anumita persoana intr-un anumit continuum.

Scale de interval (din latinescul intervallum - spatiu intre

In aceasta scala de masurare, diferentele intre valori pot fi cuantificate in termeni absoluti, dar punctul 0 este fixat arbitrar. In scala de interval diferentele egale intre scorurile scalei corespund unor diferente egale in atributul ce trebuie masurat, dar nu exista un scor care sa corespunda absentei totale a atributului (Oxford, pag.376). Putem defini diferentele dintre valori sau raporturile diferentelor dintre valori.

Scale de raport (ratio scale)

Este vorba de scala de masurare in care diferentele intre valori pot fi cuantificate in termeni absoluti iar punctul 0 este definit (de ex.: masurarea varstei in ani sau a lungimii in cm). In acest tip de scala, diferentele egale intre scoruri reprezinta diferente egale in atributul de masurat, iar scorul 0 reprezinta absenta completa a atributului. (Oxford pag. 617) In strategiile monodisciplinare, pe baza modelelor deficitariste, orice fisa de caracterizare a copilului sau a adultului cu handicap prezinta detaliat rezultatul masurarii aspectelor fizice (inaltime, greutate, circumferinta craniului s.a.).

O astfel de scala este rezultatul unor observatii clinice indelungate, realizate de diferiti specialisti care au oferit informatii frecvente pentru discriminarea itemilor scalei de evaluare. Scala se construieste atunci cand s-au acumulat suficiente informatii, supuse sistematizarii si standardizarii. Observatiile de incredere sunt coroborate cu rezultatele masurarii acuitatii auditive sau vizuale cu diferite aparate/instrumente, precum si cu alte informatii oferite de cercetarea stiintifica si de experti in domeniu. Valoarea demersului initial care a permis construirea scalei este demonstrata de faptul ca multe scale de evaluare mai noi sunt putin modificate si pastreaza aceiasi itemi aflati in scalele anterioare.

In etapa strategiilor recuperarii/reabilitarii, determinarea scalelor este o preocupare constanta a cercetatorilor. S-au pus la punct diferite metode de analiza ierarhica, in cautarea unei "scale perfecte". In 1944, Goodenough ordoneaza subiectii dupa scorurile obtinute de fiecare dintre ei, iar itemii, in functie de proportia de subiecti care au dat raspunsul pozitiv ("popularitatea itemului"). Pornind de la aceasta ierarhizare, se calculeaza coeficientul de reproductibilitate.

Integrarea scolara a unui numar din ce in ce mai mare de copii cu diferite deficiente a determinat utilizarea mai larga a scalelor ierarhice sau cumulative. In scala ierarhica:

itemurile si raspunsurile date sunt strict ordonate;

scala se refera la o singura variabila;

subiectii formeaza clase ordonate.

Scala ierarhica sau cumulativa ordoneaza itemii/raspunsurile pe care le-ar da subiectii in asa fel incat un anumit raspuns presupune raspunsul pozitiv la cele precedente. Scala ierarhica se stabileste in urma unei analize ierarhice, care stabileste daca in ansamblul de itemi destinati studierii unei caracteristici care variaza in interiorul unei populatii (atitudini, aptitudini) se refera la o singura variabila. Itemii si raspunsurile date sunt strict ordonate, iar subiectii formeaza clase ordonate. Clasele de subiecti sunt date de identitatea raspunsurilor si sunt ordonate simultan cu itemii.

Scalele cumulative utilizate in domeniul handicapului au vizat initial stabilirea claselor de subiecti in functie de cunostintele acumulate, avand drept punct de reper programele scolile speciale:

cunoasterea materiei in profunzime;

cunostinte avansate de continut;

cunostinte de baza ale continutului;

cunostinte minime;

cunostinte incomplete.

Ulterior, itemii scalelor au discriminat nivelul competentelor persoanelor cu handicap in situatii de viata reale, precum activitati gospodaresti, folosirea banilor, autoingrijirea s.a. Scalele care evidentiaza nivelul competentei, precum cea prezentata mai jos sunt deosebit de importante deoarece indica nivelul autonomiei personale, pe de-o parte, si al sprijinului necesar, pe de alta parte:

Folosirea banilor

este capabil sa foloseasca banii in mod responsabil - nu are dificultati in efectuarea de tranzactii cu bani in activitatile sale zilnice, poate oferi suma exacta si poate verifica schimbul (suma primita);

poate oferi suma de bani potrivita la pretul afisat al produsului;

poate estima cu dificultate ce poate cumpara cu o suma data de bani (de exemplu, are idee ce poate cumpara cu 100.000 lei?);

poate sorta banii dupa valoarea acestora (de exemplu, bancnotele de 10.000 lei si pe cele de 100.000 lei);

nu intelege ce sunt banii.

Aplicarea, pe diferite arii de activitate a urmatoarelor calificative de performanta : "remarcabil; competenta ridicata; competent; competenta scazuta; nesatisfacator" permite evidentierea domeniilor in care o persoana cu deficienta exceleaza. De exemplu, un nevazator poate avea competente remarcabile in domeniul utilizarii computerului, in pofida nivelului nesatisfacator al capacitatii de orientare spatiala. Astfel de scale reprezinta un sprijin real pentru proiectarea sustinerii viitoarei integrari sociale si profesionale.

Ideea integrarii persoanei cu handicap in mediul comunitar, precum si evolutia cercetarilor si instrumentelor de evaluare, au condus la elaborarea scalelor de maturitate sociala. Psihologii americani, indeosebi A. E. Doll si D.S. Porteus, au demonstrat ca atat coeficientul intelectual,cat si stabilirea gradului de competente sociale formeaza repere importante in diagnosticarea deficientei mintale. In Romania, au fost cunoscute urmatoarele instrumente de masurare a competentei sociale:

scala lui Doll, Vineland Social Maturity Scale, cu numeroase variante utilizate in America si Franta de catre P. Pichot, A. Heim, J. Perse (1957);

scala lui C.H. Gunzburg, Progress Assessment Chart of Social Developement - PAC (99), in scopul imbunatatirii pronosticului si tehnicilor de educatie utilizate in terapeutica deficientilor mintal;

scala de dezvoltare psiho-sociala DPS, elaborata de R. Zazzo si Marie-Claude Hurtig.

Scala Gunzburg a fost si este utilizata in Romania, in scolile speciale.

In perioada strategiilor integrarii si incluziunii, strategiile din domeniul handicapului au solicitat utilizarea chestionarelor de personalitate, a unor scale elaborate in sociologie. Scala de distanta sociala a lui Bogardus permite o apreciere cantitativa a atitudinii fata de straini, prin situarea atitudinii cuiva la un nivel determinat ,din sapte.

Cercetarile ultimelor decenii au demonstrat ca autonomia si exercitarea independentei, autocontrolul si nevoia de implinire depind in masura importanta de tendinta persoanei de a atribui fortelor externe sau interne cauzalitatea comportamentelor.

Internal - external scale este un chestionar cu 29 de itemi destinati sa masoare locusul controlului. Subiectul alege o propozitie ("Eu cred cel mai tare.") din 29 de perechi, 23 dintre itemi masurand locusul controlului. Itemul tipic din scala este: Eu cred cel mai mult ca: a) presiunea grupurilor poate influenta deciziile guvernului; b) guvernul este in afara influentei persoanelor obisnuite. a) indica locusul intern al controlului, iar b) locusul extern al controlului. Scala a fost realizata de psihologul american Julian Bernard Rotter si publicata in 1966 (Oxford, pag. 373).

Principiul imputernicirii persoanelor cu handicap, luarea in considerare a opiniilor lor in toate hotararile care-i privesc au condus la utilizarea unor rating scale. Rating scale reprezinta, in psihometrica, orice proiectare (device) pentru cuantificarea raspunsului la stimuli sau a judecatii subiective a intervievatului. Unele rating scale consta dintr-un sir de linii sau casute goale pe care intervievatul marcheaza punctul ales; in altele, intervievatul se afla in fata unor alternative etichetate cu numere sau cuvinte. In toate cazurile, punctul final al scalei are inscrisuri, precum Puternic acord sau Puternic dezacord (Oxford pag. 616).

In procesul de invatamant, in evaluarea elevilor sau profesorilor (in raport cu standardele ocupationale) se utilizeaza scale care aplica urmatoarele calificative de performanta :

remarcabil;

competenta ridicata;

competent;

competenta scazuta;

nesatisfacator.

Pe dimensiunea Detine cunostinte de specialitate se utilizeaza o scala, precum :

cunoasterea materiei in profunzime, cerceteaza informatii aditionale;

cunostinte avansate de continut, cerceteaza informatii aditionale;

cunostinte de baza ale continutului, cerceteaza informatii aditionale;

cunostinte minime, face eforturi sa obtina competenta de baza;

cunostinte incomplete, efort insuficient pentru a progresa.

b. Scalele de sprijin/suport

Evaluarea raportata la conditiile vietii reale, la ratiunea strategiilor incluziunii a condus la distinctia nevoilor de sprijin fata de trebuintele/nevoile persoanei cu handicap si la necesitatea identificarii sprijinului/suportului comunitar de care are nevoie fiecare persoana cu handicap. Instrumentelor de evaluare a persoanei cu handicap li se adauga, in momentul de fata, o varietate de instrumente pentru evaluarea facilitatorilor si/sau barierelor existente in mediul in care traieste aceasta. De altfel, Clasificarea Internationala a Functionarii, Handicapului si Sanatatii propune, in premiera, descrierea factorilor contextuali (factorii de mediu fizic, social si atitudinal la care se adauga factorii personali). In acest context, s-au elaborat si s-au validat, pe esantioane reprezentative, scale de suport.

Sprijinul

este definit ca: "Resurse si strategii care promoveaza interesul si bunastarea persoanelor si care duc la o independenta si productivitate personala largita, participare mai mare intr-o societate independenta, integrare comunitara mai mare si/sau calitate a vietii imbunatatita". (Thompson, Hughes, et al., 2002).

Scalele de suport exprima prin aparitia lor, pe de o parte, nevoia de exactitate specifica si stiintelor sociale, prin masurare, adica prin atribuirea sistematica de numere pentru reprezentarea atributelor cantitative ale obiectelor si fenomenelor, iar pe de alta parte, necesitatea de a estima costurile pe care comunitatile le vor suporta pentru asigurarea nevoilor de suport ale persoanelor cu handicap.

Scalele de sprijin/suport sunt orientate spre depistarea tipului de sprijin si a volumului/intensitatii sprijinului de care are nevoie o persoana cu o anumita deficienta (de exemplu, cu un anumit QI ) si anumite dezavantaje date de factorii de mediu fizic, social si/sau atitudinal. De regula, componentele scalelor de sprijin sunt stabilite avand in vedere fie diferite functii psihice si abilitati (coerenta, orientare, deplasare s.a.), fie diferite activitati ale vietii de zi cu zi, grupate pe domenii majore (de exemplu, activitati ale vietii in comunitate; activitati de invatare permanenta s.a.). Scalele de suport se caracterizeaza prin multiplexitate, numarul si varietatea elementelor fiind conditionate de varietatea domeniilor si situatiilor vietii de zi cu zi, care solicita ridicarea diferitelor bariere pe care le intampina persoana cu handicap. Fiecare componenta poate varia in privinta valentei si gradului sau de multiplexitate. Valenta, adica caracteristica care se aplica fiecarei componente a scalei, specifica directia de dezvoltare a abilitatilor, sau frecventa si durata zilnica a sprijinului. Din scalele de suport reiese atat directia sau cantitatea sprijinului, cat si masura cantitativa a valentei (autonomie, autonomie partiala, lipsa totala de autonomie). Ratiunea majora a scalelor de sprijin si finalitatea acestora se raporteaza la identificarea serviciilor sociale si a serviciilor specializate (kinetoterapie, logopedie s.a.), a volumului si intensitatii unei anumite categorii de interventie pentru a asigura un mai mare grad de autonomie si o mai buna calitate a vietii persoanei cu handicap. In lumina principiului promptitudinii, a faptului ca persoana cu handicap nu are timp sa astepte sprijinul adecvat, scalele au fost concepute in asa fel incat sa fie usor de administrat, intr-un timp relativ scurt. Intrucat scalele de sprijin sunt utilizate cu precadere de angajatii serviciilor sociale, pentru a realiza, in timp util, planurile de servicii si de interventie personalizate si pentru a planifica activitatile de sprijin, acestea permit o interpretare simpla si rapida. Scalele de sprijin se aplica atat la inceputul procesului de recuperare/reabilitare, cat si pe parcurs, pentru a evidentia progresele efectuate in urma sprijinului acordat.

In Romania, in domeniul handicapului se utilizeaza cateva tipuri de scale. In centrele de ingrijire si asistenta a persoanelor varstnice cu handicap se utilizeaza o scala care vizeaza gradul de autonomie si nevoia de asistenta, cu componente analoage cu Grila franceza Aggir: coerenta, orientare, toaleta, imbracare, alimentatie, eliminare, mobilitate, deplasare in interior, deplasare in exterior, comunicare la distanta. Aplicarea scalei conduce la stabilirea nivelului de autonomie si la precizarea tipului serviciului de ingrijire/sprijin. Societatea Pentru Voi, din Timisoara, utilizeaza scala de suport pentru integrare sociala si profesionala elaborata de Asociatia Americana a Retardului Mintal.

Institutul National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, a utilizat in scopul identificarii nevoilor de sprijin a persoanelor cu handicap neinstitutionalizate Scala de suport si ingrijire (Scale of Support - SoS), validata pe un esantion reprezentativ, propusa de echipa de cercetatori olandezi implicati in programul Twinning Light. Scala de Suport (Scale of Support - SoS) este un instrument psihometric, de fapt, o scala obtinuta ca rezultat al adaptarii Indexului de Competenta Sociala (Index of Social Competence - ISC). Autorii acestui index sunt R. McConkey si J. Walsh. In 1982, cei doi cercetatori au aplicat ISC pe un esantion format din 376 persoane adulte cu handicap de intelect care traiau in comunitate, in vederea studierii a 15 categorii de abilitati.

Scala de suport se refera la 17 domenii/caracteristici care variaza in cadrul unei populatii date : handicapuri suplimentare (vedere ; auz ; epilepsie) ; abilitati de comunicare ; abilitati legate de propria ingrijire ; abilitati de trai in comunitate( cititul; scrisul; masurarea timpului; folosirea banilor).

La cele 15 domenii/caracteristici de mai sus se adauga domeniul 16, stapanirea nevoilor (de eliminare) si 17, probleme de comportament precum si alte probleme.

Scala de suport (S.o.S.) este o scala ierarhica sau cumulativa care ordoneaza situatiile in care s-ar putea afla subiectii in asa fel, incat, un anumit raspuns presupune raspunsul pozitiv la cele precedente. De exemplu, in urma realizarii observatiei si stabilirii nevoii de sprijin la domeniul 5 se bifeaza pozitia la care se afla persoana cu handicap respectiva (din cele de mai jos).

Comunicarea

vorbeste bine si inteligibil, foloseste un limbaj care poate fi inteles, capabil sa ofere informatii exacte;

unele dificultati in vorbire, lipsa claritatii si a fluentei (are tendinta de a se balbai), dar foloseste un limbaj care poate fi inteles;

dificultati in vorbire, este inteles doar de cei care il cunosc bine;

nu vorbeste, se foloseste de gesturi atunci cand vrea sa comunice direct.

10. Activitati in jurul casei

este capabil sa faca majoritatea muncilor din jurul casei fara supraveghere - isi poate face patul, spala si usca vasele, curatarea podelei etc.;

incearca sa faca majoritatea muncilor dar are nevoie de supraveghere si ajutor in terminarea acestora asa cum trebuie;

poate sa faca munci simple si repetitive - asezarea mesei, stergerea (uscarea) vaselor din bucatarie;

-incearca sa faca munci simple si repetitive, dar nu le poate termina asa cum trebuie;

este incapabil sa indeplineasca orice fel de activitate in gospodarie.

O persoana cu handicap mintal sever se poate afla la pozitia 3 in domeniul Comunicare si la pozitia 2, in cazul domeniul Activitati in jurul casei.

Pe baza scorurilor obtinute si a abilitatilor identificate se poate stabili categoria in care se poate afla o persoana cu handicap, din punct de vedere al nevoii de sprijin:

- dependenta (cu abilitati scazute);

- cu nevoi de sprijin (abilitati de nivel mediu);

- capabil de viata independenta (abilitati formate).